Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează o conferinţă cu titlul „Semestrul European: Raportul de ţară pentru România 2018”, anunță Agerpres. Sesiunea plenară a evenimentului va prezenta principalele concluzii ale Raportului de ţară pentru România, precum şi poziţia autorităţilor române privind evoluţiile economice recente la nivel naţional.
România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 – 2018, arată un raport de ţară publicat în martie de Comisia Europeană, care evidenţiază, însă, şi faptul că în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres.
Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.
„Măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Potrivit primei recomandări specifice de ţară, în 2017, România trebuia să asigure conformitatea cu Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017 de a corecta abaterea vizibilă de la traiectoria de ajustare astfel încât să poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu. În 2018, ţara trebuie să depună un efort fiscal-bugetar notabil, în conformitate cu cerinţele componentei preventive a Pactului de stabilitate şi de creştere şi să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. De asemenea, trebuie consolidată respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor şi combătută munca nedeclarată, inclusiv prin utilizarea sistematică a controalelor integrate.
Cea de-a doua recomandare specifică de ţară viza consolidarea politicilor de activare cu ţinte specifice şi serviciile publice integrate, adresându-se cu predilecţie grupurilor celor mai îndepărtate de piaţa muncii. România trebuie să adopte legislaţia privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi să instituie un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, în consultare cu partenerii sociali. De asemenea, este necesară îmbunătăţirea accesului la un învăţământ general de calitate, în special pentru copiii romi şi pentru aceia din zonele rurale. În domeniul sănătăţii, România trebuie să favorizeze tratamentul ambulatoriu şi să combată plăţile informale.
Potrivit evaluării Comisiei, România a făcut progrese limitate cu consolidarea politicilor de activare cu ţinte specifice şi serviciile publice integrate, dar nu a făcut progrese în egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi nici în instituirea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim. Pe de altă parte, au fost realizate progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la un învăţământ general de calitate precum şi cu privire la tratamentul ambulatoriu. De asemenea, au fost înregistrate unele progrese cu privire la combaterea plăţilor informale.
Cea de-a treia recomandare specifică de ţară făcută României era să adopte legislaţia care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent, recrutat pe baza unor criterii obiective. De asemenea, România trebuie să consolideze ierarhizarea în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora şi să asigure în timp util punerea în aplicare integrală şi sustenabilă a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.
Potrivit evaluării Comisiei, România a făcut progrese limitate cu adoptarea legislaţiei care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent precum şi cu privire la consolidarea ierarhizării în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora. Unele progrese au fost făcute cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.
În următoarea perioadă, Consiliul European ar urma să discute concluziile care reies din fiecare raport de ţară. Ulterior, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre cu privire la rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie statele membre sunt aşteptate să răspundă la provocările identificate în programele lor naţionale de reformă şi programele de convergenţă. Pe baza tuturor acestor surse, Comisia îşi va prezenta propunerile pentru noi recomandări specifice de ţară la finele primăverii, în care vor fi menţionate provocările principale care trebuie soluţionate de fiecare ţară.
Reprezentanţa Comisiei Europene prezintă miercuri principalele concluzii ale Raportului de ţară pentru România
UPDATE-FOTO: 20 de oameni au rămas blocați în telecabinele de la Bâlea, salvamontiștii intervin
UPDATE: Defecțiunea a fost remediată iar telecabina a fost repusă în funcțiune. Oamenii au ajuns în stații în siguranță după ce au stat blocați la înălțime între Bâlea Lac și Bâlea Cascadă aproape două ore.
Știrea inițială.
Telecabinele de la Bâlea în care se află 20 de oameni s-au blocat pe traseu. Salvamontiștii și angajații de la telecabină intervin acum pentru a remedia defecțiunea. Din fericire, nimeni nu este rănit.
”Sunt două telecabine blocate, una pe urcare și alta pe coborâre. Până la acest moment nu au fost semnalate probleme medicale. Intervine Salvamont și angajații de la telecabină. Se ține legătura cu Salvamont. Ne pregătim echipe de alpiniști și paramedici pentru a interveni în sprijinul Salvamont la solicitarea acestora, dacă va fi nevoie.” a declarat Silviu Albiștor, purtător de cuvânt al ISU Sibiu
FOTO: Salvamont Sibiu
Datele a peste 110.000 de români au fost furate de Cambridge Analytica
Informaţie de ultimă oră obţinută în exclusivitate de Digi 24. Într-un răspuns Facebook pentru Digi24 s-a aflat numărul românilor direct afectaţi de scandalul Facebook – Cambridge Analytica. 78 de români şi-au instalat aplicaţia „This is your digital life”, cea care colecta datele personale şi le oferea apoi Cambridge Analytica, scrie www.digi24.ro.
Mai mult, alţi 112.343 de români, care erau în cercul de prieteni al celor 78, ar fi afectaţi de această problemă. Datele personale are acestor persoane ar fi ajuns la firma de consultanţă britanică.
Începând de luni, 9 aprilie, Facebook a început să trimită notificari către milioane de utilizatori pentru a-i anunţa oficial că datele personale le-au fost folosite ilegal în scopuri electorale.
Noua structură a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu se discută într-o ședință extraordinară
Consilierii județeni se reunesc joi, 12 aprilie, de la ora 15, într-o ședință extraordinară. Pe ordinea de zi a ședinței de află un singur proiect de hotărâre, respectiv proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice a a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Respectivul proiect de hotărâre este inițiat de către vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Christine Manta-Klemens.
Dan Perjovschi și Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu lansează provocarea „Cer de magneți”
Artistul Dan Perjovschi și Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu celebrează Centenarul României moderne și sfertul de secol FITS, printr-o instalație artistică cu magneți. Toți cei care vor să contribuie la noua instalație, care va fi amplasată pe tavanul peronului Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, pot trimite magneți aduși din călătoriile lor, pe adresa teatrului: Sibiu, Bvd. Corneliu Coposu nr. 2, 550245, cu mențiunea „Cer de magneți”. De asemenea, la intrarea în teatru a fost montată o cutie poștală în care, în următoarea perioadă, se pot lăsa magneți. Recomandăm celor care vor trimite prin poștă să opteze pentru un magnet plat și folosirea unui plic cu bule.
„Vă rugăm să ne trimiteți un magnet-două din locurile pe care le-ați vizitat în țară sau în lume sau din locurile în care veți merge în acest an. Cei mai ok ar fi magneții cu numele orașului-stațiunii-muzeului, pentru că e preferabil ca scrisul să fie lizibil de la distanță. Dar, până la urmă, orice magnet e binevenit. Dacă aveți deja magneți pe frigider, amintiri mișto din anii trecuți, renuntați măcar la unul…vă vom fi recunoscători. Notați numele pe plic, vom face o listă de sponsori unici”, a declarat Dan Perjovschi.
„Cerul de magneți” va fi inaugurat în prima zi de festival, 8 iunie 2018, iar cu ajutorul tuturor celor care călătoresc, se va extinde până la sfârșitul anului.
3 turiști au dispărut în Munții Făgăraș
Trei turişti din Iaşi sunt daţi dispăruţi în Masivul Făgăraş. Oamenii au plecat pe munte acum 10 zile, dar abia vineri cei de la mănăstirea Breaza unde erau cazaţi şi-au dat seama că maşina cu care au venit este tot în parcare şi au dat alarma, scrie www.digi24.ro. Salvamontiştii îi caută chiar acum şi au chemat un elicopter în ajutorul lor.
Trei persoane, dintre care 2 adulți peste 60 de ani și un tânăr de 17 ani, au plecat în expediție în muntii Făgăraș, mai exact în zona Urlea. Este a treia zi de când pompierii militari și salvatorii montani îi cauta pe cei trei turiști. Oficialii comunei Breaza au declarat că se ştia de această situaţie din 4 aprilie, dar soţia unuia dintre turiştii ieşeni a dat asigurări că cei trei sunt experimentaţi şi nu e nevoie să fie alertaţi salvamontiştii. Ultima veste de la ei a fost la sfârșitul săptămânii trecute, în care unul dintre adulți a vorbit la telefon cu un apropiat și se plângea de condițiile dure din cauza vremii.
”Iniţial, dispariţia a fost anunţată de nişte prieteni ai turiştilor, însă când am luat legătura cu membrii familiei, aceştia ne-au spus să fim liniştiţi, că cei trei obişnuiesc să plece şi să nu dea semne câteva zile. Ulterior, în urmă cu trei zile, familia a revenit şi ne-a solicitat sprijn, astfel că se fac survolări cu elicopterul în Munţii Făgăraş”, a declarat Cornoiu, scrie News.ro.
”În zona Munţilor Făgăraş, în ultimele zile au avut loc mai multe avalanşe, de aceea deocamdată căutăm din elicopter indicii ale prezenţei turiştilor, vrem să ne facem idee în ce vale s-ar afla. Ulterior, putem trimite echipele terestre, după evaluarea riscului de producere a unor avalanşe”, a mai declarat preşedintele Salvamont, care a spus că dacă situaţia o va cere, vor fi mobilizate echipe de căutare şi din alte judeţe.
Deocandată, Salvamont nu a solicitat sprijinul Jandarmeriei Braşov sau al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Doi tineri din Mihăileni, prinși băuți la volan
În localitatea Mihăileni, polițiștii au oprit pentru control un autoturism condus de către un localnic în vârstă de 29 de ani. La testarea alcoolscopică a șoferului, rezultatul a fost de 0,63 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, astfel încât, pe numele șoferului, s-a întocmit dosar penal de cercetare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Tot în localitatea Mihăileni a fost depistat un alt conducător auto, localnic în vârstă de 20 de ani, care a condus autoturismul după ce a consumat alcool. Rezultatul testării cu aparatul etilotest a fost de 0,79 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, ceea ce i-a atras tânărului un dosar penal întocmit de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Dosar penal pentru că a circulat cu mașina neînmatriculată
Pe raza localității Axente Sever, a fost depistat un localnic în vârstă de 33 de ani, care conducea un autoturism a cărui autorizație de circulație provizorie era expirată din data de 20 martie. Pe numele bărbatului s-a întocmit dosar penal de cercetare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.
Primele semne de primăvară, în pădurile din Avrig
Primele semne de primăvară au fost surprinse în pădurile administrate de Ocolul Silvic Avrig din cadrul Direcției Silvice Sibiu, iar imaginile au fost postate pe pagina oficială de Facebook a Romsilva.
Fotografiile au fost realizate de Daniel Lungoiu, din cadrul Rosilva.
Regia Națională a #Pădurilor – #Romsilva administrează pe raza Ocolului Silvic #Avrig aproape 7.200 de hectare păduri de stat.
Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni
Meteorologii anunţă că, în următoarea săptămână, temperaturile vor fi mai ridicate decât normalul acestei perioade, ajungând în multe dintre regiuni şi la 25 de grade Celsius, scrie www.digi24.ro. După 15 aprilie, temperaturile vor scădea, iar instabilitatea atmosferică va deveni accentuată. Doar în Dobrogea va fi mai rece decât în restul ţării în următoarea săptămână. Chiar şi la munte va fi cald cu temperaturi care ajung la 12-14 grade, iar după 15 aprilie se va ajunge la 6 grade Celsius în zona montană. Meteorologii au anunţat, luni, prognoza pentru perioada 9 – 22 aprilie, precizând că în prima parte a intervalului va fi mai cald decât în mod obişnuit, în majoritatea regiunilor. Astfel, în Banat, în prima săptămână de prognoză, vremea va fi caldă pentru această perioadă, cu o medie regională a valorilor maxime de 22…25 de grade.
”După data de 15 aprilie se prognozează o scădere de temperatură, până la valori termice apropiate de mediile multianuale, respectiv, maxime ce vor atinge în medie aproximativ 18 grade şi minime de 6…8 grade”, anunţă meteorologii. Potrivit acestora, în a doua jumătate a intervalului, proababilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată, mai ales în perioada 16 – 18 aprilie.
Şi în Crişana vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, în următoarea săptămână, temperaturile urmând a ajunge la 22 de grade. Ulterior, după 15 aprilie, se va răci, astfel încât, media regională a valorilor termice maxime va fi de 17…19 grade şi vor fi posibile ploi în fiecare zi, dar cu o probabilitate mai ridicată în perioada 16 – 18 aprilie.
În Transilvania va fi, de asemenea, cald în următoarea perioadă, astfel încât, în 12 aprilie, se va ajunge la 24 de grade Celsius. ”După această dată se anticipează o scădere treptată, astfel media maximelor termice, va ajunge la 15 grade în jurul datei de 19 aprilie”, anunţă meteorologii. Potrivit acestora, în a doua săptămână de prognoză, instabilitatea va fi în creştere şi, mai ales în perioada 16 – 18 aprilie, vor fi ploi pe arii mai extinse şi, posibil, cantităţi însemnate.
În Maramureş, în prima săptămână de prognoză, deşi vor fi uşoare variaţii termice de la o zi la alta, vremea va fi mai caldă, decât în mod obişnuit. ”Astfel, în 10 aprilie, media regională a temperaturilor maxime, va scădea uşor spre 22 de grade, ulterior, în următoarele două zile va creşte, ajungând la 24…25 de grade, iar până în 15 aprilie, va scădea uşor şi se va situa în jurul valorii de 21 de grade. După această dată, este anticipată o răcire, ce va apropia regimul termic diurn de norme multianuale ale perioadei, respectiv, o medie, ce nu va depăşi 16…18 grade”, mai spun meteorologii.
Pe arii restrânse vor fi ploi slabe începând cu 10 aprile, iar în 13 aprilie, probabilitatea pentru averse în general moderate cantitativ va fi ridicată. În a doua săptămână de prognoză, vor fi posibile ploi în fiecare zi, dar cu o probabilitate mai ridicată în perioada 16 – 18 aprilie. În Moldova, până în data de 13 aprilie, media valorilor termice diurne va fi de 20…22 de grade, caracterizând o vreme caldă pentru această perioadă. Ulterior, vremea se va răci şi va ajunge, în 19 aprilie, la 14 – 15 grade Celsius. În a doua săptămână de prognoză, dar mai ales în perioada 16 – 18 aprilie, probabilitatea pentru ploi va fi ridicată.
În Muntenia, temperaturile vor ajunge în următoarele zile la 22 de grade, ulterior scăzând până la 16 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a ploilor, pe arii restrânse şi în general slabe cantitativ, va fi mai ridicată în intervalul 13 – 22 aprilie.
În Oltenia, valorile termice diurne vor continua să crească uşor până în data de 12 aprilie, astfel că media regională va fi de 22 de grade, însă după această dată vor reveni la valori de 20 de grade în data de 14 aprilie, apoi vor scădea semnificativ până în 19 aprilie când se vor situa în jurul a 16 grade.
Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în primele zile din interval, însă după data de 11 aprilie aceasta va fi în creştere, astfel încât până în 22 aprilie vor fi condiţii de ploaie aproape în fiecare zi. Dobrogea este singura regiune în care nu vor exista fluctuaţii mari de temperatură. În primele patru zile din interval, maximele se vor situa în medie regională între 14 şi 16 grade, iar minimele între 6 şi 8 grade. În intervalul 13 – 16 aprilie maximele vor marca o scădere până spre valori de 12 grade, apoi vor creşte din nou spre medii de 16 grade.
Până în data de 13 aprilie nu vor fi precipitaţii, apoi condiţiile de ploaie vor fi tot mai ridicate, cu probabilitate mai mare de apariţie a acestora în intervalul 16 – 22 aprilie.
La munte, vremea va fi caldă în intervalul 9-12 aprilie, când media regională a temperaturilor maxime se va situa între 12 şi 14 grade, iar a celor minime între 2 şi 4 grade. După acest interval valorile termice vor fi în scădere treptată până în 19 aprilie, astfel încât mediile maximelor vor coborî de la 14 grade până spre 6 grade, iar minimele de la 4…5 grade spre valori de -2…0 grade.
Până în data de 13 aprilie precipitaţiile se vor semnala doar sporadic, pe spaţii restrânse şi vor fi în general slabe cantitativ. În intervalul 13 – 22 aprilie acestea se vor manifesta cu o frecvenţă mai mare şi, foarte probabil, ca în intervale scurte să fie şi mai însemnate cantitativ.
Cutremur de 3,1 pe Richter, marţi dimineaţa
Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 pe scara Richter s-a produs marţi dimineaţa, la ora 3:14, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 108 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (7 kilometri), Întorsura Buzăului (32 kilometri), Vălenii de Munte (38 kilometri), Covasna (39 kilometri) şi Slănic (42 kilometri).
În luna aprilie, în România, au avut loc şase cutremure cu magnitudinea între 2,3 şi 3,5 pe Richter, cele mai multe fiind înregistrate în zona seismică Vrancea. În acest an, cel mai puternic seism, cu magnitudinea de 4,6 pe Richter, s-a produs în data de 14 martie în judeţul Vrancea, la o adâncime de 139 kilometri.
În 2017, cel mai mare cutremur de pe teritoriul ţării a fost înregistrat pe 8 februarie, în judeţul Buzău, la ora 17:08, şi a avut o magnitudine de 5 pe Richter, seismul fiind resimţit şi la Bucureşti. Cele mai puternice cutremure produse în România în ultimii 27 ani au fost înregistrate pe 30 şi 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.
România a fost lider în UE la creşterea costurilor cu mâna de lucru în 2017
În 2017 comparativ cu 2016, costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie (excluzând agricultura şi administraţia publică) a crescut cu 2,3% în Uniunea Europeană şi de 1,9% în zona euro, în rândul statelor membre cele mai mari creşteri fiind înregistrate în România (17,1%) şi Bulgaria (12%), arată datele publicate luni de Eurostat, scrie Agerpres.
Conform acestor date, în 2017 costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie (excluzând agricultura şi administraţia publică) a fost de 26,8 euro în Uniunea Europeană şi de 30,3 euro în zona euro, statele membre cu cele mai scăzute costuri orare cu mâna de lucru fiind Bulgaria (4,9 euro) şi România (6,3 euro), la polul opus fiind Danemarca (42,5 euro) şi Belgia (39,6 euro).
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Ponderea costurilor non-salariale în costurile totale a fost de 24% în UE, în creştere cu 2,3% comparativ cu 2016. În rândul statelor membre ponderea costurilor non-salariale în costurile totale a variat între 6,7% în Malta şi 32,8% în Franţa. În România, ponderea costurilor non-salariale în costurile totale cu mâna de lucru este sub media din UE, 19,8% în 2017, însă în România costurile non-salariale au înregistrat cea mai mare creştere anuală din UE, graţie unui avans de 15%. Eurostat precizează că aceste date acoperă doar companiile cu cel puţin zece angajaţi.
