Animalul nu a fost găsit la fața locului după impact.
În urma evenimentului, conducătorul auto și cei doi pasageri – un bărbat de 31 de ani din Gârbova și un minor de 17 ani din Dobârca – au suferit diverse traumatisme.
Toți trei au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale:
-Șoferul de 26 de ani, traumatism la mână, la UPU Sibiu;
-Bărbatul de 31 de ani, traumatism facial, la UPU Sibiu;
-Minorul de 17 ani, traumatism facial, la CPU Luther.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili exact împrejurările producerii accidentului.
FOTO: Arhivă
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Primăria Sibiu a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea primului tronson al străzii Ogorului, segmentul situat între calea ferată și ultimele blocuri construite în zonă.
Proiectul tehnic și toate avizele necesare au fost finalizate, astfel că lucrările vor începe oficial luni, 6 aprilie.
Constructorul SC Geiger Transilvania SRL va implementa investiția, în valoare de 4,72 milioane de lei, într-un termen estimat de șase luni. Lucrările prevăd:
-Modernizarea rețelelor de apă, canalizare menajeră și pluvială;
-Amenajarea carosabilului cu două benzi de circulație și a trotuarelor;
-Crearea pistelor de biciclete în dublu sens, marcate cu vopsea verde;
-Plantarea a aproape 3.500 mp de zonă verde de-a lungul străzii, cu arbori de 18–20 cm diametru;
-Instalarea unui sistem de iluminat public eco-eficient, cu 30 de stâlpi noi;
-Instalarea tubulaturii subterane pentru cablurile de telecomunicații.
Această investiție este finanțată integral din bugetul local al Sibiului.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Ziua îi găsește printre cărămizi și beton, iar seara, în lumina reflectoarelor ringului de kickboxing. Aceasta este viața lui Răzvan Dăncăneț, antrenor la Clubul Puma din Sibiu și antreprenor de succes, un om care știe că adevărata construcție începe cu caracterul.
Cu o experiență de peste 30 de ani în sporturile de contact, Răzvan nu doar că formează campioni, ci le modelează disciplina și răbdarea. „Kickboxingul este, în primul rând, despre apărare”, spune el, explicând că un luptător nu poate străluci în ring fără să învețe să se protejeze mai întâi.
Peste zi, Răzvan coordonează șantiere și proiecte de construcții, iar seara își dedică energia celor 40–50 de sportivi pe care îi antrenează, dintre care 11 fete.
„Este incredibil să vezi cum tinerii se transformă, nu doar fizic, ci și ca oameni”, mărturisește el.
Centura neagră 3 dan la kickboxing și centura albastră la jiu-jitsu brazilian nu sunt doar titluri, ci simboluri ale muncii și perseverenței care definesc întreaga sa viață.
Răzvan vede în sport mai mult decât performanță: „Kickboxingul poate fi o supapă de refulare pentru tineri. Au energie și uneori frustrări, iar sportul îi învață să le canalizeze corect.
Nu încurajează violența, dimpotrivă, formează caractere.” Recent, competiția organizată la Tălmaciu, sub deviza „Stop bullying-ului! Stop violenței! Doar sport!”, a adunat aproape 400 de participanți, arătând că tot mai mulți tineri aleg această cale sănătoasă și disciplinată.
Elevii săi, de la Radu Poplăcean și Vlad Emanuel, până la Cristina Scridon și Patricia Pittes, confirmă că ringul nu cunoaște gen: performanța și caracterul nu au sex. Fiecare dintre ei a câștigat titluri naționale și internaționale, dar ceea ce contează cu adevărat este ce învață din fiecare antrenament: respect, disciplină și curaj.
Soț și tată a două fete, antreprenor și antrenor, Răzvan Dăncăneț este un pilon al comunității sportive sibiene. Clubul Puma, desemnat în 2025 cel mai bun club sportiv din Sibiu, nu este doar o echipă, ci o familie în care tinerii învață să devină campioni în ring și în viață.
„În România avem nevoie de federații care să susțină kickboxingul și MMA, sporturi care formează caractere, nu doar medalii”, adaugă Răzvan, cu aceeași pasiune cu care ridică fiecare cărămidă pe șantier și fiecare om pe care îl antrenează.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Ziua de 1 aprilie, cunoscută drept Ziua Păcălelilor, este una dintre cele mai vesele zile ale anului, atât în România, cât și în multe alte țări din lume.
În această zi, oamenii își permit să facă glume, farse și mici păcăleli celor din jur, într-un spirit ludic și fără intenții negative. La români, această tradiție este îmbrățișată cu entuziasm, fiind un prilej de râs și de socializare.
Originea exactă a Zilei Păcălelilor nu este pe deplin cunoscută, însă există mai multe teorii. Una dintre cele mai populare leagă această zi de schimbarea calendarului în Franța secolului al XVI-lea, când Anul Nou a fost mutat de la 1 aprilie la 1 ianuarie.
Cei care au continuat să sărbătorească Anul Nou în aprilie au fost considerați „păcăliți” și au devenit ținta glumelor celor din jur, fiind numiți „pești de aprilie”, deoarece soarele părăsește semnul zodiacal al Peștilor înainte de luna aprilie.
Alte variante fac referire inclusiv la serbări din Roma antică, mai exact la festivalul „Hilaria”, care se serba în apropierea echinocțiului de primăvară, de obicei pe data de 25 martie și era caracterizat prin procesiuni, măști colorate și multă veselie.
În România, Ziua Păcălelilor a fost adoptată târziu în cultura populară, începând cu secolul al XIX-lea, devenind o zi în care creativitatea și umorul sunt la ele acasă.
De la farse simple între prieteni sau colegi, până la glume elaborate pregătite din timp, românii știu să transforme această zi într-un adevărat spectacol al amuzamentului.
Tradiţia spune că dacă o fată frumoasă reuşeşte să păcălească un bărbat, acesta trebuie să o ia de soție sau măcar să fie prietenul ei. Dar nu este indicat ca bărbații să se căsătorească de 1 aprilie, pentru că bărbații care se însoară în această zi, vor fi sub papucul nevestei.
Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc. De asemenea, tot o tradiție populară spune că păcălelile trebuie făcute doar până la prânz.
Cei care continuă să facă glume după această oră riscă să aibă ghinion tot anul. În același timp, se crede că persoanele care nu reacționează bine la glume sau care se supără ușor sunt „victimele perfecte” ale acestei zile.
Saşii şi șvabii de pe teritoriile românești aveau chiar înainte de secolul al XIX-lea o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe alţii. Românii, în schimb, mai hâtri din fire, i-au avut ca eroi de poveste pe Păcală și Tândală, pe Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul sau Pepelea, cu toții farsori celebrii. Ne plac atât de mult păcălelile, încât am jucat cu toții „Păcăliciul” în copilărie, cu cărți de joc specifice.
Dacă vorbim despre regiunile țării, Ziua Păcălelilor este sărbătorită peste tot, doar micile glume diferă. În satele din Ardeal, păcălelile erau (și încă sunt) mai „blânde” și simbolice.
Se obișnuia ca oamenii să trimită pe cineva după un obiect inexistent. Era o formă de umor colectiv, iar „victima” era adesea primită cu râsete la întoarcere. În unele zone din Moldova, copiii obișnuiau să lipească bilețele pe spatele adulților cu mesaje amuzante sau să inventeze povești absurde pentru a-i păcăli pe cei mai creduli.
De asemenea, exista ideea că cine este păcălit de mai multe ori în această zi va avea noroc tot anul. În Muntenia, păcălelilor aveau uneori o notă mai teatrală. Erau populare farsele „în lanț”, în care mai multe persoane colaborau pentru a crea o situație amuzantă.
De exemplu, cineva era trimis dintr-un loc în altul pentru o „urgență” inventată. În Maramureș, umorul tradițional se împletea cu spiritul comunitar. Păcălelile se făceau mai ales între vecini și rude, iar scopul era să creeze voie bună, nu să pună pe cineva într-o situație stânjenitoare.
În zilele noastre, Ziua Păcălelilor a căpătat și o dimensiune modernă, mai ales prin intermediul internetului și al rețelelor sociale. După 1990, mass-media din România a început să adopte tradiția occidentală a farselor de 1 aprilie.
Unele ziare și posturi TV au publicat știri false, dar credibile la prima vedere. De exemplu, anunțuri despre descoperiri științifice improbabile, sau informații despre schimbări majore cum ar fi mutarea unor instituții sau proiecte grandioase inexistente. Acestea erau dezvăluite ulterior ca fiind glume de 1 aprilie.
Așadar, Ziua Păcălelilor este o ocazie perfectă de a aduce zâmbete pe chipurile celor din jur și de a ne bucura de momente de relaxare și voie bună. La români, această zi reflectă spiritul jovial și creativitatea oamenilor, fiind o tradiție care continuă să unească generații prin râs și bună dispoziție.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un şofer a încercat să mituiască un poliţist cu 200 de lei după ce a fost oprit în trafic pentru că nu purta centura de siguranţă, incidentul având loc în judeţul Alba.
Discuţia dintre cei doi a fost filmată, iar imaginile au fost făcute publice de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA).
A vrut să dea 200 de lei mită pentru un… AVERTISMENT!
Locație: Cugir, Alba.
Motivul opririi: lipsa centurii de siguranță.
Sancțiunea: avertisment scris (fără amendă!).
Reacția șoferului: A încercat să „rezolve” situația cu 200 de lei.
Totul a fost filmat cu body-cam-ul din dotare. Integritatea polițistului a fost de neclintit.
Merită să-ți riști libertatea pentru a evita o foaie de hârtie?
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
La sfârșitul lunii martie 2026, lucrările de modernizare desfășurate la barajul Vidraru au ajuns într-un stadiu avansat.
Intervențiile vizează în principal înlocuirea grătarelor de la golirea de fund nr. 2, situată la cota de 714 metri deasupra nivelului mării, precum și lucrările la priza de apă, amplasată la 716 metri.
Ritmul constant al lucrărilor din ultimele luni indică faptul că, cel mai probabil, în cursul lunii aprilie 2026 va începe procesul de reumplere a lacului de acumulare Vidraru.
„La sfâșitul lunii martie 2026 lucrările la inlocuirea grătarelor de la golirea de fund nr. 2 ( 714 mdM) și la priza de apa ( 716 mdM), sunt aproape finalizate.
Dat fiind ritmul de până acum al lucrărilor, este foarte posibil ca in luna aprilie 2026 să inceapă umplerea lacului Vidraru”, anunță Asociația Montană Vidraru.
Această etapă este una esențială, marcând trecerea de la faza de intervenție tehnică la revenirea la funcționarea normală a sistemului hidroenergetic.
Golirea lacului Vidraru a fost o măsură necesară pentru a permite accesul la structurile esențiale ale barajului, care nu pot fi inspectate și reabilitate în condiții de siguranță atunci când sunt acoperite de apă.
Astfel de lucrări sunt rare, dar obligatorii în cadrul programelor de întreținere majoră a infrastructurii hidroenergetice, mai ales în cazul unor obiective construite în urmă cu mai multe decenii.
Decizia de golire a lacului a atras însă atenția publicului încă din momentul anunțului, generând o serie de reacții și controverse.
În lipsa unei înțelegeri tehnice detaliate și pe fondul unei comunicări percepute de unii ca fiind insuficientă, o parte a opiniei publice a început să construiască scenarii alternative, unele dintre ele spectaculoase, dar nefondate.
Suspiciuni privind probleme ascunse ale barajului
Una dintre cele mai răspândite teorii a fost că golirea lacului ar ascunde, de fapt, probleme structurale grave ale barajului. Potrivit acestor speculații, autoritățile ar fi decis să scadă nivelul apei pentru a preveni un posibil dezastru, evitând însă să recunoască public riscurile reale.
Această ipoteză a fost alimentată de lipsa accesului public la detalii tehnice complexe și de teama generală asociată infrastructurilor de mari dimensiuni. Specialiștii au respins însă aceste idei, explicând că lucrările fac parte din mentenanța planificată.
Descoperiri secrete” pe fundul lacului
O altă categorie de teorii a vizat presupuse descoperiri care ar fi fost făcute odată cu retragerea apei. În mediul online au circulat afirmații despre structuri misterioase, tuneluri ascunse sau chiar vestigii „ținute secrete” de autorități.
Unele postări sugerau existența unor construcții neobișnuite sau a unor obiecte care ar fi trebuit să rămână necunoscute publicului.
În realitate, astfel de afirmații nu au fost susținute de dovezi credibile și pot fi explicate prin interpretări eronate ale reliefului sau ale unor structuri tehnice existente.
Teorii legate de resurse și interese economice
Au apărut și speculații potrivit cărora golirea lacului ar avea legătură cu exploatarea unor resurse ascunse sub apă — de la metale rare până la alte tipuri de zăcăminte.
Pe marginea subiectului au fost construite și teorii mai largi, care leagă golirea lacului de diverse agende globale sau strategii secrete.
Acestea includ idei despre controlul resurselor de apă, experimente sau planuri coordonate la nivel internațional. Astfel de narațiuni sunt tipice în contexte de incertitudine și tind să combine elemente reale cu interpretări speculative.
De ce apar astfel de teorii
Apariția acestor teorii nu este neobișnuită. Evenimentele vizibile, de amploare, care afectează comunități și peisaje cunoscute, creează un teren fertil pentru speculații.
Lipsa de informații accesibile publicului larg, neîncrederea în instituții și dinamica rețelelor sociale contribuie la amplificarea acestor idei.
Între curiozitate și dezinformare
Deși unele dintre aceste teorii pot părea inofensive sau chiar amuzante, ele pot alimenta neîncrederea și confuzia.
În cazul barajului Vidraru, informațiile oficiale și explicațiile tehnice indică clar că golirea lacului a fost o măsură necesară pentru lucrări de întreținere și modernizare, fără implicațiile dramatice sugerate de teoriile conspirației.
SURSĂ FOTO: Asociatia Montana Vidraru/Facebook
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Nemulțumirea șoferilor față de scumpirea accelerată a carburanților a luat o formă neobișnuită la Pitești, unde zeci de oameni au ales să protesteze în trafic cu „viteza melcului”.
Aproximativ 50 de conducători auto au circulat intenționat cu circa 30 km/h pe principalele artere ale orașului, într-un gest simbolic menit să atragă atenția asupra presiunii tot mai mari asupra bugetelor personale.
Costurile de transport cresc, iar efectele se resimt rapid în prețurile alimentelor și ale altor produse de bază. În lipsa unor măsuri considerate eficiente din partea autorităților, oamenii au decis să-și facă vocea auzită direct în stradă.
După ce au parcurs mai multe zone din oraș în coloană lentă, participanții s-au oprit la o benzinărie din Bascov. Acolo, protestul a continuat într-un mod simbolic: șoferii au alimentat cu sume infime, de doar câțiva lei, gest menit să sublinieze nemulțumirea față de prețurile ridicate.
Acțiunea nu a rămas fără consecințe. Polițiștii au intervenit și au aplicat amenzi participanților, motivând că deplasarea cu viteză redusă a dus la îngreunarea și blocarea traficului.
Protestul din Argeș nu este un caz singular. În ultimele săptămâni, astfel de acțiuni s-au răspândit în mai multe zone din țară. Unii șoferi au ales să alimenteze simbolic, în timp ce alții au încercat să plătească un plin cu monede, în semn de revoltă.
Pe fondul acestor tensiuni, prețurile la pompă continuă să crească. În București, motorina standard a depășit 10 lei pe litru, iar benzina se apropie de acest prag, amplificând frustrarea tot mai vizibilă a populației.
SURSĂ VIDEO: arges-stiri.ro
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
O nouă tulpină de Covid-19, denumită „Cicada”, se răspândește rapid în Statele Unite, fiind deja identificată în 29 de state.
Specialiștii atrag atenția că actualele vaccinuri ar putea avea o eficiență redusă în fața acestei tulpini, din cauza numărului mare de mutații.
Varianta BA.3.2 a fost detectată pentru prima dată în Africa, în noiembrie 2024, iar în SUA a apărut în iunie 2025. De atunci, a fost identificată atât la pacienți, cât și în sistemele de monitorizare a apelor uzate.
Ceea ce diferențiază „Cicada” de alte variante ale virusului SARS-CoV-2 este numărul foarte mare de modificări genetice — între 70 și 75. Aceste mutații afectează exact zona virusului pe care vaccinurile o țintesc pentru a declanșa răspunsul imunitar.
Din acest motiv, organismul recunoaște mai greu virusul, facilitând răspândirea acestuia în populație.
Simptomele sunt similare cu cele cunoscute: febră, frisoane, tuse persistentă, dureri în gât, nas înfundat sau care curge, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, pierderea gustului sau mirosului, lipsa poftei de mâncare, dar și manifestări digestive precum greață sau diaree.
Ca și în cazul altor virusuri, mutațiile apar în mod natural în timpul replicării. Deși majoritatea nu au impact, unele pot oferi un avantaj virusului — așa cum pare să se fi întâmplat și cu varianta „Cicada”.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
„Primăvara la Consiliul Județean Sibiu”: Creativitate, tradiții și bucuria anotimpului în premieră pentru sibieni.
Consiliul Județean Sibiu organizează, pentru prima dată, evenimentul „Primăvara la Consiliul Județean Sibiu”, o inițiativă dedicată copiilor, comunității și susținerii producătorilor locali.
Manifestarea aduce în prim-plan frumusețea primăverii, creativitatea celor mici și tradițiile pascale, într-un cadru deschis și accesibil tuturor.
Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu DGASPC Sibiu, Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu” Sibiu și Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, propunând pe parcursul a trei zile o serie de ateliere creative pentru copii și un Târg de Florii destinat comunității sibiene.
Prin aceste activități, Consiliul Județean Sibiu urmărește să creeze un spațiu educativ și distractiv, unde tradițiile pascale pot fi redescoperite prin practică, iar creativitatea copiilor este stimulată și apreciată.
De asemenea, Târgul de Florii oferă producătorilor locali șansa de a-și prezenta creațiile și de a interacționa direct cu publicul, susținând astfel economia locală și meșteșugurile tradiționale.
„Primăvara la Consiliul Județean Sibiu” reflectă angajamentul instituției de a sprijini educația prin cultură, implicarea comunității și dezvoltarea talentelor tinerei generații.
Înscrierile pentru atelierele dedicate copiilor se fac telefonic, la numărul 0733 499 040.
Programul evenimentului:
Miercuri, 1 aprilie
10:00 – 11:00 | Atelier pentru copii – Cusături cu elemente pascale 12:00 – 13:00 | Atelier pentru copii – Cusături cu elemente pascale
Joi, 2 aprilie
10:00 – 12:00 | Atelier pentru copii – Pictură pe sticlă 13:00 – 15:00 | Atelier pentru copii – Pictură pe sticlă
Vineri, 3 aprilie
09:00 | Deschiderea oficială a Târgului de Florii 10:00 – 13:30 | Târg cu producători locali (flori, aranjamente florale, decorațiuni pascale) Stand DGASPC Sibiu – prezent pe întreaga durată a târgului 10:00 – 11:00 | Atelier pentru copii – Cusături cu elemente pascale 12:00 – 13:00 | Atelier pentru copii – Primăvara în culori – lalele din hârtie
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu nu se confruntă doar cu provocări academice, ci cu o reală criză de bunăstare a studenților săi. Datele din ultimul raport anual, prezentate astăzi la o conferință anuală, arată o presiune pe serviciile de suport și o infrastructură de cazare care a rămas mult în urma cererii.
Cea mai alarmantă cifră a anului este creșterea numărului de studenți care au apelat la serviciile Centrului de Servicii Integrate SmartHub. De la 833 de studenți în urmă cu doi ani, s-a ajuns la un record de 1455 de studenți de la licență care au solicitat sprijin psihologic. Peste 600 dintre aceștia au prezentat simptome clare de tulburări afective, precum depresia și anxietatea, principalele cauze fiind dificultățile de adaptare și stima de sine scăzută.
Pe de o parte, avem o creștere a numărului de solicitări din partea studențilot care cer consiliere psihologică. Asta înseamnă un semn de încredere față de psihologii pe care îi avem în SmartHub. Pe de altă parte, e sigur că relevă și o problemă în cadrul tinerilor din ziua de astăzi, pentru faptul că solicitările de sprijin demonstrează o nevoie până la urmă, și probabil că ăsta e un semnal negativ al societății noastre.
Sorin Radu, rector ULBS
Date prezentate în Raportul Rectorului
Căminele, un deficit cronic
Peste suferința emoțională se suprapune și incertitudinea unei locuințe. Pentru anul universitar 2025-2026, ULBS a primit 2.055 de cereri de cazare, însă capacitatea totală a căminelor a fost de doar 1.161 de locuri.
Situația a fost agravată de scoaterea din uz a Căminului nr. 4 și a Caminului Teologic pentru lucrări de modernizare. Deși aceste investiții vor îmbunătăți condițiile pe termen lung, în prezent, peste 900 de studenți au fost nevoiți să își caute cazare pe piața privată din Sibiu, unde chiriile sunt în continuă creștere.
În ultimele zile, Makaveli a stârnit un val de reacții în mediul online după o serie de declarații critice la adresa curentului suveranist din România.
Prin intermediul aparițiilor sale publice și al postărilor de pe rețelele sociale, acesta a abordat frontal subiectul, punând sub semnul întrebării autenticitatea discursului promovat de unii reprezentanți ai mișcării.
„Nu e vorba de patriotism real, ci de o formă de manipulare emoțională”, a declarat Makaveli, susținând că mesajele suveraniste sunt adesea construite pe frică și dezinformare. El a subliniat că ideea de suveranitate este folosită ca instrument politic, fără a fi susținută de soluții concrete pentru problemele societății.
Într-o altă intervenție, acesta a afirmat că „românii merită mai mult decât slogane”, criticând lipsa unor politici coerente din partea celor care se revendică drept apărători ai interesului național. Declarațiile sale au fost interpretate de susținătorii suveraniștilor drept un atac direct, generând reacții aprinse în mediul online.
Makaveli a continuat spunând că discursul radical riscă să divizeze societatea: „Când transformi totul într-o luptă ‘noi contra lor’, pierzi din vedere lucrurile care contează cu adevărat — educația, economia, sănătatea.”
Într-o serie de intervenții online, acesta a criticat vehement postul Realitatea Plus și pe Anca Alexandrescu, sugerând că discursul promovat acolo nu este unul autentic, ci „regizat pentru audiență”.
„Nu mai e informare, e spectacol. Oamenii sunt ținuți într-o stare de revoltă continuă”, ar fi spus Makaveli, într-un mesaj care a devenit rapid viral.
Atac către Anamaria Gavrilă
Makaveli nu s-a oprit aici. În plin scandal dintre taberele suveraniste, el a aruncat săgeți și către Anamaria Gavrilă, criticând conflictele interne și lipsa de coerență.
„Se ceartă între ei pentru influență, nu pentru oameni”, a transmis acesta, sugerând că lupta nu mai are legătură cu principiile invocate public.
„Suveranismul, folosit ca brand”
Unul dintre cele mai controversate puncte din discursul său a fost ideea că suveranismul a devenit „un brand de vânzare”, folosit pentru capital politic și vizibilitate.
„Când totul devine slogan și show, mesajul moare”, a mai spus Makaveli, criticând direcția în care merge discursul public.
Ce a spus despre Păcuraru și bani
Makaveli a susținut că ar fi existat o înțelegere de aproximativ 200.000 de euro, bani care ar fi ajuns la senatorul Ninel Peia pentru ca el (Makaveli) să se retragă din cursa pentru Primăria Capitalei.
A mai spus că el însuși a dat 30.000 de euro pentru semnături necesare candidaturii și că ulterior ar fi aflat că unele erau problematice și a descris și întâlniri în care ar fi fost prezent și Păcuraru, sugerând că deciziile politice și strategiile ar fi fost discutate acolo.
De asemenea, Makaveli a afirmat că Maricel Păcuraru ar avea o influență majoră asupra unor structuri politice (inclusiv AUR), împreună cu apropiați și membri ai familiei.
Reacții în lanț
Declarațiile sale au împărțit publicul în două tabere: unii îl susțin și spun că „spune lucrurilor pe nume”, în timp ce alții îl acuză că atacă exact zona pe care pretinde că o susține
Cert este că intervențiile lui Makaveli au amplificat și mai mult conflictul deja existent între vocile importante ale curentului suveranist.
Pe de altă parte, există și voci care îi dau dreptate, apreciind faptul că aduce în discuție necesitatea unui dialog mai echilibrat și mai puțin polarizat.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Televiziunea publică face o mutare radicală în strategia sa media: postul TVR Folclor nu va mai emite în format clasic, urmând să fie disponibil exclusiv online.
Potrivit unui comunicat oficial, canalul dedicat muzicii populare și tradițiilor românești va putea fi urmărit doar pe platforma TVR+ și pe alte servicii de streaming autorizate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Decizia de mutare în mediul digital a fost luată pe 18 martie, iar pe 31 martie CNA a aprobat oficial retragerea licenței audiovizuale pentru difuzarea clasică, precum și acordarea unei noi licențe pentru transmisia în rețele de comunicații electronice.
Reprezentanții TVR susțin că această schimbare face parte dintr-un proces de adaptare la noile realități ale consumului media.
În același timp, măsura urmărește și reducerea costurilor, într-un context în care televiziunea tradițională pierde teren în fața platformelor digitale.
TVR Folclor a fost lansat pe 27 noiembrie 2023, cu scopul de a promova patrimoniul cultural românesc și muzica populară autentică. Postul a difuzat emisiuni consacrate, precum „Tezaur folcloric” și „O dată-n viață”, adresate unui public fidel, atașat valorilor tradiționale.
Transformarea canalului într-un brand exclusiv digital marchează o schimbare de direcție pentru Televiziunea Română, dar ridică și semne de întrebare privind accesul publicului mai puțin familiarizat cu mediul online.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
