Un medieșean de 80 de ani a fost rănit, miercuri, pe strada Govora. O conducătoare auto în vârstă de 25 de ani din oraș nu s-a asigurat la mersul înapoi și l-a acroșat pe octogenar. Bărbatul a fost transportat la Spitalul Municipal Mediaș pentru analize medicale suplimentare, din fericire rănile suferite nefiind foarte grave. Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz pentru a stabili toate condițiile în care s-a produs accidentul.
3 răniți după un accident rutier pe Drumul Național 14
Trei persoane au fost rănite, miercuri după amiaza, în urma unui autoaccident rutier petrecut la ieșirea din Șeica Mare spre Sibiu. Autoturismul care circula spre Sibiu s-a răsturnat pe câmpul de lângă Drumul Național 14, iar 3 persoane au fost rănite. Potrivit Poliției Rutiere, șoferul autoturismului, un bărbat de 67 de ani, ar fi adormit la volan, iar autoturismul a ajuns pe câmp unde s-a răsturnat. Ceilalți doi pasageri, un bărbat și o femeie de 65, respectiv 32 de ani împreună cu șoferul autoturismului au ajuns la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Clinic Județean Sibiu. Polițiștii au început o anchetă în acest caz, șoferul vinovat de producerea evenimentului rutier fiind cercetat pentru vătămare corporală din culpă.
600 de artiști la festivalul „Cântecele Munților”
Cea de-a 42-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților” va aduce la Sibiu 600 de artiști din Europa și America de Sud. Evenimentul se va desfășura în perioada 9-14 august, perioadă în care vor fi organizate aproximativ 30 de manifestări cultural-artistice.
Protagoniștii acestei ediții a festivalului sunt 14 ansambluri din țară și străinătate: „Estefania Caicedo” – Columbia, „Krakus” – Polonia, „Estia Pieridon Mouson Katerinhs” – Grecia, „Laza Nancici” – Serbia, „Kolkhi” – Georgia, „Timişul” – Timişoara, „Cununiţa”- Arad, „Hora”- Mureş, „Bucovina” – Suceava, „ Ardealul”, „Mărginimea”, „Ceata Junilor”, „Veteranii Junii Sibiului” din Sibiu, precum şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”.
„Festivalul Cântecele Munților își propune să evidențieze bogăția și frumusețea culturii tradiționale, frumusețea cântecelor și dansurilor, a costumelor populare și a specificului gastronomic al fiecărui popor reprezentat în festival. Reușim acest lucru prin diversitatea evenimentelor organizate, așa că și în acest an invităm publicul să deprindă pași de dans în timpul atelierelor susținute de ansambluri, să se bucure de culoare la parada portului popular, de savoarea preparatelor tradiționale, în cadrul serilor cu specific gastronomic, și de întâlnirea cu interpreți îndrăgiți la spectacolele în aer liber.” Silvia MACREA, director festival și manager CJCPCT „Cindrelul – Junii” Sibiu
Moment aniversar Maria Ciobanu
Startul evenimentelor în aer liber se dă vineri, 11 august 2017, ora 18.00, prin parada portului popular, organizată pe traseul str. Nicolae Bălcescu – Piața Mare. De la ora 19.00, Junii Sibiului și invitații lor deschid seria marilor spectacole în aer liber. Pe scena din Piața Mare vor urca familii de artiști și interpreți din diferite generații, din marile regiuni etnografice ale țării. Alături de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, Ansamblul Folcloric „Veteranii Junii Sibiului” și Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor” din Sibiu vor evolua: Paul Ananie, Adriana Anghel, Florin Boita, Oana Bozga, Alexandru Brădăţan, Bogdan Cioranu, Ancuța Corlățan, Emilia Dorobanţu, Gabriel Dumitru, Bogdan Firu, Daria Gâdea, Andreea Haisan, Ovidiu Homorodean, Vlăduţa Lupău, Iulia Mihai, Mădălina Mîrza, Daniel Pop, Vlăduț Sărmaș, Bogdan Toma, Izabela Tomiţa, Oana Tomoiagă, Georgiana Viţa, Ilie Medrea, Adrian Neamțu, Nelu Albu, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Daniel Rosalim, Marcel Părău, Alina Pinca, Giulia Medrea, Paula Medrea, Camelia Cosma Stoiţă, Traian Stoiță, Ioana Brad, Codruţa Rodean, Răzvan Năstăsescu, Alexandru Pugna, Mariana Anghel, Mariana Deac, Constantin Enceanu, Gheorghe Turda, Floarea Calotă, Dinu Iancu Sălăjanu, Nicoleta Voica, Laura Lavric și Ionuţ Fulea.
Sâmbătă, 12 august, ansamblurile invitate fac spectacol, iar momentele coregrafice vor fi completate de recitalul susținut de Ana Ilca Mureșan și de o seară bănățeană în compania Ansamblului „Timișul” și a interpreților Andreea Voica, Petrică Irimică Miulescu, Carmen Popovici Dumbravă și Stana Stepanescu.
Duminică, 13 august, festivalul programează două momente speciale: Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu și Formația „Crai Nou”- Alba Iulia vor interpreta cântece patriotice, iar în închiderea festivalului, Sibiul o aniversează pe iubita interpretă Maria Ciobanu, la împlinirea a 80 de ani de viață. Alături de doamna Maria Ciobanu se vor afla copiii săi Leontina Văduva și Ionuț Dolănescu şi îndrăgiții interpreți Narcisa Băleanu, Simona Dinescu, Cristian Fodor, Virginia Irimuș, Andra Matei, Ciprian Pop, Sebastian Stan, Adrian Neamțu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Nineta Popa.
Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților” este organizat anual de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu.
Primăria amenajează încă un punct de hidratare
Pentru a veni în sprijinul medieșenilor, municipalitatea va amenaja începând cu data de 3 august un punct de hidratare în Piața Regele Ferdinand I, numărul 1, în pasajul spre Serviciul Public Local de Evidență a Persoanelor, punct care va funcționa în zilele caniculare când există avertismente cod galben, portocaliu sau cod roșu, de luni până duminică între orele 10.30-16.
De asemenea, există încă un punct de hidratare amenajat la sediul Primăriei Mediaș, care funcționează de luni până joi între orele 10.30 și 16, la Centrul de Informare pentru Cetățeni, iar vinerea între orele 10.30 și 13. De asemenea, vineri între orele 13 și 16, precum și în zilele de sâmbătă și duminică, între orele 10.30 și 16, punctul de hiratare funcționează la intrarea A din cadrul Primăriei Mediaș, la Poliția Locală.
Tânără tâlhărită în plină stradă
Polițiștii medieșeni solicită ajutorul locuitorilor orașului după ce o localnică a fost tâlhărită în plină stradă. O tânără din municipiul Mediaș a fost tâlhărită marți seara pe strada Horia. Fata a fost acostată de un bărbat, care i-a smuls telefonul din mână și a luat-o apoi la fugă. Poliția Mediaș cere sprijinul populației pentru identificarea bărbatului. Tâlhăria s-a produs marți seara în jurul orei 19, când un bărbat a acostat-o pe tânăra respectivă și i-a smuls telefonul mobil din mână, după care a fugit pe strada Gheorghe Pop de Băsești. Persoanele care pot da informaţii despre autorul tâlhăriei de pe strada Horia, sunt rugate să sune la 112 sau la Poliția Mediaș, la numărul de telefon 0269.841.212.
Aproape 1.500 de joburi oferite la început de august
La nivelul județului Sibiu sunt disponibile în această săptămână un număr de 1.428 de locuri de munca vacante oferite de 120 de angajatori. Din totalul locurilor de muncă, 36 se adresează persoanelor cu studii superioare. Se caută economist, administrator de rețea de calculatoare, inginer constructor, inginer instalații, inginer electronist, inginer mecanic, inginer textile, pielărie, logistician gestiune flux, programator, inginer de sistem software, programator sau specialist îmbunătățire procese, în timp ce 1392 sunt pentru persoane fără studii superioare.
53 de joburi sunt pentru șoferi de autoturisme, camionete și autobuze, iar 31 de posturi sunt oferite pentru controlori calitate. Alte 270 de locuri de muncă disponibile sunt pentru muncitorii necalificați în industria confecțiilor, iar 57 de locuri de muncă pentru lucrătorii comerciali. 230 de posturi sunt oferite agenților de securitate, iar 14 de locuri de muncă sunt pentru manipulanți mărfuri. Ofertă de locuri de muncă se înregistrează și la operator la mașini-unelte cu comandă numerica, unde sunt oferite 27 de joburi, 17 locuri de muncă fiind oferite și pentru stivuitoriști. În același timp sunt oferite 15 posturi pentru electricieni și 50 de joburi pentru operatori la mașini-unelte semiautomate și automate. Sibienii aflați în cautarea unei slujbe mai au la dispoziție posturi de operatori mase plastice, ospătari, tâmplari, programatori, stivuitoriști sau vânzători.
Lista completă a posturilor disponibile poate fi consultată la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, strada Morilor numărul 51 A.
Dosar penal pentru un bărbat care conducea un autoturism neînmatriculat
Un conducător auto a fost depistat, marți, în trafic de către polițiștii rutieri conducând unautoturism neînmatriculat. Polițiștii Biroului Drumuri Naționale și Europene au oprit pentru control în trafic, pe Drumul Național 14, în localitatea Slimnic, un autoturism condus de un bărbat de 32 de ani, domiciliat în Brateiu. În urma verificărilor efectuate, polițiștii rutieri au constatat că autoturismul este neînmatriculat, autorizația provizorie de circulație fiind valabilă până la data de 30 iulie 2017.Cercetările sunt continuate de către polițiștii Biroului Rutier Sibiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat.
Cel de-al treilea hoţ din Tălmaciu a fost prins de poliţişti, este cercetat sub cotrol judiciar
Poliţiştii l-au prins şi pe cel de-al treilea hoţ din Tălmaciu. Cei trei indivizi au dat o spargere în urmă cu mai bine de o săptămână, ntr-o societate comercaă din oraşde unde au furat mai multe nunuri. Primii doi au fost prinşi şi reţinuţi însă instanţa a decis ca aceştia să fie cercetaţi în libertate. Acum a fost prins şi cel de-al treilea bărbat, reţinut pentru 24 de ore iar apoi dus în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă însă magistraţii l-au plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
„În data de 31 iulie, în continuarea activităților specifice desfășurate de polițiștii din cadrul Poliției Orașului Tălmaciu într-un dosar penal privind infracțiunea de furt calificat, a fost identificat și reținut pentru 24 de ore un bărbat din Tălmaciu, bănuit alături de alți doi suspecți de săvârșirea acestei fapte. În fapt, în noaptea de 23/24 iulie, autori necunoscuți au pătruns prin efracție într-o societate comercială din Tălmaciu de unde au sustras diferite bunuri, precum: aparatura electronică, bani, cărucioare folosite la manipularea mărfii, biciclete.” a declarat Elena Welter, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Poliţiştii continuă cercetările în acest caz şi totodată verifică dacă cei trei indivizi au mai comis şi alte infracţiuni.
A șaptea ediție a taberei de înot, un proiect de succes
Peste 70 de tineri din Mediaș, Sibiu, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Șelimbăr și Șmig au participat timp de o săptămână la proiectul “Tabăra de înot” desfășurat în localitatea Vlăhița, în Campingul Napsugár. Participanții au avut parte de o serie de activități sportive, înot și de dezvoltare a personalității. De asemenea, a fost susținută și o prezentare despre scrisul străvechi runic al maghiarilor din bazinul Carpatic, dar și proiecții de film. Cei care au participat la tabără au avut ocazia să învețe pașii dansului din zona Nirajului, în programul taberei fiind cuprins și un concurs de înot, dar și Spuma Party.
A șaptea ediție a proiectului „Tabăra de înot”, organizată la Vlăhița în Campingul Napsugar a luat sfârșit cu evaluarea întregii săptămâni și premierea participanților. De-a lungul taberei, tinerii au participat la diferite concursuri și activități unde și-au putut dovedi aptitudinile. Organizatorii au urmărit cu atenție rezultatele acestora și le-au punctat ca atare. Cel mai important lucru pe care l-au urmărit organizatorii a fost spiritul de echipă. La final, Balázs Botond, organizatorul taberei, le-a mulțumit tinerilor participanți și voluntarilor pentru implicare și pentru amintirile rămase în urma taberei.
Istoria sașilor din Transilvania, prezentată în două cărți de colecție
Fundația Michael Schmidt îi invită pe toși cei interesați să regăsească povestile, obiceiurile și istoria sașilor transilvăneni la întâlnirea cu cărțile Ruxandrei Hurezean „Criț. Istoria, poveștile și viața unui sat de sași” și „Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei”, acum traduse și în limba germană. Evenimentul de lansare a edițiilor în germană a cărților va avea loc în Curtea Muzeului Național Brukenthal, în 4 august 2017, începand cu ora 15. La eveniment vor participa Ruxandra Hurezean, scriitoarea celor două cărți, alături de Catrinel Pleșu și Beatrice Ungar, care au realizat traducerea celor două cărți, Andrei Pleșu, Michael Schmidt – președintele fundației cu același nume și Sofia Folberth din satul Criț. Volumul „Povestea sașilor din Transilvania, spusă chiar de ei” include 12 povești de viață ale unora dintre sașii care au rămas sau s-au întors în România post-comunistă. Poveștile sunt „spuse chiar de ei”, deoarece sunt reportaje realizate cu mijloace jurnalistice pe parcursul câtorva ani, începând din 2008 până în 2016. În miezul fiecărei povești de viață veți descoperi și istoria sașilor, una trăită pe viu.
Cel de-al doilea volum al Ruxandrei Hurezean, „Criț. Istoria, poveștile și viața unui sat de sași” descrie în amănunt, într-un stil viu și autentic, istoria satului Criț, văzută prin ochii Sofiei Folberth, care, la 95 de ani este cea mai în vârstă săsoaică din zonă. Sofia trăiește în Germania, dar se întoarce în fiecare primăvară în satul ei natal unde primește turiști din toate colțurile lumii cărora le povestește cu răbdare istoria satului. Astfel, cititorii vor afla detalii inedite despre viața sașilor de odinioară, din vremurile când aceștia trăiau în vecinătăți, dar și despre impactul tradițiilor săsești, care au influențat puternic viața comunităților din zonă. Autoarea își propune astfel să familiarizeze publicul cu moștenirea sașilor din zona Transilvaniei, oferind tuturor cititorilor oportunitatea de a cunoaște mai îndeaproape o parte importantă a istoriei României, pornind de la istoria unui mic sat.
Cărțile au fost traduse în limba germană pentru a fi mai ușor de lecturat nu atât de către sașii care au emigrat acum zeci de ani, cât de către copiii și urmașii acestora, iar tirajul celor două volume este de 2.000 exemplare. Proiectul a fost derulat de Fundația Michael Schmidt, organizație care își propune să susțină revitalizarea satelor săsești, inclusiv prin atragerea tinerilor sași pe meleagurile natale ale părinților lor.
Fundația Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România. Printre proiectele implementate de fundație se numără: restaurarea Orgii Bisericii din Criț, finanțarea filmului “Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp”, reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus, editarea volumelor „Povestea sașilor din Transilvania spusă chiar de ei” și „Criț, istoria, poveștile și viața unui sat de sași”, parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Începând din acest an, Fundația acordă o atenție specială copiilor din comunitățile în care își desfășoară activitatea prin înființarea unui program de sprijin educațional care este menit să prevină abandonul școlar și să susțină performanța pe termen lung.
Regizorul Mircea Mureșan, „nebunul” care a filmat ION
„Alaltăieri am ieșit pe stradă și am stat destul de târziu. M-am uitat foarte atent la lumea care circulă. Parcă niciodată nu am văzut Sibiul și pietonala așa, ca în acele momente. Lumea atât de diversificată, cu asemenea plinătate de viață și de trăire. Fiecare colțișor, fiecare grupușor, zeci de mămici cu pruncii în cărucioare, zeci de tarabe cu înghețată, zeci de terase pline cu oameni se desfășurau în fața ochilor mei. O minune! Dacă mi-ar fi permis sănătatea și aș fi avut o cameră aș fi făcut o oră jumătate de documentar, așa cum l-am făcut pe cel din America. Am încercat să fac comparație cu marile orașe ale lumii, pentru că am văzut multe, dar frumusețea de aici, de aseară, nu am văzut-o nicăieri”, așa regăsește marele regizor Mircea Mureșan Sibiul.
S-a născut și a crescut aici, apoi a plecat la București să ne facă să fim mândri de el și de noi. Astăzi este cetățean de onoare și al municipiului și al județului Sibiu. L-am cunoscut la o zi după ce și-a ridicat cel din urmă titlul și acum îmi revine onoarea să scriu despre el o poveste ca o peliculă de film.
Mircea Mureșan se naște la Sibiu, în luna noiembrie a anului 1928, în cartierul „Maieri”. Cartierul nu mai există astăzi, dar mintea regizorului păstrează ca fiind aievea fiecare colțișor, fiecare stradă sau loc pe care l-a cutreierat. Strada Lungă, școala primară, strada Țiglari „care făcea un fel de linie inimă a cartierului Maieri pe vremea aceea”, după cum povestește el. Își amintește de marea fabrică de cărămidă Binder și de copilăria „superbă” cu multă joacă pe care a avut-o. De fapt, despre primii patru ani de școală, despre părinți, „ticu” așa cum își striga tatăl și despre mama sa și nu în ultimul rând despre bunicul, bunica ce îl adora și despre curtea mare din Rășinari povestește cu lux de amănunte. Istoria familie sale o știe pe de rost… destine creionate de război și vremuri tulburi.
Despre Sibiu si anii petrecuți aici povestește în cartea sa „Traista cu filme”, o autobiografie în care surprinde întreaga magie a regiunii noastre presărată cu poze de familie și aventuri ale copilăriei și tinereții. Crește alături de marele fotbalist al Stelei Alexandru Aplozan, învață cu Nicolae Hanzu un dascăl care își pune amprenta în inima maestrului și studiază arta teatrului cu Radu Stanca în anii tinereții.
Liceul îl face la „Gheorghe Lazăr”. Intră în primii 30 din cei 100 de candidați care promovează și termină clasa de real, la matematică.
Din dragoste pentru film
Primul contact cu filmul îl are la trei ani. Era la grădiniță, în preajma sărbătorilor de Paști când o caravană mobilă vine în Sibiu cu un aparat de proiecție.
„Au difuzat Patimile lui Isus Cristos. Era un film mut, dar am în minte două lucruri. Mă așezasem chiar lângă aparat și mă atrăgea, mă fascina zgomotul motorașului care manevra pelicula. Vedeam de acolo cum se învârte. Nu pot spune că a fost o întâmplare care m-a marcat, însă, cu siguranță m-a impresionat”, povestește marele regizor.
Are 9 sau 10 ani când se plimbă cu părinții pe actualul Bulevard „Nicolae Bălcescu”, apoi coboară pe strada Ocnei și la intersecția cu strada Faurului descoperă cinematograful Rio. Află că aparține familiei Mânzat, chiar finii bunicului său și accesul la filme devine nelimitat și gratuit. Era ceea ce-și dorea. Din acel moment nu ratează nicio proiecție. Mai târziu, pe la 13 ani interesul său pentru vizionarea filmelor se extinde și la celelalte două cinemotrografe existente pe atunci în oraș (Corso, ulterior Pacea și cinematograful Apollo, acolo unde este acum teatrul). Avea și un grup de prieteni care iubeau filmul ca și el și cu care mergea împreună. Se autointitulează „Jeepers Creepers”, după numele unui film care spune povestea unui cal de curse, nimic în comun cu filmul horor de mai târziu.
Războiul îl prinde la Sibiu. Își amintește și acum că, în 22 iunie 1941, era veselie mare. Oamenii se lăsau ghidați de cântecele patriotiste și lozincile frumoase de la radio. La cinema se interzic filmele americane, însă el continuă să se uite la cele germane și italiene. Se îndrăgostește de actrița italiană Alida Valli, pe care o și întâlnește, 20 de ani mai târziu, la Roma. Filmul „Rembrand” îi oferă o replică pe care nu o uită și de multe ori o regăsește în viața lui.
„N-am trăit degeaba spunea personajul lui Rembrand, la un moment dat, mângâindu-și una dintre celebrele opere”.
Tot în acea perioadă descoperă, întâmplător și cărțile.
„Într-o seară, acasă ticu a adus un fier de călcat electric. L-a băgat în priză și a sărit siguranța. Tabloul era în pod unde se urca prin interiorul casei. Am urcat cu el ca să-i pot ține lumânarea să vadă. La ieșirea din pod am văzut un malder mare de cărți. Am întrebat ce e cu ele și ticu mi-a spus că sunt cărțile citite de el. Era un serial literar numit Aventurile submarinului Dox și unul de romane polițiste, Colecția celor 15 lei. Când m-am apucat de citit nu am mai lăsat din mână acele cărți. Mă urcam în copac sau mă ascundeam în fundul grădinii pentru a putea citi. Revenit la liceu toamna am deschis un târg de schimb pentru a putea citi cât mai multe. Nu putean sta. Dacă nu aveam teme, citeam. Nu puteam să dorm fără să am în mâini o carte”, povestește Mircea Mureșan.
Biblioteca lui numără astăzi peste 5.000 de volume.
Destinul l-a făcut regizor
„Destinul este foarte ciudat uneori”, spune maestrul. În Piața Mare, acolo unde se află acum Episcopia se face un Conservator în cadrul căruia s-a anunțat și o clasă de artă dramatică. În acea perioadă soldații români erau încă plecați pe fronturile din Europa, însă România își revenea încet, încet la viața normală. Turneele de teatru erau multe, iar tânărul Mircea Mureșan nu pierdea nici o reprezentație. Așa s-a decis ca, împreună cu colegul său de bancă, să se înscrie la clasa de artă dramatică. A ajuns în clasa actorului Nicolae Băilă. Cursurile de cultură teatrală le face cu Radu Stanca. Se angajează apoi la „Teatrul Municipal” unde joacă scenete scurte și în vreo două spectacole. În 1948 se înființează „Teatrul de Stat Sibiu”. Din toți cei 50 de elevi angajați sunt selectați 5. Printre ei se numără și Mircea Mureșan.
În anul 1949 destinul joacă și el o carte. Tânărul actor este luat în armată și încorporat la București, brigada 5 de tancuri. Doar el și un alt coleg de armată din București aveau bacalaureatul luat așa că, printr-o conjunctură, ajunge să le citească soldaților cursuri. Alege însă să le recite poezii și să-i destindă profitând de talentul său actoricesc. În paralel își îndeplinește și obligația ca în fiecare săptămână să-și scrie câte o amintire, așa cum făceau toți soldații. Este remarcat în scurt timp, iar scriiturile sale ajung la ziarul „Înainte”, publicația Brigăzii de Tancuri, pe toată țara. După nici șase luni primește ordin de la Ministerul Apărării Naționale, Direcția Politică să fie transferat la Studioul Cinematografic al Armatei. Ajunge exact unde își dorea.
„După foarte scurt timp am învățat tot ce se poate învăța pe aparatele lor. Aveam aparate nemțești de foarte bună calitate. Era un aparat de reportaj care putea să aibă 120 de metri de peliculă. Îl tot manevram și operatorul șef mi-a spus: lasă poate o să apuci și tu să filmezi ceva. Și uite că am și apucat să filmez ceva”, spune zâmbind regizorul.
Aproape de terminarea stagiului militar apare o ordonanță care îl prelungește de la doi, la trei ani.
Între timp se înființează la București „Institutul de Arte Teatrale”, iar maestrul are de gând să se înscrie. Deși panicat, cere permisiunea amânării armatei și reușește să se înscrie la institut. A dat examen și deși sunt 60 de candidați pe un loc, intră la regie. În 1955 îl termină și devine asistent.
Marile capodopere cinematografice
Când spui Mircea Mureșan este semnată regia filmelor „Partea ta de vină”, (1963), „Răscoala” (1965), prezentat în 1966 la Festivalul de la Cannes și distins cu Prix de la Premiere Oeuvre, nominalizat la Palme d’Or, K.O. (1968), „Baltagul” (1969), participant la Festivalul de la Veneția, „Lunga noapte de sașe ani” (1970), „Asediul” (1970), „Bariera” (1972), „Porțile albastre ale orașului (1973)”, „Toate pânzele sus” (1976), „Împușcături sub clar de lună” (1977), „Ion, Blestemul pământului – Blestemul iubirii”, (1979), „Întoarcerea la dragostea dintâi”, (1981), serialul Tv „Lumini și umbre” (1981-1982), în colaborare cu Andrei Blaier și Mihai Constantinescu, „O lebădă, iarna” (1983), „Horea” (1984), documentarul „Cei mai frumoși 20 de ani” (1985), „Maria și marea” (1988), „Miss Litoral” (1990), „A doua cădere a Constantinopolului” (1994), „Sexy Harem Ada-Kaleh” (2001) și ultimul său film „Vrăjitoarea Azucena – Îngerul de abanos”, (2004).
În mod normal ar trebui să mă opresc aici, pentru că aceste filme arată foarte clar cine este Mircea Mureșan și care este contribuția sa în cinematografia românească. O parte dintre aceste filme sunt considerate capodopere, însă realizarea lor a fost o continuă luptă cu destinul, societatea și regimul în care au fost create, o luptă pe care noi nu o cunoaștem.
Cât de mult i-a plăcut „Ion” lui Nicolae Ceușescu
Dacă la „Răscoala” România nu era extrem de politizată și în afara faptului că mai marii vremii se îngrijorau de provocarea la care se înhamă regizorul, probleme nu au existat. Filmul a fost făcut, difuzat, apreciat și premiat. La adaptarea după „Ion”, romanul lui Rebreanu, lucrurile au stat cu totul altfel. Filmul este unul de suflet pentru regizorul Mircea Mureșan. Structura complexă a romanului dar și dramatizarea excepțională a lui Titu Popovici îl face pe maestru să-și iubească nespus creația.
„Eu am fost un iubitor de literatură ardelenească. Pasiune pentru Rebreanu, pasiune pentru Slavici, pasiune pentru Agârbiceanu. Regret că nu am reușit să fac Arhanghelii așa cum mi-am dorit. La Rebreanu era al doilea film după Răscoala. Când le-am spus că vreau să fac o ecranizare după Ion toți mi-au spus că sunt nebun și că nu ne va lăsa nimeni să facem un asemenea film”, își amintește regizorul. A primit însă acceptul lui Cornel Burtică care era pe atunci Secretarul cu propaganda din Comitetul Central al Partidului și s-a apucat de film. Îl avea în cap de mult timp și pentru că a fost și profesor la Institutul de Teatru și-a urmărit elevii cu mare atenție. Acolo și-a căutat și găsit personajele. A știut cu doi ani înainte că Șerban Ionescu este Ion și Valentin Teodosiu este Gheorghe, fără să le spună nimic. „Ion” a fost filmat în doi ani, pentru că au avut nevoie de patru anotimpuri. Marea majoritate a scenelor au fost filmate în județul Sibiu, la Fântânele, Gura Râului și Miercurea Sibiului. Filmul e terminat în febriarie și regizorul a trimis scrisoare să se înscrie cu el la Cannes, însă nu a trecut de cenzura comunistă. Șeful Comisiei de Aprobare a Filmelor a cerut să fie scoase scenele în care Ana naște pe câmp, scenele cu înmormântarea cu preot, personajul preotul să dispară de tot, precum și troița. Mureșan nu a vrut să renunțe la nicio scenă din film și l-a luat acasă, rămânând un film blocat. Speranțele păreau pierdute. Nu le mai rămâne decât un lucru de făcut. După opt luni de zile trimit filmul lui Nicolae Ceaușescu. După vizionarea celor 4 ore de film, Ceaușescu l-a primit personal pe Titus Popovici și i-a spus: „Te felicit, ați făcut un film minunat”, cu singurul regret că învățătorul nu s-a ocupat mai mult de Ion, că poate scăpa cu viață.
Ce nu știm
„Toate Pânzele Sus” este un fiml și nu un serial cum a fost prezentat la televiziune. A fost filmat în România și Bulgaria, la vărsarea fluviului Marița în Marea Neagră, foarte aproape cu granița cu Turcia. Pentru filmarea lui au fost căutate locuri și în Rusia Sovietică.
„Întoarcere la dragostea dintâi” a fost filmat în mare parte la Sibiu. Prin intermediul acestui film regizorul profită și se întoarce, la fel ca personajul său în oraș, la copilărie și la viața din tinerețe. „Împușcături sub clar de lună” a fost filmat la Săcele, iar serialul „Lumini și umbre” a fost filmat în satele din jurul Sibiului.
Marele regret al regizorului este că nu a putut regiza filmul „Mircea”, din cauza unor probleme de sănătate.
Apă furnizată doar 6 ore pe zi, în 3 localități sibiene
Locuitorii din satele Sibiel, Fântânele și Săcel vor avea restricționat accesul la apă în următoarea perioadă. SC „Apă Canal” SA Sibiu anunță că, începând de joi, 3 august, furnizarea apei potabile va fi făcută, zilnic, după următorul program: 07:00 – 10:00 și 19:00 – 22:00.
„Măsura este urmare a creșterii consumului de apă din rețeaua publică peste capacitatea proiectată, astfel încât se impune adoptarea unui program de furnizare pentru a permite reumplerea capacității de stocare. „Apă-Canal” derulează în prezent o lucrare de investiție ce va suplimenta aportul de apă în rețea prin punerea în funcțiune a unui nou puț forat la Uzina de apă Săcel, obiectiv ce va fi realizat în perioada imediată”, transmit reprezentanții SC „Apă-Canal”.
”Apă-Canal” recomandă cetățenilor din cele 3 localități să utilizeze apa strict în scop casnic, evitând udatul grădinilor sau gazonului, spălatul curților, trotuarelor, străzii sau umplerea piscinelor.
