În perioada 3-5 noiembrie 2017, respectiv 10-12 noiembrie 2017, în municipiul Sibiu va avea loc Simpozionul “Zilele Medicinei de Urgenţă Sibiene”, ediţia a XIV-a. Activitatea va fi organizată de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și Facultatea de Medicină din municipiul Sibiu.
În cadrul evenimentului vor fi prezentate lucrări științifice, vor avea loc cursuri teoretice, ateliere practice, dar și un exercițiu de descarcerare. Scopul acestui simpozion este atât de promovare a medicinei de urgență prespitalicești în rândul studenților Facultății de Medicină din Sibiu și pregătirea acestora în vederea dobândirii competențelor de paramedic, cât și de informare a unui număr cât mai mare de persoane cu privire la importanța cunoașterii și acordării primului-ajutor calificat. Evenimentul se adresează personalului medical, nonmedical, dar și studenților facultăților de medicină și se finalizează cu emiterea unor atestate de absolvire.
Deschiderea evenimentului va avea loc, vineri, 3 noiembrie, la ora 16, în sala Aula Magna a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, unde vor fi prezente aproximativ 400 de persoane, înscrise la acest simpozion.

Fostul ministru al Justiției Titus Corlățean a declarat miercuri că în timpul mandatului său au existat presiuni din partea ambasadorilor Olandei și SUA pentru numirea într-o „funcție de vârf” în sistemul judiciar, anunță Agerpres.  Acesta a fost audiat miercuri în Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA. „Am confirmat faptul că au existat la acel moment demersuri, în sensul de presiuni, pentru ca cel care vă vorbește — eram ministrul Justiției la acel moment — să facă o anumită nominalizare la o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public și am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la sediul Ministerului Justiției. Evident că i-am primit, am stat de vorbă. Cel puțin în două cazuri (…) nu am apreciat insistența și modalitatea în care s-a făcut acel lobby. Pot înțelege dorința partenerilor ca sistemul judiciar din România să funcționeze, dar acesta trebuie să funcționeze de o manieră profesionistă și independentă, în primul rând pentru interesul nostru al românilor și al României, nu neapărat la presiunile unor ambasadori străini. Nu am apreciat modul insistent al ambasadorului Olandei de la acel moment cu care am avut mai multe discuții. Nu am apreciat insistența ambasadorului american, domnul Gittenstein de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se știe. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcția de vârf și am discutat profesional în primul rând, pentru că nu făceam politică cu domnia sa”, a afirmat Corlățean, după audierea sa în comisie.
El a spus că a explicat la acel moment importanța faptului ca în ierarhia judiciară — la Parchetul General, șefii DNA, DIICOT — să fie oameni profesioniști în domeniu și independenți. „Nu aveam nevoie să răspundă la telefoane sau demersuri nici din dealul cel mare, de la Cotroceni, nici din dealul cel mijlociu, de la Palatul Victoria, nici de la miniștrii din orice guvern și pentru asta intenția mea la acel moment — și a fost o discuție cu Comisia Europeană pe această temă și am fost la Bruxelles—, să se facă o procedură de selecție transparentă, prin care să putem să evaluăm mult mai mulți procurori cu experiență, apreciați în România. Faptul că am avut o discuție cam de o oră și un sfert exclusiv pe un subiect spune deja cam care a fost intensitatea discuției, dar este interesant că, la sfârșit, domnul ambasador a acceptat între noi doi valabilitatea raționamentului”, a adăugat Corlățean.
Întrebat dacă la acel moment l-a informat pe premier, Corlățean a confirmat. El a spus că și șeful statului Traian Băsescu l-a sunat pe tema propunerilor pe care ministrul Justiției trebuia să le facă. „Am primit telefon și de la președintele României, care mă invita la acel moment la Cotroceni pentru a discuta (…) pe tema propunerilor pe care ministrul Justiției urma să le facă, pentru că se schimbau mandatele mai multor șefi în Parchetul General… Nu am dat curs acelei invitații, care a fost făcută în anumiți termeni mai puțin plăcuți, pentru că în general eu țin foarte mult la respectarea competențelor pe care fiecare le are”, a spus Corlățean.
Fostul ministru al Justiției a povestit cum a fost sunat de la Cotroceni. „Da, în clipa în care ești sunat la sfârșitul unei zile de muncă lungi, dar nu se plânge nimeni de acest lucru, când ești sunat pe telefonul mobil al aghiotantului, de la Cotroceni, și aghiotantul îți dă propriul telefon de serviciu ca să vorbești cu centrala și după aceea cu președintele României, și mai ales discuția în care mi s-a explicat o anumită chestiune cum nu ar trebui să fac și cum ar fi bine să fac, nu sunt foarte confortabil. Vorbesc public de astfel de chestiuni, pentru că nu așa ar trebui să funcționeze instituțiile într-un stat democratic. (…) Domnul președinte nu a făcut explicit referire la nume, ci la modalitatea transparentă în care să putem invita mai mulți procurori, nu unul singur să vină în fața unei comisii, având și acceptul Comisiei Europene pentru a face o astfel de procedură. Celelalte intervenții diplomatice au fost extrem de explicite și vă spun cinstit, neplăcute, nominal, cu încălcarea unor dispoziții care ar trebui să fie valabile pentru toți, în orice moment. (…) Presiunea a depășit limitele acceptabile în relațiile diplomatice între state”, a menționat Corlățean.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri că își menține punctul de vedere potrivit căruia procurorii-șefi trebuie să fie numiți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) iar președintele să fie exclus din această procedură, scrie Agerpres.  „În proiectul de lege depus la Parlament, mecansimul de numire a procurorilor, așa cum a fost transmis de ministrul Justiției, prevedea ca numirile procurorului general, procurorului-șef DIICOT, procurorului-șef DNA și adjuncților acestora să fie făcute de Consiliul Superior al Magistraturii. Eu subscriu, îmi mențin acest punct de vedere și proiectele vor intra în dezbatere, vor exista argumente pro și contra și în final, prin vot, vor fi adoptate. Nu pot să vă spun care va fi soluția finală”, a spus Tăriceanu la România TV.
El a adăugat că președintele României, trecut, actual și viitor, este un om politic „în carne și oase”. „Noi avem un element de raportare, care este experiența politică a ultimilor ani. Discutăm foarte mult despre independența Justiției. CSM a fost un campion al promovării acestei idei și nu numai, promovarea ideii și a realizării independenței Justiției. Dacă dumneavoastră vreți să îmi spuneți că președintele României, trecut, actual și viitor, provine din Congregația Maicilor Carmelite și este parașutat acolo, eu am să vă spun că lucrul ăsta nu îl cred. Este, evident, în carne și oase un om politic, cu interesele lui, cu aspirațiile, cu obiectivele personale, inclusiv cele electorale, prin urmare, el are nevoie să aibă cât mai multe instrumente de putere în mână, lucru care s-a dovedit și eu vreau să scoatem Justiția de sub influența factorului politic, care este în această secvență președintele”, a afirmat Tăriceanu.

Judecătoria Sectorului 4 a admis, miercuri, cererea de eliberare condiționată din închisoare a fostului ministru Gabriel Sandu, care execută o pedeapsă de 3 ani închisoare în dosarul ”Microsoft”, informează Agerpres.  Decizia nu este însă definitivă și poate fi contestată de DNA. Gabriel Sandu le-a cerut magistraților de la Judecătoria Sectorului 4 să-l elibereze condiționat din închisoare, susținând că ultimii trei ani au fost „de mare chin” pentru el în penitenciar. „Ultimii trei ani au fost de mare chin, cu fiecare iarnă în penitenciar. Am un băiețel de 5 ani. Am muncit 200 de zile, în fiecare zi m-am trezit la 5,00 dimineața și am mers la muncă. Am participat la toate activitățile din penitenciar. Familia mea și copiii mei au mai multă nevoie de mine”, le-a spus Gabriel Sandu judecătorilor.
Avocatul său a susținut că Gabriel Sandu îndeplinește toate condițiile pentru a fi eliberat condiționat și a cerut clemență. „Domnul Sandu se află într-o situație delicată. Are un copil de 5 ani, pe care nu l-a văzut de când a intrat, nu a putut comunica cu acest copil. Practic, copilul nu își cunoaște părintele, deoarece era mult prea mic atunci când tatăl a fost încarcerat. Pentru aceste motive, Gabriel Sandu consideră că este justificată acordarea clemenței pentru a-și putea întreține familia”, a declarat avocatul.
Pe 3 octombrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe fostul ministru Gabriel Sandu la 3 ani închisoare în dosarul ‘Microsoft’. În același dosar au mai fost condamnați Dorin Cocoș — 2 ani și 4 luni de închisoare, fostul primar Gheorghe Ștefan — 6 ani, omul de afaceri Nicolae Dumitru — 2 ani și 4 luni. Gabriel Sandu este singurul inculpat din dosarul ‘Microsoft’ care se mai află în detenție, ceilalți trei fiind eliberați condiționat.