O fotografie publicată zilele trecute de NASA dă peste cap tot ce știam despre Marea Neagră. Acum marea a devenit turcoaz și seamănă tot mai mult cu Mediterana și alte mări exotice decât cu marea numită ”Neagră” deoarece atunci când scufunzi un obiect în apă acesta devine negru.
Imaginea realizată din spațiu arată însă Marea Neagră turcoaz, iar specialiștii spun că acest fenomen, care se produce în general în a doua parte a verii se datorează prezenței fitoplanctonului, care trasează fluxul curenților de apă.
Fotografia a fost realizată cu instrumentul MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer) de pe satelitul Aqua pe data de 29 mai. Imaginea este de fapt un mozaic, compus din mai multe fotografi realizate atunci când satelitul a trecut deasupra Mării.
Fitoplanctonul reprezintă organisme plutitoare, microscopice, care se alimentează cu lumina soarelui și substanțe nutritive dizolvate. Aceste substanțe sunt aduse în Marea Neagră de apele Dunării și a Niprului care se varsă aici. În general, fitoplanctonul susține pește, crustacee și alte organisme marine, dar în cantități mari, acesta poate duce la eutrofizare – pierderea de oxigenului din apă – ceea ce duce la sufocarea vieții marine.
Citește mai mult pe libertatea.ro

Parlamentarii japonezi au adoptat un proiect de lege controversat, care să permită autorităților să descopere „conspirațiile teroriste”.
Coaliația premierului Shinzo Abe a promovat această lege în Camera superioară a Legislativului, în ciuda opoziției vocale.
Guvernul susține că legea este necesară pentru a îmbunătăți securitatea țării înainte de Jocurile Olimpice din 2020 și pentru a respecta un acord cu ONU pe care Japonia l-a semnat, scrie BBC.
Criticii spun că legea va slăbi libertățile civile și vor apărea abuzuri împotriva unor cetățeni nevinovați. Legea a dat naștere unor proteste, inclusiv unul organizat miercuri noaptea, în fața Parlamentului, la care au participat mii de demonstranți.
Legea incriminează complotarea și comiterea a 277 de acte, aducând amendamente la actul normativ existent deja privind criminalitatea organizată. Interzice procurarea unor finanțări sau bunuri și supravegherea unei locații, în pregătirea unei astfel de infracțiuni.
Citește mai mult pe evz.ro

România a fost aleasă, joi, membru al Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC), ca reprezentant al Grupului est-european, la alegerile din cadrul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării generale a ONU, cu 172 de voturi, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.
În campania de promovare a candidaturii, România a acţionat pentru construirea unui profil care să definească vocaţia sa de stat care aparţine unei regiuni angajate în promovarea valorilor europene şi a unor standarde înalte de dezvoltare economică şi socială.
Alegerea României pentru acest nou mandat, care va fi exercitat la New York în perioada 2018-2019, reprezintă „o consecinţă directă a implicării susţinute a ţării noastre în majoritatea palierelor de activitate ale ONU şi confirmă, totodată, aprecierea de care se bucură ţara noastră pe plan internaţional, precum şi sistemul consolidat de relaţii bilaterale şi multilaterale”, arată sursa citată.
MAE arată că România „este pe deplin angajată să consolideze în continuare activitatea ECOSOC şi să răspundă, în cadrul mandatului său, noului cadru general în care toţi partenerii de dezvoltare se vor strădui să atingă Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite în Agenda globală pentru Dezvoltare Durabilă adoptată în 2015”.
Citește mai mult pe jurnalul.ro

Tarifele de roaming au fost eliminate, oficial, de ieri, 15 iunie, în statele membre UE, dar şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (SEE). Cu toate acestea, operatorii de telefonie pot impune limite ale consumului de date.
De ieri, datele (internetul mobil – MB/GB) consumate în roaming în statele membre UE, dar şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (SEE) se scad din resursele naţionale incluse în abonamente sau extraoptiuni, potrivit mecanismului „Roam like at home”, iar după epuizarea acestora consumul va fi tarifat la fel că în România, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Totuşi, furnizorii au posibilitatea de a defini limite minime ale unei utilizări rezonabile a serviciilor de date, care pot fi mai mari sau mai mici decât traficul naţional inclus în abonament/(extra)opţiune, depinzând de preţul acestuia. Limita rămâne neschimbată indiferent de consumul de date realizat la nivel naţional înainte de intrarea în roaming.
În cazul în care furnizorii nu stabilesc o limita de utilizare rezonabilă a datelor în roaming în UE/SEE, datele consumate în roaming în UE/SEE se tarifează identic celor consumate în România.
Citește mai mult pe adevarul.ro

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu o delegație a Comitetului German pentru Relații Economice din Europa de Est, condusă de dr. Wolfgang Buchele.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, vizita este ocazionată de dorința de a continua și intensifica dialogul privind cooperarea economică bilaterală.
În debutul întrevederii, șeful statului a felicitat Comitetul pentru activitatea sa și pentru contribuția la dezvoltarea relațiilor bilaterale de comerț și investiții între România și Germania.
„Președintele României a reiterat interesul pe termen lung față de extinderea cooperării economice dintre România și Germania, apreciind dinamica foarte bună a relațiilor comerciale româno-germane, nu doar în domenii consacrate, precum industria auto, sectorul IT&C sau industria de apărare, ci și în domenii al căror potențial încă nu a fost atins, precum sectorul energiei și al industriei agroalimentare”, se arată în comunicat.
Președinția precizează că, în ultimii cinci ani, relațiile comerciale româno-germane au înregistrat un ritm de creștere de circa 11% anual, schimburile economice depășind 26 de miliarde de euro.
Citește mai mult pe agerpres.ro

Cotaţia oficială a monedei naţionale a coborât joi la valoarea de 4,5872 lei/euro, pe fondul tensiunilor politice generate de demisia Cabinetului Grindeanu. Această cotaţie – peste 4,58 lei/euro – nu a mai fost consemnată din luna iulie 2012.
Cursul leului încheiase ziua de miercuri – ziua declanşării tensiunilor politice – la cotaţia de 4,5667 pentru un euro, iar joi dimineaţa a debutat la peste 4,57. La ora 10-10.30, cotaţia a trecut pragul de 4,58 lei/euro, iar la 11.30 a fost atins un maxim de 4,5880.
La ora 13.00, BNR a afişat cotaţia oficială de 4,5872 lei pentru un euro şi – un alt record – de 4,1082 lei/dolar SUA. Analiştii se aşteaptă la noi deprecieri, în contextul în care evoluţiile politice sunt încă incerte.
Citește mai mult pe gandul.info

Comedia neagră „Moartea domnului Lăzărescu” a regizorului român Cristi Puiu a fost inclusă într-un top 5 al celor mai bune filme ale secolului XXI până în acest moment, realizat de criticii de film de la The New York Times Manohla Dargis și A.O. Scott, în colaborare cu mai mulți specialiști în cinematografie, informează Agerpres.
Filmul românesc ocupă locul al cincilea într-o listă de 25 de producții considerate cele mai bune ale acestui secol până în acest moment, după „’There Will Be Blood” (Paul Thomas Anderson, 2007), „Spirited Away” (Hayao Miyazaki, 2002), „Million Dollar Baby” (Clint Eastwood, 2004) și „A Touch of Sin” (Jia Zhangke, 2013).
„Moartea domnului Lăzărescu” este povestea tragi-comică a unui pensionar (interpretat de Ion Fiscuteanu) răpus de boală și transferat de la un spital la altul. Filmul a captat atenția criticilor de film pentru fidelitatea cu care redă realitatea contemporană a societății românești, dar și pentru obstacolele absurde cu care aceasta se confruntă. A primit în 2005 premiul ”Un Certain Regard” la Festivalul de Film de la Cannes.
Titlul este un spoiler. Când ne întâlnim pentru prima oară cu domnul Lăzărescu, un pensionar din București în vârstă de 60 de ani (deși arată mai în vârstă), se plânge de dureri de stomac. Aproximativ două ore și jumătate mai târziu — mai mult sau mai puțin în timp real — părăsește această lume, în mod neașteptat și …neobservat, rezumă A.O. Scott.
Citește mai mult pe digi24.ro

Reprezentanţi ai Facebook au anunţat, joi, că reţeaua de socializare va utiliza softuri de inteligenţă artificială care vor permite identificarea şi eliminarea mesajelor extremiste, informează publicaţia The New York Times.
Ca răspuns la plângerile legate de incapacitatea Facebook de a controla mesajele extremiste de pe platforma de socializare, reprezentanţii reţelei de socializare au anunţat că vor dezvolta programe care se bazează pe inteligenţa artificială menite să descopere mesajele cu conţinut extremist. Monika Bickert, director în cadrul Departamentului de Management al Politicilor Globale a companiei Facebook, a anunţat că speră ca acest program să se dezvolte foarte mult în timp.
Una dintre funcţiile pe care această tehnologie le acoperă o reprezintă identificarea conţinutului care contravine termenilor de utilizare a reţelei de socializare, precum mesaje postate de grupuri extremiste, crime sau postări cu tentă rasistă.
Citește mai mult pe mediafax.ro

Miniștrii de finanțe ai statelor europene și creditorii internaționali ai Greciei au ajuns la un acord astfel că țara va primi un împrumut de circa 8,5 miliarde de euro (9,5 miliarde de dolari) pentru a-și plăti facturile și a evita în acest fel falimentul, scrie Reuters.
Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mărimea plăților către Atena va fi discutată în timpul unor întâlniri următoare, dar liderii europeni au stabilit că Grecia a impus toate reformele solicitate.
„Sunt convins că vom ajunge la o înțelegere privind plata următoarei tranșe”, a declarat ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble când a sosit la reuniunea miniștrilor din Luxemburg.
Pentru a evita intrarea în insolvență în iulie, când ajung la scadență unele datorii externe, Grecia ar fi avut nevoie urgentă doar de șapte miliarde de euro. Oficialii urmau să discute inițial un ămprumut de între 7,4 și 8 miliarde de euro, dar după discuțiile de joi dimineața au convenit asupra unei sume de 8,5 miliarde, despre care au spus că ar oferi bani pentru scadența datoriei și un tampon de numerar suplimentar.
Citește mai mult pe libertatea.ro