Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este aşteptată să se pronunţe, marţi, în legătură cu decizia pilot referitoare la situaţia din penitenciarele din România, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunând că speră într-o hotărâre echilibrată care să înţeleagă condiţiile concrete din penitenciarele din ţara noastră, scrie www.news.ro.  Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat luni, la dezbaterile din Comisia Juridică a Senatului privind legea graţierii, că va veni în câteva zile cu proiectul de lege privind modificarea Codului Penal şi a anunţat că marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului se va pronunţa în legătură cu decizia pilot referitoare la situaţia din penitenciare. ”Ceea ce discutăm noi aici reprezintă un segment din politica penală, dar şi o parte din măsurile pe care CEDO le aşteaptă faţă de starea de aglomeraţie şi condiţiile din penitenciare. Ca ministru al Justiţiei, ce aş putea afirma în aşteptarea deciziei: Guvernul a iniţiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea condiţiilor precare, pentru îndeplinirea exigenţelor stabilite de Convenţia Drepturilor Omului, legislaţia României şi jurisprudenţa CEDO: modernizarea penitenciarelor, construcţia de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul Justiţiei. El a declarat că, după decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru îndeplinirea cerinţelor instanţei. ”Cu speranţa că judecătorii europeni cunosc realitatea din România, că judecătorii nu se aşteaptă la faptul ca noi să fim cei mai buni şi să implementăm cele mai înalte standarde. Judecătorii să constate voinţa, determinarea, buna noastră credinţă spre ireversibilitate, spre îndeplinirea standardelor europene, spre respectarea cerinţelor de detenţie din penitenciare. Eu personal aştept decizia de mâine (marţi – n. r.), sper într-o decizie echilibrată care să înţeleagă condiţiile concrete de la noi, o decizie după care vom veni cu acea foaie de parcurs, măsurile pe care le vom lua pentru îndeplinirea tuturor deciziilor din decizie”, a mai declarat Tudorel Toader.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, în 24 ianuarie, la Strasbourg, cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, în contextul discuţiilor legate de legea graţierii unor fapte şi după ce mai mulţi politicieni, inclusiv fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, au invocat că acest proiect al legii graţieii, adoptat în 31 ianuarie, în aceeaşi şedinţă a Guvernului Grindeanu în care a fost aprobată şi OUG 13, a fost elaborat pentru a „evita o hotărâre pilot la CEDO”. Fostul ministru Florin Iordache susţinea că România trebuie să vină cu un pachet de legi pentru a rezolva problema supraaglomerării din închisori şi pentru a evita astfel o eventuală penalizare de 80 de milioane de euro anual din partea CEDO. Decizie pilot a CEDO care ar duce România într-o situaţie de a plăti aproximativ 80 de milioane de euro pe an a fost invocată şi de premierul Sorin Grindeanu, care susţinea că acest calcul aparţine vechii guvernări, el făcând referire la o declaraţie a fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună. Klaus Iohannis declara, după întâlnirea cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, că a cerut un punct de vedere în legătură cu chestiunea graţierii şi a condiţiilor din penitenciare, el precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. El spunea că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul „făcut pe colţul mesei” şi că subiectul graţierii poate fi abordat doar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri privind sistemul penitenciar pe care România va trebui să-l implementeze.viewscnt
Preşedintele Iohannis mai spunea că, după decizia pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind regimul de detenţie din închisorile româneşti, România va avea la dispoziţie încă 18 luni pentru implementarea măsurilor de remediere a situaţiei. ”Decizia pilot va fi redactată şi făcută cunoscută în prima jumătate a anului şi se va referi la situaţia din închisorile româneşti. Lucrurile trebuie privite şi cu realism, şi cu optimism. Se va arăta unde sunt problemele şi se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim soluţii (…) Graţierea este doar o poibilă soluţie, doar o parte din pachetul care trebuie elaborat”, mai spunea Klaus Iohannis.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, declara că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, el recomandând măsuri legislative precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.  Preşedintele CEDO afirma că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%,în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia. „În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane – n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional”, spunea Guido Raimondi.
Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, susţinea că pentru a se respecta prevederea că un deţinut are dreptul la patru metri pătraţi şi pentru ca statul român să nu mai fie sanţionat la CEDO din acest motiv, ar trebui fie ca 8.500 de deţinuţi să plece din sistem, fie să se construiască alte penitenciare. Marius Vulpe preciza că există 33.000 de paturi în penitenciarele din ţară şi 27.500 de deţinuţi, dar că nu este respectată suprafaţa legală pentru fiecare deţinut, respectiv de patru metri pătraţi. El preciza că, pentru a respecta această obligaţie, ar trebui să fie cazaţi 19.500 de deţinuţi. Directorul ANP adăuga că peste 500 de deţinuţi au câştigat procese la CEDO şi că nu există penitenciar în ţară care să nu aibă cauză pierdută la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Plenul Senatului a adoptat luni, cu unanimitate de voturi, solicitarea Comisiei juridice de prelungire la 60 de zile a termenului de dezbatere a proiectului de lege al graţierii trimis de Guvern pe 31 ianuarie, dar nedezbătut până acum de Parlament.

Sora alpinistei Dor Geta Popescu, care și-a pierdut viața în avalanșa produsă sâmbătă în Masivul Retezat, era să moară în 2010, când a reușit să supraviețuiască în urma unei avalanșe care a ucis însă un salvamontist la Bâlea, în Munții Făgăraș, a declarat luni, pentru AGERPRES, șeful Salvamont Sibiu, Adrian David.
„Sora fetei care a murit a fost surprinsă de avalanșă în Munții Făgăraș, în 2010. Atunci a ieșit singură din zăpadă, a fost îngropată parțial, până la genunchi, dar atunci a murit un salvamontist în avalanșa în care erau și ei. A fost la Bâlea Cascadă. Au fost trei persoane surprinse, din care un salvamontist a decedat”, a explicat Adrian David.
Dor Geta Popescu (14 ani) și Erik Gulacsi (13 ani) au decedat sâmbătă, în avalanșa produsă în Masivul Retezat.
Șeful salvamontiștilor sibieni îi sfătuiește pe turiști să nu se aventureze pe munte, până nu cer informații de la Salvamont. Dacă zona e periculoasă sau cu risc de avalanșe, turiștilor li se recomandă să nu urce pe traseele montane.
Cea mai mare avalanșă din România, în care au murit 23 de persoane, majoritatea copii, a avut loc în urmă cu 40 de ani, în județul Sibiu. În 17 aprilie 1977, la Bâlea Lac, 23 de elevi și profesori de la un liceu din municipiul Sibiu au murit în câteva secunde, fiind surprinși de avalanșă.