Primăria Sibiu a publicat, marți, un extras din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a municipiului Sibiu până în 2023, document ce va fi supus dezbaterii publice joi, de la ora 18.00, la Teatrul Gong.
Potrivit documentului, orașul își propune să se ghideze în următorii ani după un set de patru principii:
1. Asumarea poziției de lider regional
Sibiul își asumă rolul de lider în zona de sud a Transilvaniei, susținând dezvoltarea unei relații funcționale și de susținere a localităților învecinate. Sibiu își asumă în mod conștient rolul de pol urban de importanță regională, fiind avantajat de poziționarea sa în centrul țării. Atât istoria orașului, cât și dezvoltarea pozitivă pe care a cunoscut-o în ultimii zece ani, oferă Sibiului potențialul necesar pentru a influența în mod direct direcțiile de dezvoltare ale regiunii.
2. Oraș al culturii – Oraș al culturilor
Caracterul multi-cultural, istoria bogată și comunitatea multi-etnică și multi-confesională sunt elemente definitorii ale Sibiului. Momentul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 a reprezentat un pas important în această direcție, generând o serie de efecte pozitive la nivelul orașului. Sub motto-ul “Oraș al culturii – Oraș al culturilor”, diversitatea culturală și promovarea patrimoniului material și imaterial al Sibiului au stat la baza evenimentului. Ulterior anului 2007, promovarea culturii a devenit o parte integrantă a politicilor urbane implementate la nivelul orașului. Drept urmare, identitatea Sibiului este astăzi asociată în primul rând cu cultura și, implicit, cu o viață culturală bogată. Dincolo de avantajele economice care decurg din acest fapt, Sibiul se poate mândri cu o serie de caracteristici soft: cultura contribuie într-o foarte mare măsură la calitatea ridicată a vieții, întărind constant identitatea orașului. Pe viitor, este important ca relația dintre identitatea orașului și mediul cultural să își continue evoluția într-o manieră creativă. Sibiul nu trebuie să urmeze anumite tendințe, dimpotrivă, are capacitatea de a impune tendințele și de a se promova printr-un marketing urban de calitate ridicată.
3. Bună guvernanță și cetățenie activă
Orașele moderne sunt evaluate și în funcție de competența, profitabilitatea și transparența cu care sunt administrate. Nu doar cetățenii își doresc acum mai mult ca niciodată să fie implicați în dezvoltarea urbană, ci și actorii economici acordă tot mai multă importanță transparenței, eficienței, continuității, seriozității și deschiderii administrației locale în alegerea unui loc optim pentru a investi. Astfel, implicarea actorilor urbani în luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea urbană are o importanță tot mai mare la nivel european. Dezvoltarea economică pozitivă, pe care Sibiul a cunoscut-o prin atragerea unui număr mare de investitori străini, este o dovadă clară a progresului pe care l-a cunoscut procesul de guvernare a orașului. Sibiul a obținut și primele succese în domeniul e-Governance, în special în ceea ce privește facilitarea dialogului între cetățeni și administrația publică. Participarea semnificativă și bine coordonată a cetățenilor în luarea deciziilor la nivel local precum și dezvoltarea componentei de e-Governance vor juca un rol important în guvernarea optimă a orașului în viitor. Fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul de a se implica în viața orașului.

4. Dezvoltare durabilă și integrată

Asigurarea unui echilibru între interesele socio-economice şi impactul acestora asupra mediului trebuie să reprezinte punctul de plecare în luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea urbană locală. Echilibrul acestor elemente va oferi generațiilor viitoare un plus de libertate în luarea deciziilor.
În cadrul strategiei s-au stabilit trei obiective strategice majore:
1. DIN POZIȚIA DE LIDER REGIONAL, SIBIUL SUSȚINE DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ZONEI DE SUD A TRANSILVANIEI.
Argument
Primul obiectiv strategic asumat de către Municipiul Sibiu vizează domeniul industriilor inovative și, implicit, diversificarea ofertei de locuri de muncă. Continuând procesul de atragere a unor investiții productive, început prin dezvoltarea Platformei Industriale Vest, se vor identifica și valorifica spațiile construite și neocupate vizându-se reabilitarea și modernizarea acestora. Introducerea acestora în circuit economic, prin începerea de noi activități, va avea un efect direct asupra creșterii masei economice și demografice a municipiului.
O a doua direcție de acțiune vizează continuarea procesului de punere în valoare a unui patrimoniu cultural și istoric complex, capitalizând potențialul regional. Statutul de Capitală Culturală Europeană a reprezentat o oportunitate de regenerare a zonei centrului istoric, de mobilizare a creativității comunității, de atragere de turiști și recunoaștere internațională a Sibiului. In același timp, programul de regenerare a ridicat funcționalitatea și atractivitatea zonei contribuind la creșterea economiei locale, prin dezvoltarea infrastructurii HoReCa și a serviciilor suport necesare dezvoltării și operării acestei infrastructuri. Prin acordarea politicilor locale la politicile culturale europene, conform documentului privind concluziile Consiliului Europei și ale reprezentanților guvernelor statelor membre referitoare la planul de lucru în domeniul culturii (2015-2018), Sibiul abordează patrimoniul cultural ca parte integrată a fenomenului cultural european, accesibil și favorabil incluziunii sociale, vizând promovarea diversității culturale și susținerea sectoarelor culturale ca parte a unei economii creative și inovative.
Domenii de intervenție
Proiectele propuse țintesc dezvoltarea sectorului IMM-uri, dezvoltarea economiilor inovative și legarea activităților economice de producție și servicii cu centre de cunoaștere, educație și formare, consolidarea potențialului turistic al zonei și susținerea unei dezvoltări echilibrate regiunii. Toate aceste demersuri susțin o creștere inteligentă și durabilă.
2. CALITATEA RIDICATĂ A VIEȚII DIN ORAȘ ATRAGE UN CAPITAL UMAN COMPETITIV
Argument
Din punct de vedere spațial, Municipiul Sibiu prezintă o serie de disparități privind echiparea teritorială cu utilități și servicii de interes general între zonele rezidențiale și zona centrală a orașului. Programele de investiții complexe, avute în vedere de către Primăria Municipiului Sibiu vizează creșterea calității spațiului public și a locuirii în cartierele rezidențiale ale orașului. Pornind de la premisa că o societate nu poate fi mai bună decât sistemul său de educație, Sibiul consideră esențiale investițiile în acest domeniu, vizând modernizarea infrastructurii existente și crearea condițiilor optime pentru care orele de curs să se desfășoare într-un singur schimb. Dincolo de aceste două direcții principale de investiție, reducerea impactului antropic asupra mediului și diminuarea efectelor schimbărilor climatice se transpun în măsuri de creștere a cantității și calității de spații verzi sau de gestionare eficientă a activităților urbane.
Domenii de intervenție
Proiectele propuse trebuie să contribuie consolidarea structurii urbane prin reabilitarea cartierelor de locuințe colective dar și prin dezvoltarea unor noi poli urbani, având la bază creșterea valorii locului și a gradului de implicare a comunității locale. Domeniile de intervenție integrează inițiative ce privesc modernizarea și reabilitarea domeniului public, creșterea suprafeței spațiilor verzi, reabilitarea și tehnologizarea spațiilor și echipamentelor necesare realizării de servicii de sănătate, educație și sociale în condiții de eficiență și de creștere a gradului de satisfacție a grupurilor țintă. Proiectele propuse trebuie să contribuie, prin propunerile ce privesc lucrări de implementare a unor măsuri și tehnologii de economisire a energiei sau de reducere a poluării, la susținerea unui Sibiu SMART mai eficient energetic și nepoluat.
3. BUNA GUVERNANȚĂ STIMULEAZĂ IMPLICAREA ACTIVĂ A COMUNITĂȚII
Argument
Potrivit Parlamentului European (2014), factorii de succes ai orașelor inteligente (Smart) include

1. participarea activă a cetățenilor în vederea stimulării sentimentului de proprietate și de angajament,
2. coordonarea și integrarea la nivel local a întregului portofoliu de inițiative și
3. participarea administrațiilor locale în rețele de cunoaștere pentru a împărtăși cunoștințe și experiențe dobândite și utilizate.

Orașele inteligente existente au devenit rețele de actori urbani aflate într-un proces continuu de interacțiune în care guvernarea nu este despre ceea ce face administrația locală ci despre rezultatele interacțiunilor între toți actorii din domeniul public.
Domenii de intervenție
Pe de o parte, proiectele propuse se adresează în mod direct administrației publice locale, vizând creșterea competențelor și abilităților funcționarilor publici, eficientizarea parcursului birocratic, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale sau descentralizarea unor servicii publice în zonele cu o densitate mare de locuite. Pe de altă parte, demersurile desfășurate sub acest obiectiv vizează creșterea capacității comunității de a se implica activ în viața orașului prin investiții constante în programe care susțin educația civică.
Pentru fiecare dintre aceste obiective strategice au fost gândite proiecte. În total, este vorba despre 201 proiecte a căror valoare depășește 964 milioane de euro. Sursele de finanțare despre care se vorbește în strategie sunt multiple și vizează atragerea unor sume cât mai mari din fonduri europene.

 
 
 
 
Detalii despre strategie si proiectele propuse pot fi consultate AICI