În cursul zilei de marți, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu au efectuat o percheziţie domiciliară într-un imobil de pe raza comunei Richiş, aparţinând unui medieşean în vârstă de 42 de ani. Cu această ocazie, au fost ridicate în vederea confiscării o armă de tir sportiv cu aer comprimat cu alice de calibru 4,5 şi 135 de alice corespunzătoare. Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal, fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Cinci cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 2,5 s-au produs, marţi, în mai puţin de opt ore. Patru dintre seisme au fost înregistrate în judeţul Prahova, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, scrie www.news.ro.  Primul seism, cu magnitudinea 2,4, s-a produs la ora 14.59, la o adâncime de 13,8 kilometri, iar al doilea seism a avut magnitudinea 2,3 şi s-a produs la ora 15.01, la adâncimea de 15,1 kilometri, ambele cutremure fiind înregistrate în judeţul Prahova.  Tot în Prahova, marţi seară au avut loc alte două cutremure, la ora 20.38, respectiv 22.45. Acestea au avut magnitudinea 2,2 şi 2 şi s-au produs la adâncimi de 12, respectiv 14,1 kilometri. Un al cincilea cutremur s-a înregistrat, marţi seară, la ora 22.20, în judeţul Vrancea. Seismul a avut magnitudinea 2,5 şi s-a produs la adâncimea de 103,8 kilometri. Cu o zi în urmă, s-a produs un alt cutremur, cu magnitudinea 3,8, la o adâncime de 144 de kilometri. Seismul s-a înregistrat la ora 19.18, în judeţul Buzău.

Curtea de Apel Bucureşti judecă, miercuri, primul termen al procesului torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să trimită la această instanţă dosarul în care fostul şef al Securităţii Tudor Postelnicu, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, informează www.news.ro.  Procesul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu începe, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, ca urmare a deciziei din 16 martie a instanţei supreme. Magistraţii au stabilit atunci că, raportat la faptele de care sunt acuzaţi torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, judecata trebuie să se facă de către Curtea de Apel Bucureşti. Judecătorii au mai hotărât, în 16 martie, încetarea procesului penal în cazul fostului ministru de Interne George Homoştean, întrucât acesta a murit în decembrie anul trecut. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homostean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni. Judecarea dosarului trebuia să înceapă în 24 februarie, la instanţa supremă, dar cauza a fost atunci amânată pentru 16 martie, după ce fostul ofiţer de Securitate Vasile Hodiş a arătat că nu are avocat, iar la dosar a fost depusă o adeverinţă că George Homoştean a murit în decembrie 2016.
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, declara atunci că tatăl său a fost victima unui asasinat politic. „Am descoperit la CNSAS, recent, documente care arată că Securitatea aşa lucra. Era o metodă de a folosi pretexte de drept comun pentru a închide, a tortura disidenţi politici. Tatăl meu a fost arestat şi ţinut la sediul Miliţiei, dar, de fapt, era anchetat de Securitate cât a fost arestat şi torturat. A fost un asasinat politic intenţionat, asta au urmărit, să nu mai iasă viu de acolo tocmai că să nu relateze regimul la care a fost supus în închisoare”, a spus Andrei Ursu.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava. “Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine”, au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”. De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii. „Inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare. „De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat Ministerul Public. Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
În 6 martie, Andrei Ursu a depus la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme o plângere penală în care îl acuza pe Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl sau, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Fiul disidentului Gheorghe Ursu considera că faţă de Iulian Vlad există probe şi indicii că în 1985 ar fi instigat la persecuţii pe motive politice. “Din toate documentele şi mărturiile de mai sus rezultă că numitul Vlad Iulian a condus şi urmărit, în deplină cunoştinţă de cauza, represiunea Securităţii împotriva lui Gheorghe Ursu şi acţiunile dolosive prin care s-a încercat să ascundă natura politică a acestei represiuni, inclusiv faţă de guvernul american şi opinia publică internă şi internaţională în general”, scrie în plângerea penală depusă de Andrei Ursu la Parchet.

Distrugerile și incendierea diferitelor obiecte de pe domeniul public din Mediaș continuă într-un ritm alarmant. După ce duminică a fost vandalizată o stație de așteptare a mijloacelor de transport în comun, marți dimineața a venit rândul unui container subteran pentru colectarea deșeurilor să fie incendiat. Angajații operatorului de salubritate EcoSal au intervenit de urgență pentru stingerea focului, care a afectat respectivul container subteran pentru colectarea deșeurilor, costul unui asemenea container fiind de aproximativ 3.000 de euro. Dacă va fi descoperită persoana care a dat foc, aceasta riscă o amendă cuprinsă între 500 și 800 de lei.
Duminică, una dintre stațiile de așteptare a mijloacelor de transport în comun de pe strada 1 Decembrie din cartierul Gura Câmpului a fost vandalizată. “Oameni” fără cele mai elementare norme de bun simț au distrus stația, au spart becurile și chiar au încercat să dea foc locului unde oamenii așteaptă autobuzele și troleibuzele.