În 9 martie a fost sărbătorită Ziua Mondială a Rinichiului, specialiștii vorbind în acest an despre rolul stilului de viață sănătos în evitarea bolilor specifice de rinichi. De ce a fost necesară instituirea unei astfel de sărbători, care este incidența bolilor de rinichi, unde se situează România pe harta mondială a acestor afecțiuni, dar și cum le putem evita și care este conduita recomandată, ne explică Radu Maxim, medic specialist urolog.
Sărbătorim anual în martie Ziua Rinichiului. Cum de a fost necesară instituirea unei astfel de sărbători, se datorează incidenței crescute?
Rinichii sunt organe pereche vitale. Aceştia joacă un rol foarte important în curăţarea deşeurilor organice ale corpului care sunt filtrate din sânge prin capsulă renală şi eliminate prin urină în afara corpului. Dacă aceştia nu mai funcţionează cum trebuie, nu mai au capacitatea să scape organismul de reziduuri şi vor produce efecte asupra întregului organism. Această campanie mondială de sensibilizare a popuplatiei cu privire la importantă rinichilor în economia organismului, de familiarizare cu primele simptome ale bolilor care pot să afecteze rinichii, doreşte să instruiască oamenii în scopul prezentării precoce la consultul medical şi în scopul măsurilor profilactice pe care aceştia le pot implementa.
Incidenţa mare a bolilor de rinichi face ca acestea să fie privite problema majoră de sănătate publică. Simptome puţine şi nespecifice pot să anunţe boala renală şi atunci accentul se pune pe profilaxia (prevenirea) acestor boli şi tratamentul precoce în echipa multidisciplinară (medicină internă, nefrologie, endocrinologie, cardiologie, terapie intensivă şi urologie).
Unde considerați că se situează România în comparație cu alte țări în ceea ce privește bolile rinichilor?
Conform statisticilor oficiale ale Societăţii Naţionale de Nefrologie, în România există 1,4 milioane de pacienţi cu boală renală cronică la care se adaugă alte afecţiuni renale (infecţii, litiază reno-ureterală, tumori renale etc) plus cazurile încă nediagnosticate. Comparând aceste date cu cele ale Societății Internaţionale de Nefrologie, în care 10% din populaţia globului suferă de boală renală cronică, ne face să tragem un semnal de alarmă pentru mai multă implicare a pacienţilor, a medicilor şi a autorităţilor, pentru o depistare precoce a bolilor renale şi implementare în viaţă de zi cu zi a unui stil de viaţă sănătos care să prevină bolile renale şi totodată bolile asociate acestora (diabet, tensiune arterială, obezitate, litiază renală).
Anul acesta sărbătoarea s-a desfășurat sub sloganul „Stil de viață sănătos pentru rinichi sănătoși”. Ne puteți explica legătura între cele două?
Anul acesta Ziua Internaţională a Rinichilor aduce în atenţia noastră ca şi factor de risc al bolii renale cronice problema obezităţii (acumulare excesivă de grăsime) care afectează 600 milioane de oameni la nivel global (Oganizatia Mondială a Sănătăţii 2014). Cu 83% mai mare este riscul unui pacient obez de a dezvolta această boală renală cronică faţă de un pacient normoponderal (Societatea Internaţională de Nefrologie ). Vestea cea bună este că aceste boli pot fi prevenite prin scăderea greutăţii corporeale în exces şi evitarea sedentarismului.
Ce înseamnă stil de viață sănătos pentru rinichii noștri? Cum putem evita afecțiunile de rinichi?
Stil de viaţă sănătos pentru rinichii tăi înseamnă să fii activ, să faci mişcare care implică o circulaţie bună a sângelui (preferabil înot, alergare, bicicletă, mersul pe jos) de cel puţin 3 ori pe săptămâna timp în care să te hidratezi suficient. Câtă apă trebuie să bei pentru această hidratare corectă, depinde de foarte mulţi factori aşa că prin convenţie s-a stabilit că un consum de 8 pahare de apă (cei 2 litri de lichide pe zi) ca fiind adecvat. Alimentaţia sănătoasă pentru rinichi necesită un aport redus de sare şi carne. Legumele şi fructele proaspete sunt cele care pot să menţină o digestie, o imunitate şi o funcţie renală normale.
Care sunt principalele simptome care ne pot da de gandit?
Peste 85% din cazurile de boală renală cronică sunt fără simptome specifice la debut. Pentru a depista suferinţa cronică a rinichiului se efectuează probe de funcţie renală (Uree şi Creatinină serice-recoltate din sânge) şi un sumar sediment urinar care atestă prezenţa proteinelor şi/sau a eritrocitelor în urină peste valoarea normală.
Pentru suferinţa renală acută, pacientul se poate prezenţa cu durere lombară (abdomen, lateral sub coaste), greţuri, vărsături, urinări frecvente, jenă la urinare, febra sau chiar hematurie macroscopică (urinare cu sânge).
Pe lângă boala renală cronică şi afecţiunile sistemului de filtrare renală – afecţiunile frecvent întâlnite la nivelul rinichilor – pot fii infecţiile de tract urinar superior (nefrite, pielonefrite, pionefroză, abces renal), litiază renală cu dimensiuni, localizare şi duritate diferite, tumori renale benigne sau maligne etc.
Care sunt complicatiile bolilor de rinichi?
Complicaţiile bolilor renale pot fi redutabile. Abordarea bolilor într-un stadiu incipient ne permite un bilanţ complet, o abordare multidisciplinară şi o rezolvare minim invazivă de cele mai multe ori a acestora. În cazul prezentării la medic într-un stadiu tardiv, de multe ori în urgenţă, se ajunge la decizii diagnostice şi terapeutice limitate. Infecţiile severe pot duce la pierderea structurii rinichiului şi formarea de abcese care vor distruge rinichiul. Calculii de mari dimensiuni sunt dificil de abordat, cu risc chirurgical ridicat şi uneori necesită chirurgie clasică deschisă. Tumorile renale descoperite în stadii avansate necesită tratamente chirurgicale şi complementare complexe.
Cum se ajunge la dializa?
Cum se ajunge la dializă? Atunci când rinichii pierd lupta cu boala se produce o pierdere marcată de unităţi renale de filtrare. Când aceştia nu mai funcţionează se ajunge la o filtrare ineficientă a deşeurilor organice şi anorganice prin rinichi. În această stare de insuficientă renală cronică finală (boala renală în stadiu final) filtrarea sângelui se poate realiza prin dializă (filtrarea sângelui printr-un aparat extern).
În cazul unor rinichi care au pierdut definitiv lupta cu boala, transplantul renal este opţiunea cu cel mai bun rezultat. Pentru aceasta este nevoie de un efort de susţinere a transplantului renal de către comunitate şi o deschidere mai mare către donarea de organe. Autorităţile pot îmbunătăţii legislaţia şi formarea echipelor de specialişti.
Care considerati ca este conduita potrivita in cazul unei afectiuni a rinichilor? 
Propunem ca şi conduită, în cazul afecţiunilor renale, prezentarea la medicul de familie pentru anamneză, istoric şi analize (probe de funcţie renală -Uree şi Creatinină serice şi sumar sediment urinar), realizarea unei ecografii de tract urinar şi îndrumarea către specialist urolog, nefrolog, medicină internă pentru completarea bilanţului diagnostic şi terapeutic.
Că să încheiem într-o notă pozitivă, remarcăm o creştere a interesului oamenilor pentru informaţii medicale, tratamente minim invazive şi tehnologii de ultima oră. Avem pacienţi care optează direct pentru tratament endoscopic de îndepărtare a pietrelor de la rinichi prin ureteroscopie flexibilă şi litotritie LASER.
Sperăm să continue acest interes şi să ne implicăm cu toţii prin măsuri concrete profilactice şi terapeutice pentru o viaţă mai bună şi mai sănătoasă.