Mai multe investigaţii medicale care vizează asistenţa medicală ambulatorie clinică, dar şi asistenţa medicală spitalicească, medicina dentară şi acupunctura vor fi introduse prin noul contract-cadru care va intra în vigoare de la 1 aprilie.
Potrivit unui comunicat de presă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) transmis, vineri, AGERPRES, pentru asistenţa medicală primară valoarea minimă garantată a punctului per capita creşte de la 4,6 la 4,8 lei, iar valoarea minim garantată a punctului pe serviciu creşte de la 2,1 la 2,2 lei.
Pentru asistenţa medicală ambulatorie clinică de specialitate şi pentru acupunctură, valoarea minim garantată a punctului pe serviciu se majorează de la 2,1 la 2,2 lei.
Totodată, în cadrul serviciilor medicale preventive şi profilactice: pentru screeningul sindromului dismetabolic la copiii de peste 6 ani cu indicele de masă corporală (IMC) crescut sau la cei cu istoric de hipercolesterolemie familială se introduc alte investigaţii privind colesterolul, iar pentru adulţii asimptomatici cu vârsta peste 18 ani se introduce investigaţia „LDL colesterol”.
Investigaţiile paraclinice feritină serică, gama GT şi osteodensitometrie segmentară (DXA) vor putea fi recomandate şi de medicii de familie.
„Pentru evitarea suprapunerilor de tratamente, medicii de familie vor consemna pe biletele de trimitere pentru specialităţi clinice/internare data şi perioada pentru care a fost eliberată ultima prescripţie medicală şi tratamentul prescris, dacă este cazul. În cazurile în care asiguraţii reclamă caselor de asigurări de sănătate că nu li se respectă dreptul la libera alegere a medicului de familie, acestea vor elimina reclamantul de pe lista medicului de familie la care nu doreşte să fie înscris”, susţine aceeaşi sursă.
CNAS precizează că pentru furnizorii de servicii paraclinice în ambulatoriu sunt prevăzute clarificări ale duratei programului de activitate, inclusiv pentru medicii de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul furnizorilor respectivi.
Pentru medicina dentară, se introduce decontarea 100% a tarifelor aferente serviciilor acordate elevilor, ucenicilor şi studenţilor, cu vârsta între 18 şi 26 ani (inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni), care nu realizează venituri din muncă (procent anterior de decontare: 60%).
„Pentru asistenţa medicală spitalicească, se introduc servicii noi de spitalizare de zi: colita ulcerativă nespecificată, boala pancreasului nespecificată şi bronhoscopia asociată ecografiei. Pentru fundamentarea tarifului pe caz rezolvat/serviciu în regim de spitalizare de zi se introduce modelul de pacient. Se modifică şi modalitatea de decontare a serviciilor medicale paliative acordate în regim de spitalizare continuă, în sensul decontării zilelor efective realizate lunar/trimestrial (anterior, decontarea se făcea după externarea pacientului). În lista spitalelor finanţate în sistem DRG (clasificare în grupe de diagnostice – n.r.) se introduc cinci noi unităţi sanitare private cu paturi”, mai afirmă sursa citată.
CNAS precizează că, pentru îngrijirile medicale la domiciliu, tariful maximal decontat pe ziua de îngrijire creşte de la 55 la 60 lei în unele cazuri.
Similar, cresc pe categorii şi tarifele maximale decontate pentru îngrijirile paliative la domiciliu, de la 65 la 70 lei şi de la 60 la 65 lei.
„Pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se clarifică procedura pentru situaţiile în care farmaciile eliberează medicamentele în regim off-line”, susţin reprezentanţii CNAS.
Potrivit acestora, pentru dispozitivele medicale în ambulatoriu, protezele de coapsă modulară cu manşon de silicon şi cele de gambă modulară cu manşon de silicon, acordate pentru amputaţia membrului inferior, ca urmare a complicaţiilor diabetului zaharat sau a afecţiunilor neoplazice, vor putea fi recomandate şi de medicii din specialităţile chirurgie generală, chirurgie vasculară, chirurgie pediatrică, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.
CNAS: Mai multe investigatii, in noul condract – cadru
Anul scolar 2017 – 2018 incepe in 11 septembrie
Ministerul Educatiei a stabilit, vineri, ca anul scolar şcolar 2017-2018 va începe luni, 11 septembrie și însumează 167 de zile lucrătoare (35 de săptămâni).
Structura anului școlar cuprinde semestrul I (11 septembrie 2017 – 2 februarie 2018) şi semestrul al II-lea (12 februarie 2018 – 15 iunie 2018).
Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel:
- vacanţa de iarnă (23 decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018),
- vacanţă intersemestrială (3 – 11 februarie 2018),
- vacanţa de primăvară (31 martie – 10 aprilie 2018)
- vacanţa de vară (16 iunie – 9 septembrie 2018).
Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 28 octombrie – 5 noiembrie 2017. Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.
Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018 pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.
Desfășurarea programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale, care vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului.
8 Martie nu s-a născut la sat
Ne-am gândit să vedem în ce măsură se sărbătorește 8 Martie la sat. Într-o zi frumoasă de joi, cot la cot cu soarele primăverii calendaristice, am plecat la drum prin Mărginimea Sibiului. Am trecut prin toate satele, până sus, în Jina. Ne-am oprit în Tilișca, în Rod, Poiana Sibiului, oriunde un sătean veritabil a fost de acord să vorbească cu noi. Așa am aflat povești minunate despre altfel de femei, despre altfel de aprecieri și despre altfel de dorințe.
Era dimineață când am decis să plecăm pe sate. Sincer, nu știam ce vom găsi, dar simțeam o bucurie sufletească, un îndemn. Ca acela pe care-l aveam în copilărie înaintea unei aventuri. Sătenii, de obicei, sunt oameni sinceri și eram tare curioasă dacă pentru ei există sau nu această sărbătoare de „venerare a femeii”. Cu acest gând am pornit la drum.
Era una dintre acele zile în care Baba Dochia a mai renunțat la un cojoc. În Rod, aproape de ieșire, i-am văzut: Maria și Dumitru Gândilă. Doi bătrâni de 85 și 88 de ani, încă împreună după 54 de ani, se duceau în vizită la vecini. I-am oprit cu un „bună dimineața”. S-au oprit și s-au întors către mine, încet, dar sigur. Mi-au zâmbit amândoi.
I-am întrebat despre 8 martie și mi-a răspuns bădia Dumitru: „Nu domniță, noi, țăranii, nu avem timp de așa ceva și nici nu am avut. Nu ne-am permis luxul de a ave’ mofturi așa cum sunt în ziua de azi. Pe noi ne preocupa munca câmpului, mersul la sapă, gospodăria, asta ne unea. Lucram pământul și eu și muierea cot la cot. Nici nu știam când este 8 martie. Așa am mers împreună prin viață, fără să știm de ea.”
„Da maică, am muncit amândoi, că suntem de atâția ani împreună”, a întărit spusele și maica Maria.
Arătau minunat amândoi, încât am știut că aprecierea lor este dincolo de cuvinte și de gesturi. Martori stau anii grei din spatele lor. Maria Dumitru este expemplul femeii care s-a dedicat întreaga viață muncii în gospodărie și pentru familie. Femeia aceea dură ca stânca, pe care nici greutățile vieții și nici cele fizice nu au doborât-o. Încă stă în picioare.
Doi bărbați și opt femei în primărie la Poiana
Am poposit apoi la Primăria din Poiana Sibiului. Ne-am gândit că domnul primar ne poate spune mai multe despre felul în care se sărbătorește 8 Martie în sat. Pe Ilie Dăncilă l-am găsit la birou. I-am povestit motivul călătoriei noastre, însă nu a putut să ne spună prea multe. „În sat nu prea se sărbătorește”, ne spune el.
La Primărie nu le ignoră pe doamne, cu atât mai mult cu cât, în toată instituția sunt doar 2 bărbați și 8 femei.
„Și de 1 Martie au primit mărțișoare și le vom sărbători cu siguranță pe 8 Martie”, a spus vesel primarul, apoi ne-a îndreptat spre biroul doamnelor să ne spună ele mai multe.
În secretariat erau două dintre doamne, elegante și cochete, însă când le-am întrebat de 8 Martie, chipurile lor s-au umbrit și pe buze au apărut zâmbete triste.
„Noi nu sărbătorim, să știți”, spune una dintre ele.
„Păi, de ce?”, am întrebat eu de-a dreptul surprinsă.
„Pentru că nu mai avem bună-dispoziție. Avem alte probleme, serviciul, copiii, nepoții”, spunea doamna, iar pe fundal, ca nuca-n perete, cânta Proconsul. Și atât! Doamnele n-au mai vrut să spună nimic.
Mai sus, la ieșirea din Poiana am întâlnit un grup de doamne vesele. Maria Grozav a vorbit pentru ele: „Sărbătorim, cum să nu. Ziua Mamei. Ne aduc copiii flori, colegii”. Am întrebat-o și de soț, dacă o apreciază. „Apăi dacă ar fi o țâră mai multă apreciere ar fi mult mai bine, dapăi ne bucurăm și cu mai mai puțină”, a încheiat ea veselă.
Am zâmbit și eu, când pe acolo a trecut Virgil Stăncoie. La cei 45 de ani ai lui era plin de viață și de dragoste pentru soția lui, încă de la primele ore ale dimineții: „Cum să nu. Trebuie să sărbătorim femeile. M-am gândit și anul acesta la cadou, cum să nu, luăm tot ce este mai frumos pentru soțiile noastre. Ea pentru mine înseamnă iubire, dragoste, fericire!”, striga el în urma noastră și i-am făcut cu mâna și i-am promis că soția lui va citi asta în ziar.
Cultul urzicii
Ajunși și în Jina ne-am întâlnit cu Dumitru Gheorghioi. În el am văzut esența țăranului român. Inteligent, vesel și pus pe glume, mergea, cu sapa în spate, să mai așeze mușuroaiele din câmp.
„Am sărbătorit cât am fost mai tânăr, acum nu mai sărbătorim. Amu a me îi bătrână, o țâră”.
„Bun”, am continuat „și când era tânără cum o surprindeați de 8 Martie?”
„Apăi să-ți spui drept, eu am fost cioban și nu eram acasă de 8 Martie. Eram prin Timișoara cu oile. Veneam acasă pe la 14, 15 Mai și de plecat, plecam toama pe 17, 18, 19 septembrie. De 8 Martie nu am fost niciodată acasă. Asta recunosc.”
„Păi bine și acum?”, continui eu.
„Să-ți mai zic ceva. Apăi dacă-s certat cu ea?”, întreabă el.
„Motiv de împăcare”, spun eu.
„ Atunci ar fi bune niște urzici să-i dau peste picioare” și nea Dumitru se puse pe râs, după care mă liniștește. „Mai glumim și noi”.
Cu sigurană, la cei 77 de ani, își iubește femeia. Am plecat mai departe, dar numai după ce mi-a spus un banc cu urzici.
Am ajuns din nou în Tilișca. Acolo, pe marginea drumului, stăteau de vorbă Gligor Cornea (64 de ani) și Ioana Grancea (23 de ani). L-am întrebat pe badea Gligor, cum este cu 8 Martie? „Cum să fie”, răspunde el, „Ieșim să curățăm grădinile și să dăm foc la uscături.” „Bine, dar cu soțiile sunteți atenți, aici în sat, de 8 Martie?”, spun eu. „Care n-au de lucru îs mai atenți, care au, își uită că este 8 martie”. În dreapta mea, se auzi râsul Ioanei, cristalin ca un clinchet de copoțel. „Cum să uiți, bre de 8 Martie, măcar niște de flori să-i dai”, îl apostrofează ea. Nea Gligor râde: „Păi de unde flori că n-au ieșit. Poate doar niște urzici, că-s bune de mâncare”. Ne-am veselit cu toții.
În realitate, Gligor Cornea își iubește și apreciază soția. Pentru el, ea este „mica mea”, așa o alintă și omul care i-a fost și încă îi este alături. Ioana este însă mai legată de 8 Martie. Soțul ei nu are cum să uite această zi. „ În 8 martie ne-am cunoscut și tot în 8 martie m-a cerut de nevastă.” Ioana spune asta cu toată dragostea, strângându-și pruncul de doar câțiva anișori la piept. Ei sărbătoresc 8 martie în familie.
Tinerii și mama
Eram deciși să ne întoarcem în Sibiu cu cât material adunasem pentru articol. Vorbisem și cu țața Mărina, care ne arăta mândră mărțișorul din piept și cu Elena Berza, rămasă singură, doar cu amintirea zilei în care era sărbătorită de 8 Martie. L-am întâlnit și pe Ion Zeicu, care și-a înmormântat soția acum câțiva ani. „N-o mai am de câțiva ani lângă mine. O sărbătoresc în gând. Când era lângă mine o sărbătoream ca mamă și femeie. Ne omeneam. Mai țin oamenii, în special cei tineri. Bătrânii nu prea au treabă”, ne spune el.
La ieșirea din sat i-am văzut: tineri și frumoși, mândri feciori ai satului. Iancu și Lau, ambii de 22 de ani, stăteau de vorbă. Când au auzit ce vreau să aflu de la ei au început să se distreze, cu veselia caracteristică vârstei lor.
„Le sărbătorim cum să nu. Îi iau prietenei un buchet din ăla frumos și scump, de vreo 200 de lei.”, a spus unul dintre ei.
Cu certitudinea că-și vor lua vreo două, i-am întrebat dacă pe mama lor o vor sărbători. Au devenit deodată serioși. „Mamele, da! Sunt cele mai importante și merită ziua asta. Le dorim să fie sănătoase și să rămână alături de noi tot așa cum au fost și până acum.”, au mai spus băieții.
Aventura noastră se încheiase. Când am început să scriu acest material aș fi vrut să găsesc un citat frumos despre femeie. Am găsit sute. De la Marilyn Monroe la Freud, de la Mahatma Gandhi la Coco Chanel, care mai de care mai înălțătoare și tentante. Nu am ales niciunul. Dacă vreți vreodată să citiți cel mai frumos citat despre femeie, priviți în ochii și sufletul celor din jurul vostru. Acolo stă scris tot ce vă interesează!
La mulți ani tuturor femeilor și mamelor din lumea întreagă!
Iulian Șerb, povestea mică a unui OM MARE
De cele mai multe ori, în materialele de presă apar prezentați oameni care au realizat ceva. De data aceasta însă, am ales să scriu povestea unui om simplu. Nu este vorba despre un caz social, nici despre vreun talent anume, ci despre rara calitate de a fi OM. Numele lui este Iulian Șerb, s-a născut la Sibiu, în anul 1972. Din 2006 este șofer la Tursib. Un șofer de autobuz a cărui perioadă preferată din an este cea a Festivalului Internațional de Teatru. Un șofer care mi-a vorbit cu însuflețire despre „Faust”, „Lulu” și „Un tramvai numit dorință” și care l-a primit în cabina lui de autobuz pe Florin Piersic jr. și pe soția acestuia sau pe Octavian Strunilă. Un șofer care, într-o zi, printr-un simplu gest, a devenit eroul meu. Așa am decis să-i scriu povestea.
Era o zi obișnuită în ceea ce mă privește. Așteptam autubuzul 2, în stația de pe Ruscior, alături de căruciorul în care se afla micuța mea de doar câteva luni. Mergeam să-l luăm pe frățiorul ei de la școală. Făceam asta în fiecare zi, fără a avea de ales. Nici nu am realizat când s-a strâns atâta lume în jurul meu. De după colț apare autobuzul: SB 44 TSB, un număr pe care n-o să-l uit ușor. Oprește în stație și toți oamenii se împing buluc către ușile de la mijloc. Sunt prinsă între ei. Apuc căruciorul, așa cum făceam mai mereu, și încerc să urc, însă nu reușesc. Greutatea lui se lăsa pe spate și mă dezechilibrează. Nici unul din cei care erau în jurul meu, bărbați în puterea vârstei, tineri de liceu, nu par să-mi observe strădania. Intru oarecum în panică și când mă pregăteam să rog pe cineva să mă ajute, o mână îmi apucă căruciorul și urcă cu el cele trei trepte ale autobuzului. Îi face loc printre oameni și îl așază în locul special proiectat, din mijlocul autobuzului. Era chiar șoferul. Derutată fiind nici nu am apucat să-i mulțumesc. Tot drumul am mers cu gândul la gestul lui. Era prima oară când se întâmpla așa ceva. În general călătoresc cu autobuzul, dar nu am văzut până acum ca un șofer să-și părăsească scaunul pentru a ajuta, acolo unde foarte mulți dintre călători ar fi putut-o face. Inițial am crezut că a fost o întâmplare, însă nu. De câte ori ajungeam la ora la care Iulian Șerb, așa cum aveam mai târziu să aflu că îl cheamă, conducea autobuzul, acesta cobora și mă ajuta să urc. Am știut că asfel de gesturi nu sunt singulare la el și am vrut să-l cunosc.
Conduce autobuze, dar visează la troleibuze
Iulian Șerb a terminat cursurile Școlii Generale Nr. 17, în Vasile Aron, apoi Liceul CFR. A ajuns să lucreze ca infirmier la Spitalul Nr. 3, secția Dezalcolizare și Cronici. „A fost o experiență pentru mine să lucrez cu oamenii internați acolo. La cronici nici măcar nu-ți dădeai seama că sunt bolnavi, până făceau câte o criză. La dezalcolizare, ei bine acolo erai martorul unei adevărate lupte între viciu, medicamente și voință. Cu primele două mai era cum era, însă fără voință cei de acolo nu aveau nici o șansă”, își amintește Iulian.
În anul 2005 ajunge să lucreze la Tursib, pe un post de spălător auto. Îi plăcea, însă, printre mașinile de acolo și mai ales, printre Troleibuze. Un an mai târziu ajunge să conducă unul dintre ele. „Era un vis de-al meu. De mic îmi plăceau troleibuzele. Mă plimbam cu ele și le-am învățat toate secretele. Când am ajuns să le conduc eram deja gata învățat însă am trecut prin toate etapele de inițiere”, povestește cu mândrie șoferul.
A ales mereu meseria
În 2009 Sibiul renunță la acest mijloc de transport în comun și Iulian Șerb a ajuns să conducă autobuze. „Am luat totul de la capăt. Am început pe cel cu schimbător și acum am ajuns acum pe mașină automată. M-am obișnuit cu ele și este foarte ușor să le conduci. Sper, însă, ca într-o zi să se întoarcă troleibuzele în Sibiu”, spune Iulian. Nu este căsătorit. Povestește că s-a dedicat încă de la început meseriei lui. Lucra oricând și la orice oră fără să se gândească la aspectul unei familii. O are însă pe nepoțica lui, care nu contenește să-l uimească, cum fac, de altfel, toți copiii din generația ei.
Așa simte, așa consideră că este corect
Iulian Șerb este mereu atent la oamenii din jurul lui. Acest „exercițiu” face parte din el. Ajută ori de câte ori este nevoie. „Dacă îmi place ceva în mod deosebit în meseria asta este să lucrez cu oamenii, deși, de cele mai multe ori, este poate cel mai greu lucru din lume. În primul rând nu-i poți mulțumi niciodată pe toți, iar apoi ești martor în fiecare zi la indiferența multora. Mare parte din autobuzele de la noi sunt dificile, nu au podeaua joasă și au și câte 3 scări. Am văzut de multe ori mămici în dificultatea de urca scările având cărucioare, iar atunci când este aglomerat nu prea te ajută nimeni și nici nu-ți fac loc să așezi căruțul. Nu pot sta să privesc. De multe ori le văd în stație și cobor de cum opresc autobuzul”, spune Iulian. Face asta pentru că așa simte și așa consideră că este corect. De multe ori nici nu-i este acceptat ajutorul, însă nu se descurajează. Dacă una din cinci persoane acceptă, pentru el este suficient.
„Nu plec din stație până doamna nu stă jos”
Iulian spune că toate mămicile și persoanele care au probleme cu mobilitatea la urcarea în autobuz ar trebui să știe că, la uși și chiar în interiorul autobuzului este un buton care atenționează șoferul că este nevoie de ajutorul lui. „Dacă butonul este apăsat, orice șofer ar trebui să coboare. Din păcate, mulți îl apasă doar pentru distracție și de aceea colegii mei pot fi reticenți în a coborî”, atrage atenția Iulian Șerb. De asemenea, unul dintre episoadele despre care Iulian își amintește cu emoție este acela când, fiind oprit într-o stație, cineva iese dintr-o farmacie și cade ca secerat. „Era un bărbat care făcuse o criză de epilepsie. Toți cei din jur au rămas nemișcați și se uitau la el. Eu cum făcusem cursurile de infirmier nu am stat pe gânduri. Am coborât de la volan și i-am acordat primul ajutor, până au venit cei de la salvare. În altă zi, îmi amintesc că am văzut în oglindă o doamnă cu un copil în brațe. Nimeni nu se ridica să-i ofere locul. Am oprit atunci motorul, m-am dus în autobuz și am spus că nu plec din stație până doamna nu stă jos”, povestește Iulian.
Dacă nu ar fi fost șofer de autobuz s-ar fi făcut mecanic de locomotivă, însă nu a fost să fie. De multe ori în viață lucrurile se așează mai bine decât credem noi și chiar dacă satisfacțiile nu sunt vizibile, Iulian este un om minunat, fără să fi făcut neapărat o minune!
Asistență medicală comunitară: Sprijin pentru 51.000 de sibieni
Asistența medicală comunitară este o componentă extrem de importantă în societate și s-a dezvoltat în ultimii ani, dar nu suficient de mult. Acest tip de asistență medicală are rolul de a oferi tuturor persoanelor șansa la informare corectă, clară, promptă, dar și la servicii medicale specializate. Gândită în principal ca sprijin pentru comunitățile rurale defavorizate, asistența medicală comunitară își găsește rolul și în comunitățile urbane care trăiesc la limita sărăciei sau departe de standardele moderne de educație și sănătate. În 2016, peste 51.000 de sibieni au beneficiat de sprijinul celor 78 de asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari, dar ar fi nevoie de mult mai mulți oameni în sistem pentru a face față tuturor provocărilor.
Potrivit legislației în vigoare, Asistenţa medicală comunitară cuprinde următoarele activităţi:
a) identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;
b) educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos;
c) mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări, controale medicale profilactice etc.;
d) promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială;
e) îngrijirea şi asistenţa medicală la domiciliu, curativă şi de recuperare, în vederea reinserţiei sociale;
f) acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.
Aceste activități se realizează cu ajutorul asistentului medical comunitar și al mediatorului sanitar. Primul are, în principal, atribuţii privind:
a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunităţii;
b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc;
c) culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea;
d) stimularea de acţiuni destinate protejării sănătăţii;
e) identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului;
f) efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi a nou-născutului;
g) în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunităţile de romi pentru prevenirea abandonului;
h) supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului şi a copilului mic;
i) promovează necesitatea de alăptare şi practicile corecte de nutriţie;
j) participă, în echipă, la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sănătate;
k) participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;
l) îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;
m) semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităţilor în teren;
n) efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmăreşte aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de medic;
o) urmăreşte şi supraveghează în mod activ copiii din evidenţa specială (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.);
p) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea acestora; urmăreşte şi supraveghează activ nou-născuţii ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie;
q) organizează activităţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;
r) colaborează cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-ţintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţională;
s) urmăreşte identificarea persoanele de vârstă fertilă; diseminează informaţii specifice de planificare familială şi contracepţie;
t) se preocupă de identificarea cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;
u) efectuează activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Mediatorul sanitar are și el aproape aceleași atribuții, însă activitatea sa este, în principal, legată de comunitățile de romi din care trebuie să facă parte.
„Scopul asistenței medicale comunitare constă în îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socio-economic, nivelul de educație, amplasarea acesteia în mediul urban sau rural sau de distanța față de furnizorul de servicii medicale”, se arată în legislația românească.
Peste 51.000 de beneficiari în 2016
Beneficiarii serviciilor de asistență medicală comunitară sunt membrii comunității, cu precădere persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situații:
nivel economic sub pragul sărăciei;
șomaj;
nivel educațional scăzut;
diferite dizabilități, boli cronice;
boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paleative;
graviditate;
vârsta a treia;
vârstă sub 18 ani;
fac parte din familii monoparentale;
risc de excluziune socială.
alte categorii identificate ca vulnerabile la nivelul comunității
În anul 2016, numărul beneficiarilor de servicii de asistență medicală comunitară a fost de 51.102 persoane, reprezentând 12,77% din populația județului. Deși numărul de beneficiari a fost cu 111,93% mai mare decât în anul 2015, se pare că nu a fost suficient, primarii din mai multe localități vorbind de nevoia de asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari pentru comunitățile de romi.
Potrivit unui raport al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, în anul 2015 un număr de 28 de primării aveau 39 de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari angajați, iar în 2016, 43 de primării au oferit astfel de servicii populației prin intermediul a 78 de persoane angajate. În total, un număr de zece comunități urbane și 128 de comunități rurale au beneficiat de servicii de asistență medicală comunitară.
Probleme de tot felul
Din statisticile DSP Sibiu reiese că un număr de 21 de primării din Sibiu nu au în acest moment personal comunitar angajat. Unele primării nici nu au solicitat, deși primarii recunosc că ar avea nevoie de sprijin în localitate, iar alte primării, deși au cerut personal și Ministerul Sănătății a aprobat posturile, nu au reușit să angajeze din lipsă de candidați.
De exemplu, Primăria Brateiu, figurează pe lista celor care nu au solicitat personal comunitar.
„Am spus în repetate rânduri că aș avea nevoie de astfel de personal și doamna doctor a precizat în toate întâlnirile pe care le-a avut, dar nu am transmis o solicitare scrisă către DSP”, recunoaște Elena Marian, primarul comunei Brateiu.
Având una dintre cele mai numeroase comunități de romi din județ, aceasta apreciază că ar fi mare nevoie de asistent medical comunitar și de mediator sanitar în comună.
„La noi este o comunitate foarte mare de romi cortorari și în rândul acestei comunități avem probleme destul de mari cu sarcinile care apar foarte devreme – 12 – 14 ani, dar și cu refuzul sistematic la vaccinare. În statistici, apărem cu număr destul de mic de copii vaccinați. În aceste comunități ar fi necesare explicații privind prevenirea sarcinilor, urmărirea gravidelor tinere, a nou-născuților, facilitarea accesului la medic a tinerelor gravide”, mai spune Elena Marian.
Tot în zona de nord a județului, la Brateiu, primarul comunei, Mircea Dragomir, spune că nu găsește candidați pentru posturile respective. În comunitățile sărace și în cele de romi spune și el că ar avea nevoie de intervenția asistentului medical comunitar și a mediatorului sanitar.
„Nu am găsit personal pentru aceste posturi. Trebuie să gie tineri, să locuiască în comunitate, să facă cel puțin un curs de asistent medical comunitar, dacă nu cumva să fie asistent medical și este greu de găsit. La noi în comună cu igiena sunt problemele cele mai mari la comunitățile defavorizate, dar am încercat prin tot felul de proiecte și acțiuni să rezolvăm problema”, a spus Mircea Dragomir.
În luna februarie, Direcția de Sănătate Publică Sibiu a trimis Ministerului Sănătății solicitarea pentru încă 11 posturi de asistenți comunitari și mediatori sanitari și așteaptă în prezent răspunsul. După ce posturile vor fi aprobate – în 2015 și 2016 toate solicitările de personal au fost acceptate – primăriile vor organiza concurs pentru ocuparea posturilor, urmând ca în 2017 numărul persoanelor care vor beneficia de asistență mecicală comunitară să crească.
În prezent, Ministerul Sănătății asigură finanțarea pentru 1.520 de asistenți medicali comunitari și 482 de mediatori sanitari.
Pe 15 aprilie se dă startul sezonului estival
Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, în acest sezon vor avea loc evenimente majore în Mamaia, Vama Veche şi în Delta Dunării, anunță News.ro.
„În premieră, în acest an deschidem sezonul estival pe 15 aprilie, când luăm Lumină de la malul mării (Sărbătoarea Pascală) şi intrăm apoi în forţă în sezon cu FedCup (competiţie de tenis feminin între România şi Anglia), în parteneriat cu Federaţia Română de Tenis (17-23 aprilie 2017). Din nou in premieră, din acest an vom organiza şi o deschidere oficială a sezonului în Delta Dunării ( aprilie 2017), eveniment ce va fi sărbătorit în fiecare an”, a transmis preşedintele ALDD, Corina Martin, într-un comunicat de presă.
De asemenea, evenimentele pentru minivacanţa de 1 Mai vor începe din 27 aprilie, cu un festival de muzică electronică şi vor continua apoi cu concerte susţinute de Provincialii şi Vunk.
“Weekend-ul de 1 Mai va începe pe 27 aprilie, când lansăm ediţia 20 a festivalului de muzică electronică Sunwaves, la care atragem peste 7.000 de turişti străini din vestul Europei şi mii de participanţi din România. Deschidem sezonul la Vama Veche sâmbătă 29 aprilie şi continuăm duminică la Mamaia cu Show de maşini de drift şi mega Concert pe plajă cu trupele Provincialii, Vunk şi îndrăgitul Ionuţ Galani, după care lansăm alături de turiştii noştri sute de lampioane între Mamaia, Vama Veche şi Delta Dunării!”, a mai spus Corina Martin.
Printre evenimentele care vor avea loc în acest sezon în Mamaia se numără Mamaia Music Award, o gală de lupte K1, Festivalul Antic Tomis, diverse concerte, iar în Delta Dunării se vor desfăşura în această vară, printre alte evenimente, un festival de film despre mediu, un festival de folclor, un altul de jazz, dar şi o nouă ediţie a raliului Delta Dunării.
Calendarul de evenimente al verii pentru Mamaia, litoral şi Delta Dunării, va fi transmis de luni către agenţiile de turism din România, ambasadele şi misiunile diplomatice ale României în străinătate şi birourile de turism externe ale Ministerului Turismului, a mai anunţat Asociaţia Litoral – Delta Dunării.
Acum s-a întins lumina dreptei credințe spre toți…
Duminica I-a din Postul Paștilor. În care se pomenește dreapta credință. Adică Ortodoxia. Taina care ține vie credința în lume. Dintre darurile care țin vie Ortodoxia în mijlocul viețuirii de zi cu zi, și fac viața mereu o sărbătoare, pomenim icoana, cheia vederii lui Dumnezeu. Sensul așezării acestei Duminici în pragul de început al postirii este că icoana este mijlocul cel mai la îndemână prin care ne reactivăm, mereu și mereu, Taina Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos, Taina Prezenței Sale în viețile noastre. Atunci când ele sunt legate de Biserică, Trupul cel tainic al Mântuitorului în lume, al cărui Cap este Hristos. Un exercițiu de memorie și prezență pentru restaurarea motivelor pentru care postim, pentru care trăim. Iisus Hristos și Întruparea Sa.
Exercițiul necredinței lumii de astăzi este legat de des- întruparea Mântuitorului. Un atac permanent la prezența Lui în lume. Una dintre ispite? Excesul de idolatrizare a lui Dumnezeu, manifestat în cele mai mărunte tendințe de a-l așeza ca prezență unde nu este nici locul și nici cazul. Amestecarea lui Dumnezeu în toate disputele noastre umane, în toate ideologiile noastre de moment ori partinice. Un soi de arianism perpetuu, marcat de omenizarea excesivă a lui Dumnezeu cel Întrupat. Ori reducerea Lui la un moralist asumat drept iluminat al lumii, un soi de învățător care refuză Răstignirea. Duminica aceasta ne obligă să reînvățăm fundamentele credinței. Unul din textele liturgice ale sărbătorii, numit Icos, consemnează aceste cuvinte: „Această taină a iconomiei, de la Dumnezeu fiind insuflați, de demult Proorocii, și dobândind strălucirea ei, mai înainte au vestit-o pentru noi cei ce am ajuns la sfârșitul veacurilor. Deci, luând prin ea dumnezeiasca cunoștință, un Domn pe Dumnezeu cunoaștem în trei fețe slăvit; și Acestuia singur slujind, având o credință și un botez, în Hristos ne-am îmbrăcat. Deci mărturisind mântuirea, cu fapta și cu cuvântul pe aceasta o închipuim”. A te bucura așadar de Ortodoxie înseamnă a asuma Întruparea și făptuirea celor poruncite de Cel Întrupat, înseamnă a-l căuta din ochi pe Hristos în icoana lumii și în icoanele ce țin lumea. A-l trăi, a-l mărturisi cu bucuria care se naște din biruința Învierii Sale asupra morții. Refuzând idolatrizarea lui Dumnezeu. Asumând nădejdea și sporind dragostea celor din jur. Prea adesea uităm că atunci când vorbim despre Ortodoxie nu vorbim doar despre credință. Ci și despre nădejde și dragoste, virtuțile care dovedesc că tot ceea ce ține de credință este asumat prin făptuire și Har. La început de Post, lecția unei Ortodoxii deschise prin credință, nădejde și dragoste.
HotNews: Presedintele nu va declansa acum referendumul pe Justitie
Presedintele Klaus Iohannis nu va declansa acum referendumul pentru justitie, dar nu a renuntat la ideea unui referendum, pe care il va folosi ca polita de asigurare pentru salvarea justitiei daca PSD va incerca din nou sa slabeasca legislatia penala sau va ataca institutii cheie din sistemul judiciar, au declarat pentru Hotnews.ro surse oficiale de la Cotroceni.
Potrivit acestora, manifestatiile de strada si-au atins scopul iar ordonanta 13, prin care se dezincriminau partial abuzul in serviciu si conflictul de interese a fost oprita, astfel ca un referendum acum ar reprezenta “un glont tras in aer”.
Presedintele a anuntat pe data de 23 ianuarie organizarea unui referendum, insa dupa ce primit avizul Parlamentului pe data de 13 februarie, Klaus Iohannis n-a mai adus tema in discutie.
Oficialii de la Cotroceni au mai declarat pentru HotNews.ro ca “arma referendumului” nu va mai putea fi folosita inca o data in cazul in care PSD va incerca din nou sa atace justitia si ca din acest motiv presedintele n-a mai anuntat data consultarii populare. “E foarte posibil ca PSD sa incerce noi atacuri la justitie, din acest motiv un referendum organizat acum l-ar face mai putin eficient pe viitor”, au mai explicat oficialii Administratiei Prezidentiale.
Pe de alta parte, in absenta sustinerii partidelor si ramas fara obiect, exista riscul ca referendumul sa fie un esec iar pragul de prezenta de 30% sa nu fie atins.
Adoptarea ordonantei 13, prin care guvernul intentiona slabirea legislatiei penale, a fost blocata initial de prezenta presedintelui Klaus Iohannis la sedinta de guvern din data de 18 februarie, insa Guvernul Grindeanu a adoptat-o in cele din urma in seara zilei de 31 ianuarie in ciuda protestelor de strada. Sub presiunea crescanda a opiniei publice, care a dus la cele mai ample proteste de dupa 89 in marile orase, premierul Sorin Grindeanu a abrogat ordonanta 13, fiind respinsa si de Parlament astfel incat nu a intrat in vigoare si nu a produs efecte.
Pe data de 23 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca va incepe procedurile pentru declansarea unui referendum pe tema amnistiei si gratierii. Ulterior, seful statului a revenit explicand la întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul „graţiere”, deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru şi că cel mai probabil întrebarea va fi legată de anticorupţie sau integritate.
Pe data de 7 februarie, presedintele anunta ca, imediat dupa ce va primi raspunsul Parlamentului, va convoca referendumul pe care l-a anuntat in ianuarie, dupa aparitia informatiilor potrivit carora guvernul pregatea un pachet legislativ privind gratierea si modificarea codurilor penale.
Pe data de 13 februarie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat in unanimitate un aviz favorabil pentru referendumul solicitat de presedintele Klaus Iohannis pe tema anticoruptiei, aviz consultativ, care insa contine si patru recomandari care se refera la Constitutie, la decizii ale Curtii Constitutionale si la recomandarile Comisiei de la Venetia.
Pe data de 14 februarie, Presedintele Klaus Iohannis a declarat ca va anunta „in zilele urmatoare” data la care va fi organizat referendumul legat de lupta anticoruptie, precum si intrebarea de pe buletinul de vot. De atunci insa, seful statului n-a mai adus tema in discutie.
GALERIE FOTO – Eveniment medical de excepție la Sibiu
În perioada 3-4 martie are loc la Sibiu Phader Spring Forum, conferință cu participare internațională ajunsă la a cincea ediție, având ca tematică „Rolul imagisticii în hipertensiunea pulmonară”. Manifestarea științifică este organizată de Societatea Română de Cardiologie (SRC), în colaborare cu Facultatea de Medicină din cadrul ULB Sibiu și cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu sprijinul Secţiei Clinice Cardiologie I și al „Centrului de Cercetare invazivă şi non-invazivă în domeniul patologiei vasculare la adult”.
În cadrul conferinței, laboratorul de imagistică medicală din structura CVASIC găzduiește mai multe ateliere de lucru susținute de invitați de marcă din București: Prof.univ.dr. Ioan Coman, şeful Secţiei Cardiologie II a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, respectiv Dr. Anca Florian, medic specialist cardiolog, din cadrul Spitalului Universitar Munster, Germania. În cadrul acestora, pacienții, care cu acordul comisiei etice a spitalului, se încadrează ca subiecți în tema de cercetare, vor beneficia de examinările de înaltă performanță. “Tema conferinței este una foarte generoasă care încearcă să pună la punct cunoștințele actuale privind această patologie a hipertensiunii pulmonare și ne bucurăm că, prin atelierele de lucru organizate de clinica de cardiologie I a SCJU Sibiu în cadrul centrului de cercetare, mai exact atelierele de cateterism cardiac, rezonanta magnetică nucleară și ecografie, putem pune în practică și actualiza metodele de algoritm de diagnostic și de ce nu, de strategii terapeutice”, explică Prof.univ.dr. Ioan Maniţiu, coordonatorul CVASIC.
“Profitând de dotarea tehnologică de excepție a centrului de cercetare în domeniul patologiei cardiace și vasculare la adult din cadrul SCJU Sibiu, am inclus anul acesta, pentru prima dată în cadrul conferinței, ateliere de lucru de tip <hands on>, în care participanții au posibilitatea să vadă și să-și însușească cum se utilizează corect astfel de aparatură dar și să lucreze efectiv. Este vorba de ateliere de ecocardiografie dedicate hipertensiunii pulmonare, evaluării hemodinamice și evaluării funcției cordului precum și un atelier de lucru de rezonanță magnetică cardiacă, un domeniu în care expertiza românească este încă redusă și în care este nevoie ca oamenii tineri, aflați în proces de formare profesională, să aibă acces la informație și la imagini de înaltă rezoluție”, declară Prof.univ.dr. Ioan Coman.
Dr. Anca Florian a subliniat importanța simpozionului și a atelierelor de lucru manifestându-și disponibilitatea pentru o colaborare pe termen lung cu centrul de cercetare din cadrul SCJU Sibiu, în privința explorării noninvazive a pacienților cu patologie cardiovasculare prin rezonanță magnetică. „Sper ca acesta să fie începutul unei colaborări atât pe teme clinice cât și de cercetare între Spitalului Universitar Munster și Centrul de Cercetare invazivă şi non-invazivă în domeniul patologiei vasculare la adult din cadrul SCJU Sibiu”, punctează Dr. Anca Florian.
Curiozități despre vestitorii primăverii
Ghioceii, gingașele plante supranumite „vestitorii primăverii”, sunt foarte diferiți unii de ceilalți. De fapt, cu toate că nouă ne par toți la fel, în lume există peste 100 de specii.
Dincolo de aspectul fragil și delicat, ghioceii ascund o poveste presărată cu detalii interesante.
- La prima vedere, toți ghioceii pe care i-ai văzut par identici. În lume există însă peste 100 de soiuri de ghiocei. De exemplu, Galanthus nivalis Pagoda este un soi de ghiocel care are petalele usor răsucite spre exterior, iar Galanthus nivalis Virescens are petalele „decorate” cu dungi verzi.
- Bulbii de ghiocei sunt otrăvitori. Deși au un aspect fragil, micile flori știu să se apere foarte bine. Bulbii lor sunt otrăvitori, motiv pentru care niciun rozător nu se încumetă să îi mănânce.
- Ghioceii pot trata Alzheimerul. Cercetarile asupra ghiocelului arată că această floare măruntă poate contribui la tratarea Alzheimerului și a demenței, datorită unui ingredient activ pe care îl conține. Este vorba despre galantamină, o substanță pe care oamenii de știință încă o analizează pentru a-i descoperi potențialul curativ.
- Istoria ghiocelului este veche de câteva milenii. Dovadă stă celebrul poem al lui Homer, „Odiseea”, în care zeul Mercur îi dă lui Ulise o iarbă numită moly (Galanthus nivalis), care l-a protejat pe Ulise..
- În anumite țări, cum este Marea Britanie, ghiocelul nu este prilej de bucurie, cel puțin nu pentru cei care cred în superstiții. Aceste persoane asociază ghiocelul cu moartea, din cauza unei legende care spune că o tânără și-a găsit iubitul mort, iar lângă el era așezat un ghiocel.
Sursa: gradina.acasa.ro
Învață să creezi buchetul perfect de primăvară!
Primăvara este frumoasă prin prisma naturii care revine la viață. Florile ies uneori chiar și prin zăpadă, așa cum o fac spre exemplu ghioceii, iar culorile lor vii ne fac și pe noi să ne simțim mai bine. Iar atunci când ele vin sub forma unui buchet superb, parcă nu mai există nimic rău pe lume.
Orice buchet are o temă anume, fie ea cromatică sau care ține de simbolurile florilor alese. Un buchet însă nu poate fi făcut cu ușurință. Sunt câteva recomandări de care trebuie să ținem seama atunci când pregătim un cadou colorat și parfumat pentru cineva drag.
- Culoarea este cheia. Daca încerci să transmiți o anumită emoție cu buchetul tău, atunci trebuie neapărat să alegi flori în nuanțele potrivite. De cele mai multe ori, roșul este asociat cu pasiunea, de pildă, albul cu puritatea, verdele cu prospețimea, albastrul cu melancolia și asa mai departe. Folosește o singură culoare sau maximum două pentru a realiza un buchet cât mai apropiat de unul făcut de un expert.
- Ține cont de formă și textură. Există flori care sunt atât de „puternice”, încât nu pot fi combinate cu ușurință cu alte flori – de exemplu, calele. Unele texturi de petale nu merg cu altele, asa că fii atentă și la acest aspect.
- Folosește plante de „umplutură”. Un buchet nu poate fi alcătuit doar din florile pe care vrei să le dăruiești. Există multe tipuri de plante pe care le poți pune între secțiunile de flori pentru a face buchetele mai bogate: ferigă, bulgăre de zăpadă, lavandă sau flori de câmp.
Sursa: divahair.ro
Trei tineri arestaţi după ce au furat două telefoane
Trei tineri de 16, 17, şi 19 ani au fost arestaţi după ce au tâlhărit doi oameni şi le-au furat telefoanele mobile. Indivizii şi-au atacat victimele pe stradă iar apoi s-au făcut nevăzuţi. Au fost prinşi de oamenii legii şi au ajuns după gratii.
„În data de 16 februarie, un sibian a sesizat Poliția Municipiului Sibiu cu privire la faptul că în cursul nopții de 15/16.02.2017, în jurul orei 0030, trei persoane de sex masculin, necunoscute, l-au deposedat prin violență de un telefon mobil. Fapta s-a produs în stradă, în municipiul Sibiu, prejudiciul reclamat fiind de aprox. 950 de lei. În urma activităților investigativ-operative desfășurate, polițiștii Biroului Investigații Criminale Sibiu au reușit identificarea și depistarea a trei tineri, în vârstă de 16, 17 și 19 ani, domiciliați în județul Sibiu, bănuiți de săvârșirea acestei fapte.” a declarat Luciana Lazăr, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
După mai multe cercetări, oamenii legii au constatat că cei trei tineri au mai tâlhărit un bărbat pe data de 7 februarie. În acelaşi mod i-au furat telefonu mobil în vaoare de 800 de lei. Aparatul a fost recuperat şi predat victimei. Cei trei tineri au fost între timp arestaţi preventiv pentru 30 de zile şi sunt cercetaţi pentru tâlhărie calificată.
