Comisia pentru sistematizarea circulației a avizat noi intervenții în spațiul public, o parte pentru refacerea carosabilului și a trotuarelor afectate de lucrările la rețelele de utilități, dar și pentru execuția acestui tip de modernizări pe noi străzi.
Lucrări de refacere a carosabilului se vor desfășura:
În perioada 14 – 31 octombrie, pe străzile V. Aurie (între str. Iazului și Ludoș și între str. Poiana și Calea Poplăcii), Agârbiciu și I.C. Drăgușanu (intersecția cu str. Luarea Bastiliei), în urma intervențiilor SC Apă Canal SA.
Nici în aceste cazuri nu este necesară închiderea traficului, ci doar devieri pe cealaltă bandă, în zona în care se lucrează.
Noi lucrări la rețelele de utilități vor începe:
În perioada 15 octombrie – 15 decembrie se vor desfășura lucrări la rețeaua de apă pe str. Urlea.
În perioada 20 octombrie – 15 decembrie, pe str. M. Kogălniceanu, sectorul cuprins între sensul giratoriu de la intersecția cu str. Lemnelor și str. Kiev, Apă Canal SA urmând să modernizeze rețeaua de apă.
În perioada 27 octombrie – 15 decembrie, pe str. Fabricii, pe tronsonul dintre străzile Urlea și S. Mehedinți, SC Apă Canal își va moderniza rețeaua de apă.
La fel ca în cazul străzilor Urlea și Kogălniceanu, circulația rămâne deschisă, dar va fi deviată prin zona de parcare, care se va desființa temporar.
Președintele AUR Sibiu, Sebastian Suciu, și-a anunțat demisia din funcție, dar și din partidul condus de George Simion.
Suciu a postat un mesaj pe pagina de Facebook prin intermediul căruia își anunță plecarea din AUR.
„DEMISIE
Începand de azi, 13.10.2025, demisionez din funcția de Președinte al Filialei AUR Sibiu și din calitatea de membru al partidului.
Am construit filiala de la zero din 2020 cu 10 membri, misiunea a fost una complexă și plină de provocări. A fost nevoie de competență și viziune, dar mai ales de sacrificii personale, financiare și profesionale.
Am dat la o parte confortul propriu, am neglijat familia, am renunțat la timpul liber, pentru a transforma un proiect curat în realitate, o datorie pe care mi-am asumat-o alături de oameni onești, dedicați și profund implicați.
Am reușit să transform filiala într-o structură activă, respectată, prezentă în viața publică locală. Decizia de a mă retrage nu este una ușoară și nici lipsită de semnificații.
Am obținut rezultatele bune prin munca depusa alături de o echipă dedicată. Rămân cu satisfacția că mi-am făcut datoria cu demnitate și profesionalism, în tot acest timp, în care am pus pe primul loc echipa, principiile și oamenii care au crezut sincer în acest proiect.
Vă mulțumesc vouă, tuturor sibienilor în general, pentru că mi-ați acordat cinstea de a vă reprezenta 4 ani în Parlamentul României si 5 ani in conducerea filialei, dar mai ales vouă, celor alături de care am construit, acum deveniți consilieri județeni sau locali.
Din 2020 și până în prezent am reușit să câștigam 4 consilieri județeni, 2 municipali, 87 locali și un viceprimar. Vă mulțumesc, vouă simplilor membri, echipei de tineri dedicați, fără efortul tuturor dezvoltarea filialei nu ar fi fost posibilă.
Această schimbare nu vine dintr-o simpla alegere interioară, ci mai degrabă este consecința curajului de a spune lucrurilor pe nume și de a nu accepta compromisuri politice impuse, acestea din urmă fiind sursa tuturor problemelor din județ și din toată țara!
Rămân cu fruntea sus, fără blaturi politice, dovadă fiind o filială consolidată, un colectiv unit și un drum deschis spre continuarea construcției autentice, fără compromisuri”, a scris Sebastian Suciu pe pagina de Facebook.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, în municipiul Sibiu, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe Șoseaua Alba Iulia, de către un tânăr în vârstă de 25 de ani, domiciliat în comuna Roșia.
Bărbatul a fost însoțit la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice, însă a refuzat recoltarea, fiind deschis un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
ANAF avertizează asupra unei tentative de înșelătorie, cu emailuri false care par a fi transmise în numele instituției.
Contribuabilii sunt anunțați de ”o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”.
ANAF atenționează asupra unei noi campanii de emailuri false, transmise în numele instituției, de la adresa [email protected], prin care contribuabilii sunt anunțați de ”o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”, iar pentru ”remedierea situației” trebuie urmați anumiți pași.
Instituția vine și cu următoarele recomandări:
– nu deschideți aceste emailuri;
– nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut;
– nu transmiteți date personale sau bani către conturile menționate!
Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituția.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a semnat, astăzi, 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375.831.479,26 de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a unor instituții publice.
Peste 162,2 milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice la Liceul Teoretic German ‘Johan Ettinger’ din Satu Mare, la Colegiul Tehnic Energetic din Sibiu, la Liceul Pedagogic ‘Ioan Popescu’ din Bârlad și la Școala gimnazială Micești din Alba Iulia. Totodată, peste 32,4 milioane de lei vor fi alocate pentru reabilitarea termică a ambulatoriului Spitalului ‘Prof. Dr. Eduard Apetrei’ din Buhuși și pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice ‘Sfântu Gheorghe’ din Oltenița.
Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85%
Pentru modernizarea și eficientizarea energetică a bazinului de înot din cadrul Complexului Turistic de Natație Târgoviște se vor repartiza 34,3 milioane de lei, Sala Polivalentă din Piatra Neamț va primi 45,7 milioane de lei, iar aproape 17 milioane de lei vor fi alocați pentru Sala Sporturilor ‘Ioan Stanatiev’ din Câmpia Turzii.
Totodată, se vor aloca 33,6 milioane de lei pentru modernizarea și eficientizarea energetică a sediului administrativ al Regiei Autonome de Transport Brașov, iar, în Baia Mare, va fi construit un incinerator de deșeuri organice municipale pentru producerea biogazului și folosirea acestuia într-o instalație de cogenerare, valoarea acestei investiții fiind de 52,8 milioane de lei. Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă, din cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, diferența de 15% reprezentând contribuția beneficiarului – a precizat ministrul dezvoltării.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
80 de funcționari publici din raioanele Dondușeni, Criuleni, Florești, Soroca și Strășeni au fost instruiți în atragerea și gestionarea fondurilor nerambursabile. Practic, tot ceea ce înseamnă un proiect de la accesare și până la implementare, ca urmare a unui demers gestionat de Consiliu Județean Sibiu.
Proiectul, intitulat „Pod peste Prut – Personal instruit pentru un viitor mai bun”, a avut ca obiectiv principal creșterea competențelor profesionale ale funcționarilor publici din Republica Moldova.
Valoarea totală a proiectului „Pod peste Prut” este de 420.000 de lei, din care 400.000 de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, iar 20.000 de lei constituie cofinanțarea asigurată din bugetul propriu al Consiliului Județean Sibiu.
„Îmi place de fiecare dată să îl citez pe Ilie Bolojan, care mi-a spus că, fără fonduri europene, Oradea lingea asfaltul de sărăcie. Iată că și noi, Sibiul, datorită fondurilor europene, ca județ, am fost lider în Regiunea Centru în perioada 2014-2020. Am reușit să atragem aceste fonduri europene.
Astăzi, în ceea ce privește salariul mediu în Sibiu, suntem între primele patru județe la nivel național, pentru că, prin atragerea acestor fonduri europene, am reușit să ne dezvoltăm și să putem aduce plus valoare județului. E important să ai lideri buni, lideri europeni care să aibă o viziune bună, dorința de a implementa lucruri”, afirmă Adrian Bibu, administratorul public al județului.
Acesta a scos în evidență activitatea Consiliului Județean: „În anul 2025 bugetul Consiliului Județean Sibiu este de aproape 115 milioane de euro. Din aceste 115 milioane de euro, 52% merg către zona de investiții. Din acestea, mai mult de jumătate, 12 milioane de euro, sunt bugetul nostru propriu și 48 de milioane sunt fonduri atrase. Doar Aeroportul Sibiu a costat 65 de milioane de euro, ceea ce înseamnă cu aproximație șase ani de buget propriu al Consiliului Județean”, a mai spus Adrian Bibu, la finalul proiectului.
Care sunt impresiile oaspeților moldoveni
Funcționarii publici din cele 5 raioane din Republica Moldova și-au exprimat opiniile în legătură cu experiența trăită în cadrul programului de instruire. „Am venit din Dondușeni 16 persoane, din diferite domenii, cultură, educație, asociații obștești, cu o dorință arzătoare de a învăța lucruri frumoase. Nu am participat la astfel de cursuri în Republica Moldova, iar acesta de la Sibiu a fost unul de bun augur”, a spus Alina Pcela, Consiliul Raional Dondușeni.
Reprezentantul raionului Strășeni, Natalia Zarea, a mărturisit că se simte onorată „nu pentru a sărbători încheierea unui proiect, pentru a nașterea unei noi punți durabile între comunități. Proiectul ne-a arătat că, atunci când ne unim forțele, granițele nu mai sunt decât pe hârtie”.
Natalia Popovici, Consiliul Raional Soroca: „Au fost formatori dedicați, cursuri de calitate. Fiecare dintre noi a venit aici cu nevoi de schimbare și cu dorința de a învăța cum se fac proiectele, cum se evaluează și cum se implementează”, a spus aceasta.
Dumitru Solomon, Criuleni, speră că „aceste cunoștințe acumulate nu se vor lăsa așteptate, ci vor fi puse în aplicare, pentru bunăstarea comunităților”. „O să mergem acasă cu idei noi pentru a ne dezvolta comunitățile locale. Fiecare moment petrecut aici ne-a arătat cât de mult contează o echipă! Eu am dezvoltat ideea intitulată Inovație în pași mici, ceea ce înseamnă că vreau să punem accent pe cultura școlară bazată pe inovație și colaborare. Aici ne-am simțit ca acasă! Proiectul acesta nu e doar un titlu, ci o legătură. Plecăm cu inimile pline de dorința de a schimba!”, a spus Lilia Juncu, Consiliul Raional din Florești.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Joi, 16 octombrie, între orele 13:00 și 16:00, curtea Retrasib devine locul unde toamna își spune povestea în culori, arome și tradiții autentice.
Târgul de toamnă #produsinsibiu adună la un loc producători locali și iubitori ai produselor naturale, într-un eveniment dedicat comunității sibiene.
Producători locali și gusturi de sezon
Vizitatorii vor putea descoperi și savura o selecție variată de produse tradiționale, aduse direct de la gospodari și mici întreprinzători din județul Sibiu:
Miere – HerțaBio Apicole: produse apicole naturale, recoltate cu grijă din stupinele sibiene.
Mezeluri – Lux Carn: preparate după rețete autentice, cu gustul de altădată.
Patiserie – Luxiren: prăjituri și produse proaspete, coapte cu drag.
Lavandă – Lavanda Lorett: buchete parfumate, săculeți și produse artizanale din lavandă.
Borcanase tomnatice – Delicii Rustice: zacuscă, dulcețuri și conserve pregătite cu legume de sezon.
Pâine – Beleiu: pâine de casă, rumenă și pufoasă, ca la bunici.
Cordeluțe de la Nea Ghiță: sărățele fragede și gustoase pentru orice pofticios.
Flori – Sera de flori B&B Amnaș: crizanteme și flori de toamnă pentru un plus de frumusețe în casă.
Retrasib susține comunitatea locală
Prin găzduirea acestui eveniment, aflat la ediția a II-a, Retrasib se alătură inițiativei #produsinsibiu, un proiect care promovează producătorii locali și încurajează consumul responsabil. Scopul este de a aduce mai aproape de oameni produsele autentice, realizate cu pasiune și respect pentru tradiție.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Sibienii nu se pot plânge deloc că au parte de o perioadă ternă, lipsită de provocări. Mai ales când trăiesc într-un oraș bine poziționat în topul preferințelor turistice sau al calității vieții. În statistici, în strategiile de promovare, în declarațiile publice sau în propriile păreri „edilitare”, suntem un oraș de poveste. Și nu e chiar greșită percepția, dacă ne raportăm la majoritatea localităților din țara asta. Exercițiu cel mai firesc, de altfel, pentru că e tendința noastră cea mai confortabilă și naturală de a recurge la comparații descendente.
Adică, comparăm ce e mai bun la noi, cu ce e mai rău la alții. Și suntem fericiți nevoie mare că trăim civilizat. Chiar dacă există adevărate ghetouri la marginea orașului, cu oameni ai străzii lăsați de izbeliște în început de iarnă. Cu clădiri impozante pe domeniul public, părăsite și abandonate în ignoranță de zeci de ani. Cu cerșetori și turiști jefuiți încă de taximetriști. Cu copii cărora învățământul ăla obligatoriu le e livrat în containere, pentru că mai niciodată nu se găsesc soluții pentru o educație decentă și responsabilă.
Am sunat zilele trecute, în nume personal, la câteva instituții, să întreb ce soluție se poate găsi pentru un sibian, în vârstă de 43 de ani, cu boli cronice multiple, rămas absolut singur (deci fără nicio rudă care să îi poată veni în ajutor), crescut orfan de mic și statornicit în memoria sibienilor ca un „personaj” inofensiv bântuind încă din copilărie prin zona gării. Am fost rugat de câțiva prieteni, care s-au oferit să sprijine inclusiv contracost o preluare de acest gen de către o instituție publică a cazului. Un azil, o formă de găzduire pentru astfel de oameni. Care, din cauza bolilor, după perioada aceea absurdă de internare în centre de paliație, sunt dați afară și nu au unde merge.
Desigur, și de această dată a funcționat magistral pasarea responsabilității. Iar când lucrurile au ajuns destul de aproape de responsabili, mi s-a comunicat doct că voi fi contactat pentru asta a doua zi. Sunt aproape două săptămânii de când încă aștept acel telefon. Și da, se întâmplă în Sibiu!
Nu vreau să fiu cârcotaș. Departe de mine o astfel de tentație. Înțeleg foarte bine cât sunt de ocupate autoritățile publice. Mai ales de când cu reparațiile astea cocoșate sub hărnicia decidenților. E un adevărat festin să vezi atâtea străzi centrale închise taman cu începerea anului școlar și cu cel universitar! Nici că se putea un moment mai bun de ștrangulat orașul. Și de „vad” de amenzi pentru poliția locală.
Care, fie vorba între noi, e una din cele mai bune cotizante din banii sibienilor la bugetul local. Și, dați-mi voie să cred, nu pentru că șoferii sibieni sunt unii din cei mai indisciplinați. Ci pentru că efectiv blocajele generate de aceste reparații haotice te duc în imposibilitatea de a opri fie și pentru câteva secunde să îți iei copilul de la școală. Nicio vorbă din partea municipalității despre lipsa crasă, după atâția ani, a parcărilor publice. Nicio reacție măcar la indicatoarele alea rutiere de cu fundul în sus. Nici măcar la termenele de execuție, cel mai adesea depășite cu brio.
Bine că am ieșit pe primul loc în topul acela al celor mai înfricoșătoare orașe ale Europei pentru petrecerea de Halloween. Brrrrr….
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Dacă vrei să mergi de la Săliște în satul Galeș, ții strada principală înainte, de-a lungul râului Negru. Iar dacă nu ești atent, nici nu îți dai seama că ai ajuns în sătucul atestat documentar prima oară în anul 1383.
Galeșul nu este atât de mare, dar are un farmec al său, cum au toate satele din Mărginime: străzi înguste, case cu garduri înalte și acoperiș de țiglă, tipice locuitorilor acestor meleaguri. Caut renumita moară de apă.
Citisem un articol pe undeva prin 2014, în care spunea că este singura moară de apă funcțională din județul Sibiu. Tot plimbându-mă prin sat, văd câțiva oameni la un magazin. Îi abordez: „Bună ziua! Știți cumva unde e renumita moară de apă?” Nici nu apuc să termin de rostit întrebarea, că unul dintre cei trei bărbați din fața mea îmi și spune: „Hai, hai că-ți arăt eu!” Merg după omul care tocmai s-a ridicat. Îl urmează și ceilalți doi tovarăși, unul din ei însoțit de un copil, foarte energic.
Clopotul care anunță finalizarea măcinatului
„Eu stau mai jos, la două case, am copilărit în moara aceasta!”, îmi spune Ovidiu, căci așa mi s-a prezentat. Deschide o poartă mare și se vede clădirea unde se află moara. Ușa e veche, o trage și mă izbesc cu ochii de o grindă pe care care scrie 1884, cică de atunci datează moara. Sub acea grindă sunt niște scări de lemn, pe care trebuie să le urci ca să ajungi la cuvă. Lângă cuvă, un clopot. „Clopotul se agăța în cuvă cu un lanț. Când se găta de măcinat, clopotul începea să sune. Când venea cineva cu jumătate de sac, ce să pui… nici nu băgai bine în coș boabele de porumb, că suna deja”, îmi spune râzând locuitorul din Galeș.
Mă plimbă prin toată moara, observ că aproape tot mecanismul este din lemn. „Sus era moara de grâu, jos se făcea urluiala și făina de porumb”, îmi spune ghidul meu. „Colo era căsuța, cum îi spuneam noi. Când mergeam iarna la măcinat, făceam focul și ne încălzeam acolo. Apoi mergeam și trăgeam făina la vale. Tot iarna înghețau cupele de pe roțile de afară și băteam la gheață de ne venea rău”, povestește nostalgic Ovidiu.
Moara mergea de luni până sâmbăta
Ovidiu are multe povești legate de moară. Își amintește cum aceasta era folosită tot timpul anului, de luni până sâmbăta, câteodată și duminica. „De la magazin până în curbă erau numai cai și căruțe, și pe o parte și pe alta. Când măturam strada sâmbăta, pe la 5-6 seara, când se termina cu măcinatul, îți dai seama ce adunam. Câteadată nici sâmbăta nu se termina de măcinat! Oamenii lăsau sacii aici și se întorceau luni. Duminica era târg la Săliște, veneau tiruri cu grâne din Banat, Oltenia, iar oamenii cumpărau și veneau la noi, pe aici nu prea sunt pământuri arabile”, îmi spune ghidul meu.
Moara care a fost luată cu bani din America
În timp ce îmi povestește Ovidiu despre moara ce de zece ani nu mai face făină pentru oameni, ci se macină ea ușor-ușor, vine Eugenia Mănig, sau tanti Ani, cum este cunoscută prin sat, proprietara morii. Aceasta îmi povestește puțin din istoria acesteia: „La început moara avea zece proprietari, nu știu cum se învoia fiecare. La un moment dat, un unchi de al meu a plecat în America și când s-a întors a cumpărat fiecare bucățică din moară și a rămas singurul proprietar. Când s-a născut soțul meu i-a lăsat-o lui ca moștenire, iar soțul meu a dus-o mai departe.
Apoi au venit comuniștii și ne-au impus niște taxe mari, până în momentul când a vrut să ne-o ia statul și unchiul nostru a închis-o. 25 de ani a stat închisă, de au putrezit și roțile! Apoi i-a dat drumul cu puțin timp înainte de Revoluție. Și a funcționat până acum zece ani. Poate mai mergea și acum dacă nivelul râului nu ar fi acum mai jos decât șanțul de aducțiune”.
Pălărierul din Săliște
Las moara în urmă și merg până la magazinul sătesc. Aici mă întâlnesc iar cu ghidul meu și cu prietenii lui. Mai schimb două vorbe cu ei și Ovidiu spune că vrea să-mi arată cum trece râul Negru prin spatele casei lui. Merg, ce să fac. Îl urmez, vin și tovarășii lui. Ajungem la el acasă, mergem în spatele ei și jos e râul Negru, de o limpezime specifică unui râu de munte. Ne descălțăm, afară e foarte cald, ne punem cu picioarele în râu. Sunetul acestuia și răcoarea ce o dă, te revigorează.
După ce ne încărcăm bateriile puțin, mă invită la un ceaun. Nu e frumos să refuz, deci mă prezint. La această întâlnire l-am cunoscut pe Răzvan, cu care am făcut o „competiție” de bancuri de câteva ore și pe Radu Ilieș Dădârlat, omul care este considerat ultimul pălărier autentic din Mărginimea Sibiului. Profit de ocazie și îi pun o întrebare: „Mai poartă oamenii pălărie?” „Nu mai este ce a fost. Pe vremuri majoritatea oamenilor o purtau. Azi, cei care mai poartă pălărie sunt rromii, ciobanii care mai sunt pe tradiție sunt prea puțini. Pe timpuri fiecare purta ceva pe cap. Pălăria intra în costum, era ceva de valoare. Cunoșteai omul după pălărie.
Eu nu fac numai pălării, fac și chimiruri, șerpare tradiționale pentru portul nostru tradițional. Fiind portul alb negru, pălăria este neagră, chimirul este maro roșcat. Hainele alb-negru semnifică viața și moartea. Totodată acest chimir este bun pentru spate, ține coloana vertebrală dreaptă, iar pălăria de lână ia transpirația de pe frunte. Pălăriile de rromi sunt din păr de iepure. Acestea au o valoare foarte mare pentru aceștia. Un rrom nu merge în capul gol la o înmormântare, la o nuntă. Clienții mei sunt în special corturarii de pe Valea Hârtibaciului, dar și alții din Brateiu, Agnita, Porumbacu…”.
Biserica Sfântului Ioan din Galeș
Aproape de moară se găsește biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Aceasta este în plin proces de restaurare. E dimineață, astăzi e sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, iar satul se pregătește de slujbă. Dar ajung înaintea enoriașilor și dau de doamna Mariana, care îmi spune câteva cuvinte până apare preotul.
Și apare! Emilian Artene este preot în Galeș din 2017. Îl rog să-mi spună câte ceva despre sălașul în care ne aflăm. Acesta are o privire galeșă și cu o voce caldă, îmi spune: „Ne aflăm în biserica monument istoric cu hramul «Intrarea Maicii Domnului în biserică» din Galeș. O biserică construită în jurul anului 1700. Hramul de suflet al bisericii este «Prăznuirea Sfântului Ion din Galeș», 21 octombrie.
Sfântul Ioan din Galeș este unul din cei mai importanți sfinți ai Mărginimii. El, cel care a ctitorit această biserică, a slujit în ea, acesta a rămas o expresie a ocrotirii și a sfințeniei acestui loc. Sfântul Ioan Galeș a pătimit mult pentru credință, a fost arestat chiar în biserica unde ne aflăm, apoi dus în lanțuri la Sibiu, mai apoi închis într-o închisoare în Deva, timp de un an de zile, în 1756. Apoi a fost torturat, chinuit spre a se lepăda de credința lui. Nu au reușit călăii lui. Astfel împărăteasa Maria Tereza a dat ordin să fie mutat într-o închisoare mai de temut din Austria.
Acolo a pătimit de asemenea foarte multe chinuri pentru credința lui neclintită. Niște cronicari brașoveni au consemnat că după 20 de ani petrecuți în temutele închisori, din România și Austria au găsit pe Sfântul Ioan acolo întemnițat mai mult slăbit decât în putere și spunând că ar prefera mai mult să-și dea viața decât să se lepede de credința ortodoxă, ceea ce s-a și întâmplat, a decedat în 1780 în închisoare. A murit pentru credința noastră strămoșească din această zonă și a rămas ca o mărturie a acesteia, precum este și această biserică monumentală care este într-un întreg proces de restaurare”.
Descoperirea Sfinților
Părintele îmi spune că biserica are o pictură orginală de la 1813, acoperită cu mai multe straturi de vopsea care au afectat anumite zone structura acesteia, dar și tenta de culoare. Cum a fost descoperită pictura, îmi spune doamna Mariana: „Părintele Nicolae Moldovan a ieșit odată din altar cu sfintele daruri și a observat pe fereastră ceva ca un sfânt, dar nu era descoperit cu totul, era o părticică. A desfăcut cu un cuțitaș și a găsit o ilustrare a Sfântului Pantelimon. Se întâmpla în anul 2004”.
„Eu am început procesul de restaurare în 2019 și am făcut-o etapizat, deoarece este foarte migăloasă în anumite zone. Am reușit să descoperim anul trecut bolta, care este cea mai frumoasă lucrare din interiorul bisericii, urmând apoi să fie descoperit și altarul. Dar aici este un punct central al scenelor biblice importante, bolta fiind neagră, acoperită cu ceară de trecerea timpului. Există mărturii în colțuri lăsate de restauratori. Biserica după restaurare a căpătat viață. Înainte era acoperită cu steluțe ornamentale, cum sunt și acum în zonele nedescoperite.
Deoarece de-a lungul timpului au fost fel de fel de interese și religioase și politice ale vremii care au încercat cumva să scoată dragostea românilor de credință. Noi azi ne chinuim prin metode foarte migăloase să o readucem la viață, să o redescoperim și mai apoi să tratăm aceste scene deosebite, care sunt unice în zonă prin reprezentarea lor iconografică, dar și prin scris. Este o biserică ce adună și astăzi mulți credincioși, prin simplul fapt că este clădită pe jertfa unui sfânt care a slujit în ea și care de aici a fost legat și dus în închisoare. De fiecare dată când cineva intră în această biserică și își deschide sufletul, adeseori se întoarce și îmi spune că a simțit ceva ce nu poate explica. Noi credem că este încă prezent spiritul Sfântului Ioan din Galeș în această biserică și lucrează pentru atunci când ne rugăm cu credință sau îl căutăm”, îmi mărturisește preotul.
Ies din biserică. Clopotul cheamă credincioșii la Sfânta Liturghie. Poate era bine să rămân și eu să ascult slujba, dar trebuie să îmi continui călătoria. Am un drum în față și nu e deloc scurt…
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În perioada 6-12 octombrie, polițiști din cadrul Serviciului Rutier Sibiu și cei ai formațiunilor de poliție rutieră din județul Sibiu au desfășurat acțiunea FOCUS ON THE ROAD, pentru combaterea conducerii pe drumurilor publice a autovehiculelor de către persoanele care desfășoară activități de natură a le distrage atenția în timpul conducerii.
Scopul principal al acestei acțiuni a fost creșterea gradului de conștientizare în rândul conducătorilor auto privind riscurile asociate utilizării telefonului mobil și a altor factori care pot distrage atenția în timpul conducerii, aceasta reprezentând una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave.
„La acțiune au participat zilnic, în medie, 40 de polițiști, iar în urma activităților desfășurate au fost aplicate 959 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 95.000 de lei, dintre care 205 pentru nepurtarea centurii de siguranță și 21 pentru utilizarea telefoanelor mobile fără dispozitive de tip „mâini libere”.
De asemenea, au fost reținute, în vederea suspendării, 54 permise de conducere și au fost retrase 95 de certificate de înmatriculare.
Polițiștii rutieri reamintesc tuturor participanților la trafic faptul că siguranța pe drumuri depinde de fiecare dintre noi – respectați regulile de circulație și nu vă lăsați atenția distrasă de la volan”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Sâmbătă, 18 Octombrie 2025, de la ora 10:00, are loc, la Sibiu, etapa locală a Concursului Național de Catan – Sibiu. Competiția se va desfășura în cadrul localului Aria Rooftop, situat pe Șoseaua Alba Iulia nr. 100, Sibiu.
Evenimentul are loc cu ocazia aniversării a 30 de ani de la lansarea jocului Catan, Board Games Community Sibiu, ca parte a Campionatului Național Catan 2025.
Desfășurare
Fiecare jucător va juca 3 partide de Catan, jocul de bază, în varianta în limba română. Ordinea la mese va fi schimbată la fiecare rundă.
Pentru stabilirea clasamentului final, se vor lua în considerare următoarele criterii: 1. Punctele de câștig calculate în funcție de locul obținut în fiecare dintre cele 3 partide. 2. Suma punctelor obținute pe durata competiției; 3. Suma procentajelor propriilor puncte obținute în cele trei partide.
Premii
Participanții clasați pe locurile 1-3 vor putea alege unul dintre jocuri oferite de localizatorul jocului Catan în limba romană, Ideal Board Games, alegerea făcându-se începând cu locul 1.
Etapa Finală a Campionatului Național de Catan va avea loc pe 15-16 noiembrie la Brașov. Primii 10% din numărul total al participanților se vor califica pentru această etapă.
Campionul național va reprezenta România la Campionatul Mondial/European de Catan din anul 2026. Acesta va avea ocazia de a concura împotriva celor mai buni jucători din lume, aducând onoare țării noastre pe scena internațională.
Uber anunță desființarea serviciului de ride-sharing partajat în România, măsura intrând în vigoare în 10 octombrie.
Prin acest serviciu, mai mulți pasageri puteau să meargă cu aceeași mașină și să împartă prețul, anunță Economica.
UberXShare a fost introdus în România cu un an în urmaă (februarie 2024) pentru a încuraja deplasarea sustenabilă, prin reducerea numărului de autoturisme.
Compania a declarat că acest serviciu reprezintă și o alternativă mai puțin costisitoare pentru cursele obișnuite.
„Accesibilitatea prețurilor este importantă în luarea deciziilor legate de transport – mai ales atunci când inflația și costurile de trai sunt în creștere.
Oferind produse accesibile ajută nu doar călătorii, ci contribuie și la crearea unui ecosistem de transport multimodal accesat de mai mulți oameni – de la ridesharing la micro mobilitate și până la transport public”, spunea Uber.
Uber prestează servicii în 31 de orașe: București, Brașov, Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, Oradea, Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Brăila, Sibiu, Buzău, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Alba Iulia, Arad, Târgu Mureș, Baia Mare, Târgoviște, Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Focșani Bistrița și, acum, Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Reșița și Slobozia.
În luna septembrie, o analiză de risc fiscal a Direcției Generale Anti Fraudă, DGAF, a declanșat o serie de controale ANAF a operatorilor de transport alternativ.
Concluzia ANAF: companiile de ride sharing au creat un prejudiciu de 175 de milioane de lei statului român. Principalele modalități de evitare a obligațiilor fiscale au fost: omisiunea înregistrării, muncă subdeclarată, contracte de comodat fictive sau nedeclararea veniturilor.
De asemenea, ANAF a descoperit un număr relevant de mașini care nu aveau aparate de marcat electronice fiscale (a căror dotare este obligatorie), deși veniturile erau încasate.
„Prin acest comportament evazionist sunt afectate atât realizarea veniturilor bugetare, cât şi persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat (conducător auto), prin privarea de dreptul la protecţie socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate şi de dreptul la pensie.
Legislaţia din domeniul transportului alternativ reglementează calitatea de conducător auto, care poate fi doar titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ (persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deţinătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ)” a declarat ANAF pentru Digi24.
