Americanii de la Kingston au lansat un stick USB care depăşeşte în capacitate majoritatea mediilor de stocare folosite în prezent: 2 TB spaţiu de stocare, anunță news.ro.
Cei de la Kingston nu au mai avut răbdare până la deschiderea oficială a târgului Consumer Electronics Show, care debutează pe 5 ianuarie în Las Vegas, şi şi-au prezentat deja piesa de rezistenţă – un stick USB cu capacitate de 2 TB.
DataTraveler Ultimate GT va fi disponibil în versiuni de 1 TB şi 2 TB, cea de-a doua versiune devenind automat cel mai încăpător stick USB din lume la ora actuală.
Cu 72 mm lungime, 27 mm lăţime şi 21 mm grosime, DataTraveler Ultimate GT este de dimensiunea aproximativă a unui pachet de gumă. Integrarea unui mediu de stocare de 2 TB în aceste dimensiuni este o realizare ce nu poate fi trecută cu vederea.
Noul stick USB al celor de la Kingston este construit pentru a rezista şocurilor inerente care pot apărea în timpul transportului la care un mediu de stocare portabil este supus. Acesta este făcut dintr-un aliaj rezistent de zinc.
Din fericire pentru majoritatea utilizatorilor, DataTraveler Ultimate GT foloseşte un conector USB 3.1. Deşi nu este la fel de rapid ca noul USB Type-C, USB 3.1 este disponibil pe majoritatea PC-urilor, ceea ce îi conferă o largă compatibilitate. Un port USB-Car fi adus o viteză mai mare de transfer, dar ar fi fost cumpărat de un număr restrâns de utilizatori care deţin un PC cu acest port.
Cei de la Kingston nu au menţionat nimic legat de vitezele de transfer şi nici de preţuri. Este, însă, de aşteptat ca stick-ul care va fi lansat pe piaţă în luna februarie să nu fie foarte rapid, dar să fie destul de costisitor.
Sursa: news.ro
El a menţionat că Guvernul a avut în Parlament ”o susţinere volatilă”, fapt ce a împiedicat alte reforme importante ale statului. Pe de altă parte, guvernul Cioloş a trebuit să ia măsuri rapide remediere a unor situaţii care au stat ascunse timp de mai mulţi ani. ”Nu aveam cum să ne limităm la administrarea treburilor curente şi nu aveam cum să nu începem unele reforme, chiar dacă nu puteam deschide toate fronturile de reformă”, a spus premierul, menţionând în acest sens scandalul biocidelor, lipsa unor medicamente în farmacii, calitatea doctoratelor, acuzele de plagiat şi incapacitatea sistemului de a clarifica aceste acuze, şomajul cronic şi sărăcia asociată lui în anumite regiuni sau defrişările ilegale.
Printre realizările menţionate de Cioloş se află transparentizarea deciziilor guvernamentale, crearea unor noi platforme de consultare publică, inclusiv operaţionalizarea Registrului unic al transparentizării intereselor şi declanşarea procesului de debirocratizare. În domeniul justiţiei, au fost invocate finalizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 şi planul de acţiuni aferent acestuia, precum şi operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
În plan economic, Cioloş a amintit creşterea economică de 5%, cea mai mare din Uniunea Europeană, dar a admis că acest rezultat se datorează şi măsurilor luate de guvernele anterioare. Nivelul de încredere în economia românească a dus la creşterea investiţiilor directe străine cu 10%, iar costurile de finanţare externă au atins un nou prag minim. O altă evoluţie pozitivă a fost creşterea numărului de locuri de muncă cu 155.000, în paralel cu reducerea numărului şomerilor cu peste 90.000, rata şomajului scăzând de la 4,9% la 4,7%. Potrivit premierului Cioloş, creşterea economică a avut un impact pozitiv şi asupra veniturilor românilor, crescând cu 13% venitul pe gospodărie, iar pensiile au crescut, în medie, cu 5%. De asemenea, salariul minim a crescut în 2016 cu 200 de lei. Cioloş a afirmat că o creştere economică susţinută şi solidă nu poate fi obţinută decât prin stimularea creării de locuri de muncă. ”Creşterea economică pe care se bazează construcţia bugetară nu se poate decreta printr-un act normativ”, a spus primul-ministru.
Cioloş a ţinut să dezmintă ”stratagemele” prin care s-ar fi încercat minimizarea efoturilor depuse de Guvern pentru creşterea nivelului absorbţiei europene. ”Nu s-au absorbit «decât» 7 miliarde de euro, nivelul absorbţiei pe exerciţiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene crescând de la 50% la 81%. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, în anul 2016 au fost utilizate 2,5 miliarde de euro”, a spus Cioloş. Guvernul său a rezolvat 20 din cele 25 de condiţionalităţi ex ante cerute de către Comisia Europeană.
O altă realizare invocată de către Dacian Cioloş este proiectul Legii salarizării în sectorul public care prevede o creştere medie de 37% a salariilor bugetarilor. ”Lăsăm un proiect fezabil care se bazează pe un impact bugetar suportabil. Am finalizat în proporţie de 95% baza de date a salariilor din sistemul public. Orice lege a salarizării fără această bază de date ar fi fost o utopie”, a spus Cioloş.
Acesta a amintit că, în domeniul agriculturii, a fost pus la punct sistemul informatic prin care erau înregistraţi fermierii îndreptăţiţi la subvenţii, fapt ce a permis plata a 4 miliarde de euro către agricultori, dintre care 800.000.000 de euro reprezintă plăţi în avans. În plus, a fost pus la punct sistemul de monitorizare prin satelit a exploatării pădurilor cu impact major în reducerea defrişărilor ilegale.
Pe plan extern, prim-ministrul Cioloş a menţionat negocierile reuşite cu Canada privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români.
