După scandalul cu uciderea ursului de luna trecută, Asociația „Animal Life” a conceput o procedură de intervenție în cazul animalelor sălbatice care ajung în oraș. În principal, este vorba despre trei tiputi de acțiuni: dirijarea silenţioasă a animalului spre habitatul său, capturarea vie şi doar în situaţii de „pericol iminent”, omorârea acestuia. Propunerea a fost înaintată Prefecturii Sibiu care a promis efectuarea demersurilor necesare pentru modificări legislative care să permită intervențiile propuse.
Procedura de „intervenţie şi protecţie pentru animalele sălbatice” a fost realizată de asociaţia „Animal Life”, revizuită şi completată de către reprezentanţii World Wide Fund (WWF) şi, ulterior, depusă la Prefectura Sibiu.
Reprezentanţii „Animal Life” propun trei tipuri de intervenţie: fără capturarea animalului, care presupune dirijarea silenţioasă a acestuia spre habitatul său natural, capturarea vie – tranchilizare, prindere în cuşcă/plasă şi eliberare în natură sau capturarea letală, dar numai în cazul în care „animalul prezintă manifestări specifice rabiei (diferenţiabile de comportamentul de apărare al unui animal sălbatic aflat într-o situaţie stresantă) sau în cazul în care reprezintă un pericol iminent pentru oameni”.
„Acest protocolul de acţiune trebuie să aibă ca scop primordial tranchilizarea, capturarea şi redarea în mediul natural a animalului, în condiţiile în care starea de sănătate a animalului permite acest lucru”, mai scriu reprezentanţii „Animal Life”.
Propunerea prevede, de asemenea, încheierea de protocoale cu diferite instituții, modalitatea de apelare a numărului unic 112, dar și desemnarea unor persoane care să se ocupe direct de această problemă. În plus, se face referire la realizarea unei baze de date cu specialiști din diferite domenii care ar putea interveni în diferite situații.
Se pune însă și problema unor dotări – mașini de intervenție, plase, cuști sau puști cu tranchilizant și, în lipsa unor pevederi legale în baza cărora să fie achiziționate și utilizate acestea, instituțiile nu pot face mare lucru.
„La Instituţia Prefectului a fost primită propunerea procedurii de intervenţie elaborată de Asociaţia Animal Life. Ea a fost transmisă spre analiză tuturor membrilor Grupului tehnic de lucru pentru elaborarea unui plan de intervenţie în situaţii de urgenţă generate de apariţia animalelor sălbatice în zona aşezărilor umane din judeţul Sibiu, grup constituit prin Ordinul Prefectului nr.482/26.10.2016”, au precizat reprezentanții Prefecturii Sibiu, la solicitarea Sibiu 100%.
Până în prezent, la Prefectura Sibiu au avut loc 3 întâlniri ale grupului de lucru, instituţiile implicate fiind Inspectoratul de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul de Poliţie, Direcţia Silvică Sibiu, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, prin Grădina Zoologică Sibiu, Comisariatul Judeţean Sibiu al Gărzii Naţionale de Mediu, Centrul Chinologic Sibiu, Garda Forestieră Judeţeană Sibiu.
„În cadrul discuţiilor, accentul s-a pus pe tranchilizarea animalelor sălbatice care pătrund în intravilanul localităţilor, însă, în urma studierii atribuţiilor, competenţelor şi dotărilor fiecărei instituţii implicate, s-a ajuns la concluzia că pentru realizarea acestui lucru este nevoie atât de modificări ale cadrului legislativ, cât şi de dotări materiale. Aceste concluzii urmează să fie transmise la nivel central”, au mai precizat reprezentanții Prefecturii Sibiu.
Ursul a fost ucis în dimineaţa de 12 octombrie, în urma unei operaţiuni de capturare a lui care a durat mai multe ore. În acest timp, animalul a trecut prin aproape jumătate de oraş, inclusiv prin centru, şi a urcat pe acoperişuri. La intervenţie au participat zeci de poliţişti, jandarmi, pompieri, medici, vânători, angajaţi ai Direcţiei Silvice, ai Direcţiei Sanitar Veterinare, dar şi reprezenţi ai altor instituţii.
Ursul brun avea aproximativ cinci-şase ani, 175 de kilograme şi 160 de centimetri lungime. Cadavrul animalului a fost incinerat la câteva ore de la ucidere.
Poliţia Sibiu a deschis, în 12 octombrie, dosar penal pentru uz de armă letală după uciderea ursului, acesta fiind preluat ulterior de preluat de Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia. Procurorii fac cercetări pentru uz de armă fără drept, omorârea cu intenţie a animalelor, braconaj, complicitate la braconaj şi abuz în serviciu.
Animal Life propune procedură de intervenție în cazul animalelor sălbatice
Bani pentru bugetul Regiunii Centru
Județul Sibiu contribuie anual cu suma de 635.715 de lei la bugetul multianual al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. În ultima ședință, consilierii județeni au aprobat efectuarea plății pentru acest an. Contribuția reprezintă 1,6 lei pentru fiecare locuitor, fiind calculată la o populație 397.322 cât a avut județul Sibiu la ultimul recensământ.
„Zilele acestea se va face plata cotizaţiei catre ADR Centru aferentă trimestrului III al anului 2016, urmând ca, în perioada următoare, să fie plătită și cotizaţia aferentă trimestrului IV 2016. Plata cotizaţiei anuale către ADR Centru a fost prevăzută în calculul bugetului CJS pentru anul 2016”, au precizat reprezentanții Consiliului Județean Sibiu, la solicitarea Sibiu 100%.
Contribuția trimestrială este de 158.928 de lei. Decizia consilierior a fost necesară având în vedere că până în prezent se plătea suma de 1,1 lei pentru fiecare locuitor, iar în perioada 2016 – 2018 contribuția se majoreaă la 1,6 lei pentru fiecare locuitor al județelor din Regiunea Centru.
ADR Centru are rolul de a cotribui la dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru, având menirea de a pune în practică planurile și strategiile și de a utiliza eficient resursele financiare și umane, dar și a atrage alte astfel de resurse. Prin ADR Centru, autoritățile, organizațiile și întreprinzători au acces la fonduri europene și guvernamentale, prin intermediul diferitor programe.
O parte din contribuția județelor se folosește pentru cheltuieli de funcționare ale ADR Centru, restul fiind utilizați pentru activități de creștere a competitivității economice și de promovare.
Solicitare de bani europeni pentru drumuri
Consilul Județean Sibiu intenționează să modernizeze mai multe drumuri, iar pentru o parte dintre acestea a pregătit documentațiile necesare în vederea solicitării de fonduri europene.
Pentru proiectul „Modernizare DJ 106 B – A1 – Ocna Sibiului – Loamneş – Şoroştin – Ţapu” cererea de fonduri europene a fost depusă în 1 noiembrie. Prin proiect, se dorește modernizarea a peste 35 de kilometri de drum, dar și reabilitarea a cinci poduri și construirea altor două. Modernizarea presupune, printre altele, aducerea drumului la standarde europene, amenajarea de rigole și îmbunătățirea semnalizări rutiere. Costul total al lucrărilor se ridică la peste 121 de milioane de lei, iar termenul de execuție prevăzut este de trei ani de la data emiterii ordinului de începere.
De asemenea, specialiștii CJ Sibiu lucreză intens la depunerea unui proiect care prevede „Reabilitare şi modernizare DJ 141 Mediaş – Moşna – Pelişor – Bârghiş”.
„La momentul de față se actualizează documentele de proprietate, însă ne vom încadra cu depunerea până la data de 16.11.2016”, au precizat reprezentanții CJ Sibiu, la solicitarea Sibiu 100%.
Principala problemă a drumului ce urmează a fi reabilitat prin fonduri europene nerambursabile este starea fizică actuală a drumului (tasări ale corpului de drum pe anumite tronsoane,vdeformații în profil longitudinal, cedări ale terasamentului pe flancul aval, împingeri ale versantului cu fenomene de curgere lentă care au determinat devierea drumului de la traseul inițial, degradări provocate de prezența apei în șanțul amonte și infiltrarea pe sub drum, descărcări defectuoase la podețe, marcaje rutiere slab vizibile și insuficiente).
Prin proiect se propune reabilitarea a peste 25 de kilometri de drum, construirea a patru poduri noi și reabilitareaunui pod existent. Costul total al lucrărilor este estimat la peste 86 de milioane de lei, iar durata acestora ar trebui să fie de 30 de luni de la momentul debutului.
În data de 23 iunie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în cadrul căruia Axa prioritară 6, Prioritatea de investiții 6.1, finanțează îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională în vederea creșterii gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN –T prin modernizarea drumurilor județene.
Proiectele pentru această axă pot fi depuse până la data de 16 noiembrie.
174 de candidați înscriși la examenul de rezidențiat
Un număr de 174 de candidați și-au depus dosarele în județul Sibiu pentru a susține examenul de rezidențiat.
Potrivit datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, cel mai mare număr de înscriși, respectiv 145, sunt la Medicină, 22 sunt la Medicină dentară și 7 la Farmacie. Examenul va avea loc în 20 noiembrie și, potrivit Ministerului Sănătății (MS), județul Sibiu are alocate 72 de posturi de medici rezidenți. Concursul se va desfășura în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. Examenul constă într-un test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, fiind necesară obținerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel național.
Perioada rezidențiatului, mărită la unele specializări
O serie de specializări de rezidenţiat, a căror durată a fost redusă în anul 2010, au fost aduse acum la standarde europene, perioada acestora fiind mărită. Potrivit unui comunicat al MS, specializările la care crește durata rezidenţiatului sunt: Chirurgie toracică – de la 5 la 6 ani, Cardiologie – de la 5 ani la 6 ani, Endocrinologie – de la 4 la 5 ani, Gastroenterologie – de la 4 la 5 ani, Geriatrie şi Gerontologie – de la 4 la 5 ani.
„În opinia specialiştilor, majorarea este susţinută de faptul că şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene există o tendinţă generală în acest sens, tendinţă agreată şi de Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti. Demersul Ministerului Sănătăţii de revizuire a duratelor de pregătire a fost susţinut şi de Colegiul Medicilor din România”, afirmă MS.
O altă noutate este înfiinţarea specialităţilor care vizează patologia pediatrică. În acest sens au fost create noi specialităţi: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Oncologie, Hematologie pediatrică și Pneumologie pediatrică.
Pentru Medicina dentară s-a înfiinţat, la solicitarea Colegiului Medicilor Dentişti din România, specialitatea de Pedodonţie, cu o durată de pregătire de 3 ani.
Turismul sibian aduce tot mai mulţi străini, dar numai în sejururi foarte scurte
Industria turistică a cunoscut o evoluţie remarcabilă în ultimii ani, judeţul Sibiu ajungând să se poziţioneze în Top 3, după multe criterii. Există însă şi o faţă ascunsă a statisticilor care arată că în Sibiu turismul are nevoie de susţinere.
Ultimele statistici referitoare la numărul turiştilor străini care au sosit în România arată că judeţul Sibiu a ajuns să devanseze judeţe cu tradiţie, precum Constanţa sau Prahova. Anul trecut, s-au înregistrat oficial 110.540 sosiri ale turiştilor străini în Sibiu. Concret, asta înseamnă că aceşti turişti au ales să se cazeze în Sibiu. Cifrele poziţionează judeţul pe locul al treilea, după Bucureşti şi Braşov. Anul acesta, lucrurile au stat la fel de încurajator: în primele nouă luni, a fost depăşit deja volumul de anul trecut, cu 116.000 turişti străini, o creştere de 22%. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre un trend crescător. Dar dacă detaliem informaţiile, lucrurile arată puţin diferit.
2007, un impuls major
Industria turistică din Sibiu a crescut sistematic, de la celebrul an 2007. Efectele anului în care Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană nu s-au aşezat pe un teren viran. Sibiul era deja un judeţ turistic, cu renumita Mărginime a Sibiului, cu Transfăgărăşan, Bâlea Lac și Păltiniş. Oraşul Sibiu era cunoscut, de asemenea, pentru centrul istoric, destul de bine conservat, pentru Muzeul Bruckental, pentru Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Odată cu 2007, toate cifrele statistice legate de turism au început să prindă viteză. Câştigul a fost mare, mai ales la capitolul străini, turişti aflaţi în căutarea de locuri cu tradiţii, parfum medieval şi atmosferă boemă. Dacă nu cu mulţi ani în urmă, judeţul Mureş reuşea să atragă mai mulţi turişti străini, datorită cetăţii Sighişoara, Sibiul a reuşit să atragă mai mulţi străini an de an şi să se apropie de numărul de turişti din Braşov.
Din punct de vedere tehnic, creşterea turismului a început cu infrastructura de cazare, care a răspuns cererii tot mai mari. Dacă studiem cifrele statistice referitoare la turismul din Sibiu, observăm că, în ultimii 10 ani, s-a dublat numărul de locuri de cazare din judeţ, până la aproximativ 10.000 de paturi. A crescut atât de mult acest număr, încât raportul de paturi la 100 de locuitori (un indicator important) a ajuns pe locul 7 în România. Dar asta înseamnă că nu este nici în top 3, nici în top 5. Altfel spus, Sibiu are o densitate de paturi mai mare decât cea din judeţe cu o industrie turistică renumită, precum Prahova sau Maramureş, dar are mai puţine paturi raportat la populaţie decât au cei din Vâlcea, Caraş Severin, Harghita şi Covasna, judeţe care nu au obiective turistice semnificative şi nu au fost capitale culturale.
Dacă trecem mai departe şi analizăm turiştii sosiţi, nici aici lucrurile nu sunt spectaculoase.
În primul rând, numărul total al turiştilor din Sibiu (români plus străini) plasează judeţul pe locul al șaselea, după Bucureşti, Constanţa, Braşov, Mureş şi Prahova. Anul acesta au sosit în judeţ puţin peste 380.000 de turişti, iar creşterea faţă de anul trecut nu va fi foarte mare. Logic, diferenţa dintre cele două clasamente este generată de sosirile de turişti români, care nu mai cresc, deocamdată. Ba, dimpotrivă, scad. În 2016, în cele mai importante luni de turism din an, iulie şi august, au sosit mai puţini turişti români decât în lunile similare din 2015.
Dacă ne uităm la graficul privind evoluţia sosirilor în cele mai mari 5 judeţe din punct de vedere al turismului (fără Bucureşti – Ilfov), observăm că Sibiu (locul 5) are o creştere lentă în ultimii 9 ani (după 2007) în comparaţie cu alte judeţe. Mureş, care are în centrul său Sighişoara, reuşeşte să atragă mai mulţi turişti în continuare (după ce în 2012 a depăşit pentru prima dată Sibiul), Valea Prahovei generează un volum în creştere pentru Prahova, în timp ce Braşov a decolat pur şi simplu, graţie modernizării pârtiilor de la Poiana Braşov. În acest timp, Sibiul începe să tempereze creşterea. Practic, numărul de turişti din 2007 a fost atins din nou abia în 2013, după o perioadă bună de scădere.
Străinii, în creştere, dar cu nopţi puţine
În al doilea rând, sosirile străinilor au efect în economia locală în funcţie de cheltuielile pe care aceştia le fac. Mai întâi, avem un indicator care poate oferi, într-o oarecare măsură, potenţialul de creştere: numărul de turişti străini la 100 de locuitori. Este o valoare foarte mare, chiar şi comparată cu Bucureşti (jumătate din indicele Capitalei). Este chiar mai mare decât ceea ce poate Braşovul, judeţul cu un turism intens pe tot parcursul anului. Dar acest indicator este absolut irelevant dacă îl corelăm cu alte date statistice. Şi ne referim aici la intensitatea turistică, un indicator specific care reflectă impactul economic despre care vorbeam mai sus: numărul de nopţi petrecute de un turist. În 2015 au sosit în Sibiu 110.540 turişti străini. Aceştia au petrecut în total 192.668 nopţi în spaţiile de cazare. Adică nici măcar două nopţi, în medie, de turist. O medie de 1,7 care plasează Sibiul pe locul 33 în România.
Nu este lipsit de importanţă nici faptul că străinii care vin în Sibiu se cazează preponderent la hoteluri, un comportament specific turismului scurt, de tip „City Break”. În 2015, aproximativ 80% din străinii sosiţi în Sibiu au fost cazaţi la hotel şi implicit, numai 20% au stat în pensiuni, moteluri, cabane etc., acolo unde, de obicei, numărul de nopţi de cazare este mai mare. Pentru comparaţie, turiştii români care au înnoptat în judeţ au ales într-un procent de circa 60% hotelurile.
Concluzii
O simplă analiză poate scoate la iveală faptul că sosirile străinilor cresc pe fondul unei expuneri tot mai mari, în media, pe site-urile de turism şi, implicit, în ofertele agenţiilor. Poveştile şi imaginile din Sibiu au atras atenţia turiştilor străini. Publicitatea directă şi indirectă, articolele din presa străină şi din cea autohtonă, evenimentele culturale, au adus în oraş un număr bun de străini. Trebuie luat în calcul şi faptul că un număr important de sosiri ale străinilor sunt datorate companiilor străine care îşi au sediul pe raza judeţului Sibiu.
Oraşul, însă, nu ştie, deocamdată, ce să facă cu toţi aceşti turişti, nu le oferă oportunitatea de a rămâne mai mult, de a cheltui mai mulţi bani. Până la urmă, este vorba despre beneficii economice într-o industrie din care alţii obţin venituri uriaşe. Este nevoie ca turismul de tranzit, de week-end, să se transforme în turism de vacanţă. Iar pentru asta este nevoie de o strategie a oraşului. Punctele cheie, în care se poate interveni, sunt clasice. Mai multe obiective turistice, o promovare mai bună a celor existente, oportunităţi de shopping în zonele centrale, nu la mall, oportunităţi de divertisment, restaurante, night-life. Turismul rural trebuie susţinut şi dezvoltat. De asemenea, transportul de agrement, permanent şi ocazional, are nevoie de o îmbunătăţire radicală, pentru o legătură mai bună între punctele de interes turistic.
România, privire de ansamblu
Câteva observaţii şi despre poziţia României în turismul european. Evident, vorbim despre ultimele locuri la cei mai mulţi indicatori din turism. Unul este îmbucurător. Este vorba despre creşterea numărului de nopţi petrecute de turişti. Anul trecut, România a avut cea mai mare creştere din UE, dacă socotim toate spaţiile de cazare, şi s-a aflat pe poziţia a treia, dacă socotim doar hotelurile. În 2016, creşterea s-a mai temperat, dar este mult peste media UE. Asta este îmbucurător şi înseamnă că fiecare oraş şi regiune trebuie să facă eforturi majore pentru a atrage turiştii tot mai interesaţi de România. Pe de altă parte, România stă cel mai prost la procentele pe care le însumează turiştii străini din totalul de înnoptări. Doar aproape 19 procente din totalul înnoptărilor din sistemul turistic românesc au fost, în 2015, realizate de străini, cel mai mic procent din UE. Bulgaria a avut în 2015 cu 1,5 milioane de înnoptări mai multe, iar străinii au reprezentat peste 60% din total. Să mai spunem doar că gradul de ocupare din reţeaua turistică românească a fost de numai 30,7% (media UE a fost de 43%). Şi aş mai spune una, foarte importantă, după părerea mea: cheltuielile medii făcute pentru sau în timpul călătoriei în România de un turist s-au ridicat la 107 euro. Pentru comparaţie, în Bulgaria au fost de 154 de euro, iar în Grecia – 287 de euro.
GALERIE FOTO – Prima ninsoare din această iarnă: Cum s-a circulat și cum s-a intervenit pentru deszăpezire
Prima zăpadă din acest sezon nu a cauzat probleme deosebite în municipiul Mediaș. Societatea care se ocupă dedeszăpezirea municipiului de pe Târnava Mare a intervenit cu un număr de 7 utilaje încă de duminică dimineața de la ora 7 pentru deszăpezirea arterelor principale din oraș. S-a intervenit într-o primă fază pe Șoseaua Sibiului, străzile Baznei, Stadionului, Nucului, Moșnei și Aurel Vlaicu, după care utilajele au deszăpezit și străzile secndare din cartierele orașului. S-a circulat în condiții de iarnă, fără probleme deosebite.
În municipiul Mediaș, societatea EcoSal se ocupă de activitatea de deszăpezire în sezonul rece 2016-2017. În perioada 15 noiembrie 2016 – 15 martie 2017, mai mulți ofiţeri de serviciu din cadrul societăţii vor supraveghea întreaga activitate. Din dotarea tehnică a societăţii, un număr de 8 utilaje vor acţiona pentru menţinerea în funcţiune a căilor publice pe timp de polei sau îngheţ. Stocul materialelor antiderapante la data de 15 noiembrie este următorul: 30 de metri cubi de nisip cernut, 16 tone clorura de magneziu şi 228 tone de sare.
576 de medieșeni au cerut ajutoare pentru încălzirea locuinței
Un număr de 545 de familii sau persoane singure au solicitat, în prima etapă de preluare a cererilor, până în data de 10 noiembrie 2016, acordarea subvenției la gaz, iar alte 20 respectiv 11 au solicitat subvenție pentru încălzirea cu lemne și pentru curent electric. Se constată o reducere cu peste 25 de procente a cererilor înregistrate de la an la an, în condițiile în care în sezonul rece 2014/2015 numărul cererilor era de 1049 (cu un cuantum total al subvențiilor de 126.029 lei), pentru ca un an mai târziu să scadă la 778 (cu un cuantum total al subvențiilor de 96.388 lei). Pentru celelalte patru luni rămase pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, cererile vor fi preluate, tot la sediul Direcției de Asistență Socială,în perioada 5-15 decembrie 2016, alături de celelalte acte doveditoare fiind necesară prezentarea venitului pe luna noiembrie 2016.
GALERIE FOTO – Unii cu tăierile, alții cu plantările. 500 de pini plantați în weekend
Pe o vreme rece și ploioasă, aproximativ 60 de voluntari din Mediaș au participat sâmbătă dimineața la o acțiune de plantare a nu mai puțin de 500 de puieți de pin în zona Binder Bubi Mediaș. Înfruntând intemperiile, persoanele prezente s-au înarmat cu tot ce a fost necesar și s-au apucat de treabă. În doar câteva ore, zona a „prins viață” prin plantarea pinilor, organziatorii anunțând că vor pune la cale și alte acțiuni similare. Întalnirea voluntarilor a avut loc sâmbătă dimineața la ora 10.50 în faţa complexului de pe strada Stejarului din cartierul Moșnei, iar 10 minute mai târziu s-a plecat către locaţia unde s-a făcut împărțirea în echipe şi plantarea puieților de pin.Au făcut posibilă această acțiune Asociaţia Culturală „Curcubeu” Mediaș, Asociația Dianthus Mediaș, Asociația cu verdele-n sus, Ocolul Silvic și Primăria Mediaș.
Recuperare gratuită pentru persoane cu handicap
Arhiepiscopia Ortodoxă Sibiu a deschis, de mai bine de un an deja, un Centru de recuperare neuromotorie destinat persoanelor cu handicap care pot beneficia gratuit de servicii de kinetoterapie, logopedie, ergoterapie și gimnastică medicală. Centrul este situat pe strada Xenopol, la numărul 26, iar accesul la servicii se face pe bază de programare.
Centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu „Sfântul Nectarie” din Sibiu s-a deschis în august 2015, dar a fost inaugurat oficial în 9 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Nectarie Taumaturgul sub a cărui orcrotire a fost construit. În primul an de existență, un număr de 216 persoane cu handicap din județul Sibiu au beneficiat de servicii.
„Acest centru a fost o idee mult mai veche. Părintele Mitropolit Laurențiu și-a manifestat dorința de a înființa un astfel de centru, așa încât să vină spre folosul și beneficiul persoanelor care au domiciliul în Sibiu. Celelalte sectoare s-au implicat în dezvoltare, amenajare, găsirea resurselor și a ajuns la o finalitate. De un an și câteva luni avem foarte mulți beneficiari care intră în acest centru și procedurile sunt gratuite pentru cei care se încadrează”, a declarat preotul Ioan Ciprian Cândea, consilier social al Arhiepiscopiei Sibiu.
Se pot adresa Centrului, persoane adulte care dețin un certificat de handicap valabil și care locuiesc în județul Sibiu. Fiecare beneficiar are parte, pentru început, de zece ședinte de recuperare. Planul de servicii se stabilește în urma unei evaluări inițiale care este realizată de cei patru angajați ai centrului.
„Beneficiarii vin la centru cu toate actele – copie buletin, certificat handicap, adeverințe medicale – de la medicul de familie că este apt în colectivitate și adeverința că are nevoie de recuperare, toate se fac și cu acordul medicului. Completează o cerere și este programat la o evaluare. Aceasta este realizată de către întreaga echipă – asistent social, kinetoterapeut, logoped, consilier psihologic, și apoi se stabilește un plan de servicii – activitățile care se desfășoară cu el. Se ține cont și de părerea beneficiarului și de alte afecțiuni de care suferă”, a declarat Gabriela Răduleț, asistentul social al centrului.
Potrivit acesteia, la finalul primelor zece ședințe, pacientul este evaluat din nou, iar echipa decide dacă este necesară continuarea programului de recuperare, caz în care se continuă cu alte zece ședințe, sau dacă se poate face o pauză. Oricum, pacienții sunt reluați periodic, în funcție de locurile disponibile, astfel încât să se obțină o recuperare cât mai bună.
„Fiecare vine și întreabă și, dacă se încadrează cu toate documentele necesare, intră în centru și face zece ședințe de kinetoterapie și alte proceduri, astfel încât, la finalul perioadei, specialistul pune verdictul: se poate face o pauză sau trebuie continuat cu alte ședințe. Avem șase beneficiari zilnic. Sunt situații și situații. Într-o lună sunt cel puțin 18 beneficiari pentru că o persoană vine de 2 – 3 ori pe săptămâmă. Cele 10 ședințe se pot termina în 3 sau 4 săptămâni”, mai spun reprezentanții Centrului de recuperare.
Până acum s-a reușit preluarea tuturor cazurilor, fără a exista liste de așteptare. Majoritatea celor care se adresează pentru servicii de recuperare medicală sunt persoane vârstnice, cu accidente vasculare sau tetrapareză spastică.
„Se fac exerciții în funcție de nevoile pacientului – se începe cu masaj, se trece la exerciții de diferite tipuri. În funcție de coordonare, se introduc și exerciții de facilitare neuroproprioceptivă urmând ca persoana să ajungă să se gospodărească singură. Numărul de solicitări este în creștere, iar evoluția este favorabilă la marea majoritate a pacienților”, a declarat, la rândul său Gigi Badea, kinetoterapeutul Centrului de recuperare.
Ideea Arhiepiscopiei este de a extinde serviciile medicale pe care le oferă persoanelor cu venituri mici.
„În altă parte totul costă, iar pentru persoanele care au o pensie mică, să dea 200 – 300 pe lună pentru recuperare este o sumă foarte mare. De aceea am înființat acest centru și am dorit să-l promovăm. Noi încercăm să dezvoltăm și alte proiecte pe latură socială. Avem deocamdată acest spațiu și încercăm să dezvoltăm serviciile medicale și să implicăm și partea medicală și să deschidem câteva cabinete medicale care să fie tot gratuite. Așa vrem să venim în sprijinul oamenilor care nu-și permit datorită pensiilor sau salariilor mici și pot beneficia de tratament, analize sau consultații tot gratuite”, a mai declarat preotul Ioan Ciprian Cândea
Centrul este licențiat de către Ministerul Muncii ca centru de tip recuperator pentru persoane adulte cu handicap și oferă servicii autorizate de kinetoterapie, psihologie, logopedie și asistență socială. De serviciile centrului beneficiază doar persoanele care au certificat de încadrare în grad de handicap.
Centrul de recuperare neuromotorie
Sibiu, str. Xenopol 26
Tel: 0269.701.280
Serviciile sunt gratuite
Program cu publicul:
Luni, Miercuri și Vineri 09:00 – 13:00
Marți: 12:00 -16:00
Centrul funizează următoarele servicii:
- recuperare/reabilitare funcțională (kinetoterapie, logopedie, ergoterapie, gimnastică medicală
- asistență socială, prin activități de informare , de evaluare, de consiliere socială
- asistență și suport în vederea reabilitării/ reintegrării sociale – consiliere, suport, supraveghere
Criterii de eligibilitate:
- persoana deține un certificat de încadrare în grad de handicap valabil
- persoana are domiciliul pe raza județului Sibiu
- persoana are peste 18 ani
- necesită servicii de ecuperare ce nu pot fi acordate la domiciliu
Persoane neeligibile:
- persoane cu afecțiuni psihice care prezintă un cpomportament agresiv și care poate pune în pericol atât propria siguranță și securitate, cât și pe a celor din jur
- persoanele conectate la aparatură medicală care asigură supraviețuirea acestora
- persoane cu boli transmisibile
- persoane aflate în situații grave de sănătate cre necesită supraveghere medicală de specialitate și administrarea unui tratament special de către personalul medical superior sau de o anumită specialitate
Documente necesare:
- cerere de admitere – tipizată, se completează la sediul centrului
- act de identitate
- certificat de încadrare în grad de handicap
- recomandare medicală pentru recuperare
- adeverință medicală „apt în colectivitate”î
- acte doveditoare de venit
Oferte există, dar Sindicatele rămân închise
Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu a fost închisă cu un an în urmă. După numeroase încercări de a redeschide clădirea, o schimbare la conducere și nenumărate promisiuni, cea mai mare scenă din oraș este în continuare închisă. Asta în condițiile în care oferte de ajutor există!
În noiembrie 2015, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sibiu a decis că spațiul nu este conform cu normele în vigoare în ceea ce privește dotările pentru stingerea incendiilor și a dispus măsura închiderii temporare a unității.
Casa de Cultură aparține de drept unei asociații sindicale, cu buget redus, care nu își permite să facă investiția necesară redeschierii, estimată la câteva zeci de mii de euro. Cel puțin nu poate să facă asta de una singură. În condițiile în care actul cultural sibian are de suferit, administrația locală a încercat să preia spațiul sub o formă sau alta, pentru a putea demara investițiile.
„A existat o serie întreagă de discuții la nivelul primăriei. Ne-am oferit să preluăm imobilul în administrare sau să ni-l dea în folosință gratuită, pentru că altă posibilitate legală nu avem de a investi în această clădire. Au început niște lucrări pe care nu le pot încheia, din lipsă de finanțări. Se părea că răspunsul va fi unul pozitiv, după care am înțeles că negociază contract cu firmă privată. Când am discutat noi, era problema doar de termen, 3-5 ani, și credeam că batem palma. Oferta noastră rămâne pe masă”, a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Conducerea Casei de Cultură a Sindicatelor recunoaște că au existat discuții cu Primăria Sibiu, dar afirmă că s-a îndreptat totuși către o firmă privată. Directorul instituției, Adriana Talmon-Gros, nu explică însă de ce consideră mai avantajos un contract privat, decât unul cu administrația locală care poate și vrea să investească.
„Nu pot să vă spun acum nimic. Contractul (cu firma privată – n.r) este aproape semnat, se vor apuca să facă lucrările pentru autorizația ISU, dar mai multe amănunte nu vă pot da. Am avut discuții, într-adevăr, și cu Primăria Sibiu. Comunitatea sibiană s-a isterizat oarecum pentru că e închisă Casa de Cultură de un an de zile. Este foarte adevărat, dar toată lumea trebuie să fie conștientă că noi ne autofinanțăm. Nu primim bani de nicăieri și căutăm singuri soluții”, a declarat, pentru Sibiu 100%, Adriana Talmon-Gros, directorul interimar al casei de Cultură a Sindicatelor.
Până una alta, cu cea mai mare sală de spectacole din oraș închisă, instituțiile de cultură au de suferit și-și desfășoară spectacolele în săli mici, adaptându-și repertoriul.
Valorile PNL Sibiu. Integritate, onestitate, respect, profesionalism, bun simț
Partidul Național Liberal și-a asumat la startul alegerilor parlamentare, în fața cetățenilor țării, principiile în care crede pentru a avea o Românie europeană, o Românie prosperă.
Vom promova valori precum:
INTEGRITATE ȘI ONESTITATE ,
RESPECT ȘI BUN SIMȚ
PROFESIONALISM indiferent de numărul partidelor care ni se vor alătura și indiferent de costurile electorale.
Diferența dintre „noi” și „ei” nu este doar felul prin care vrem să ajungem parlamentari. Noi cinstit și cinstiți, iar ei cu procurorii pe urme.
Diferența dintre noi și ei vine din felul în care ne vom comporta în Parlament.
NORMELE DE LA CARE NU NE VOM ABATE în exercitarea mandatului de parlamentar:
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor comunica public inițiativele legislative pe care doresc să și le asume prin semnătura de inițiator.
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor comunica public felul în care vor vota în Parlamentul României. Niciun vot nu trebuie să fie ferit de ochii cetățeanului fiindcă parlamentarul reprezintă cetățeanul.
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor comunica public cheltuielile pe care le decontează în Parlamentul României. Sibienii trebuie să știe cât îi costă să ne țină în Parlament astfel încât la finalul mandatului să spună dacă a meritat sau nu.
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor RAPORTA o dată pe an situația demersurilor asumate în campania electorală. Vor spune în ce fază sunt promisiunile pe care le-au făcut în campanie.
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor comunica public cel puțin o dată pe an în ce activități au fost implicați, câte proiecte au inițiat, câte interpelări au depus și câte intrebări au trimis către autoritățile centrale.
-toți parlamentarii PNL de Sibiu vor comunica public la preluarea mandatului numele angajaților din cabinetele parlamentare astfel încât sibienii să aibă convigerea că nu și-au angajat soți, soții, copii sau rude pe bani publici.
Acestea sunt normele pe care și le asumă viitorii parlamentari de Sibiu. Unele dintre ele sunt prevazute și în legi dar ignorate cu desăvârșire de mulți oameni politici.
Parlamenatrii PNL vor face în plus față de ce spune legea astfel încât să reclădească în timp încrederea în Parlament.
Raluca Turcan
Președintele PNL Sibiu
Vicepreședinte PNL
Regal folcloric, la Festivalul „Ioan Macrea”
În doar două săptămâni Sibiul este din nou capitala culturii tradiţionale; performanţa în dans şi măiestria muzicală se întâlnesc pe scena Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, organizat în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie 2016, la Sala Polivalentă „Transilvania”.
De 18 ani încoace, Sibiul se poate mândri cu un eveniment cultural de excepţie, iniţiat în memoria maestrului coregraf Ioan Macrea, cel care a dus faima României în lumea întreagă, prin cea dintâi formaţie de dansuri populare din România: Junii Sibiului. Prin strădania Consiliului Judeţean Sibiu, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul –Junii” Sibiu, ediţia 2016 a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea” reuneşte peste 600 de dansatori, muzicieni şi interpreţi de muzică populară. Prin cântece, dansuri şi obiceiuri festivalul recreează harta tradiţiilor de pe întreg cuprinsul ţării şi în special pe cea a obiceiurilor de nuntă, ediţia 2016 fiind axată pe reprezentaţiile cu tematică nupțială.
Festivalul se deschide în data de 28 noiembrie 2016, cu Spectacolul aniversar „Ceata Junilor – 25 de ani de activitate”, ce aduce pe aceeași scenă diferite generații de dansatori, precum și tineri interpreți de muzică populară, colaboratori ai „Cetei Junilor” și ai „Junilor Sibiului”.
În zile de 29 și 30 noiembrie 2016, ansambluri folclorice de renume vor prezenta coregrafii și momente de măiestrie instrumentală, iar evoluţiile lor vor fi punctate de recitaluri susţinute de îndrăgiţi interpreți de muzică populară.
Festivalul se încheie cu Spectacolul extraordinar al Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul–Junii Sibiului”, conceput sub semnul sărbătoririi Zilei Naţionale a României, din data de 1 decembrie 2016.
Programul Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”
SALA POLIVALENTĂ „TRANSILVANIA” SIBIU
28 noiembrie 2016, ora 18.00
Spectacol aniversar „Ceata Junilor – 25 de ani de activitate”,
cu participarea Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” şi a soliştilor: Tudor Furdui Iancu, Ina Todoran, Traian Stoiţă, Andreea Vulcu, Virginia Irimuş, Bogdan Toma, Ovidiu Homorodean, Paula Medrea, Ilie Medrea, Stana Stepanescu, Paul Ananie, Giulia Medrea, Oana Tomoiagă, Izabela Tomiţa, Adriana Anghel, Alexandru Brădățan, Sebastian Stan, Andreea Haisan, Florin Boita, Daniel Pop, Gabriel Dumitru, Diana Călinescu, Şirin Narenji, Vlăduţa Lupău, Nicu Mâţă, Mădălina Mârza, Răzvan Năstăsescu, Codruţa Rodean, Bogdan Cioranu, Alina Pinca, Daniel Rosalim, Alina Bîcă, Robert Târnăveanu, Adrian Neamţu
29 noiembrie 2016, ora 18.00
-Ansamblul Folcloric „Timișul” – Timișoara
Andreea Voica, Petrică Miulescu Irimică
– Ansamblul Folcloric „Tradiții” – Cluj Napoca
– Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” – Suceava
Lucica Păltineanu, Gheorghe Finiş, Călin Brăteanu
– Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” – Baia Mare
Maria Mihali, Alexandru Pop, Marius Ciprian Pop
– Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” – Deva
Cristian Fodor, Ana Teodora Anuţoiu
30 noiembrie 2016, ora 18.00
– Ansamblul Profesionist „Banatul” – Timișoara
Liliana Laichici, Boban Constantinovici, Mihaela Petrovici, Carmen Popovici Dumbravă și Dumitru Teleagă
– Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” – Craiova, Niculina Stoican
– Ansamblul Artistic Profesionist „Mureșul” – Târgu Mureș
Maria Sântean Faghiura, Dorina Grad, Dorina Oprea, Leontina Pop
-Ansamblul Folcloric „Veteranii Junii Sibiului”
Camelia Cosma Stoiţă, Marcel Părău, Nelu Albu, Viorica Telcean, Sergiu Cipariu, Ioan Bocșa, Gheorghe Turda
Intrarea este gratuită şi se face doar pe bază de invitaţie, care se poate procura de la Sala „Transilvania”, începând cu data de 14 noiembrie 2016, între orele 12.00 – 17.00.
1 decembrie 2016, ora 15.15
Spectacol extraordinar dedicat Zilei Naţionale a României
Orchestra „Lăutarii” din Chișinău, dirijor Nicolae Botgros
Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”
Corala „Armonia” – Constanţa
Cristian Pomohaci, Constantin Enceanu, Nineta Popa, Daniel Rosalim, Alina Bîcă, Ovidiu Homorodean, Tudor Furdui Iancu, Cristian Fodor, Alina Pinca, Răzvan Năstăsescu, Izabela Tomiţa, Adrian Neamţu, Mariana Deac, Liliana Laichici, Mariana Anghel, Carmen Popovici Dumbravă, Gelu Voicu şi Grupul „Burnasul”, Sofia Vicoveanca, Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu
Intrarea la Spectacol extraordinar dedicat Zilei Naţionale a României este liberă, în limita locurilor disponibile. Accesul în Sala Polivalentă „Transilvania” se face între orele 13.00 – 15.00.
