Vineri, în intervalul orar 14:00 – 16:00, polițiștii Biroului Județean de Poliție Transporturi Sibiu, cu sprijinul mai multor structuri, au desfășurat o acțiune cu efective mărite, în vederea creșterii gradului de siguranță în domeniul transporturilor și combaterii faptelor ilegale în zona gării.
La activitate au participat 28 de polițiști, din cadrul Poliției Transporturi, Serviciului Rutier, Biroului Rutier, Serviciului de Ordine Publică, Serviciului Criminalistic (un criminalist și un conductor câine).
Totodată, polițiștii au fost sprijiniți de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Sibiu.
Au fost verificate 3 societăți comerciale și testat timpul de reacție al unei societăți de pază, prin activarea butonului de panică.
Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, în vederea menținerii unui climat de siguranță în domeniul transporturilor și a prevenirii faptelor antisociale”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
O dronă rusească a lovit un tren de pasageri care staționa într-o gară din regiunea Sumî, 30 de persoane fiind rănite, inclusiv pasageri și personal feroviar.
Șefa administrației districtuale locale, Oksana Tarasiuk, a declarat pentru postul public de radio din Ucraina că aproximativ 30 de persoane au fost rănite, după ce o dronă rusească a lovit un tren de pasageri, într-o gară din regiunea Sumî, din nordul Ucrainei.
“Un atac brutal cu dronă rusească asupra gării din Șostka, regiunea Sumî. Rușii nu puteau să nu fie conștienți de faptul că vizau civili.
Polițiștii Biroului Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva au intervenit la un accident produs pe A1, la km. 238, pe sensul București – Sibiu.
„Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au stabilit că șoferul unei autoutilitare, un bărbat în vârstă de 31 de ani, domiciliat în județul Bihor, din cauze care urmează a se stabili, a intrat în coliziune cu un ansamblu TIR condus pe același sens de mers, de un bărbat în vârstă de 50 de ani, din județul Arad.
La acest moment se află la ATI, sedat, intubat și ventilat mecanic”, spune Cristina Bălău, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean Sibiu.
Vă reamintim faptul că vineri seara, Centrul operațional din cadrul IPJ Sibiu a fost sesizat prin apel 112 despre producerea unui eveniment rutier pe DJ 106 A, zona Păltiniș.
Din verificările efectuate de către polițiști sosiți la fața locului a rezultat faptul că peste un autoturism condus pe DJ 106 A, de către un bărbat în vârstă de 29 de ani, domiciliat în Tălmaciu, a căzut un copac de pe marginea drumului, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
„Pompierii sibieni intervin de urgență pe DJ106A în drum spre Păltiniș pentru a degaja un copac căzut pe un autoturism.
La fața locului sunt mobilizate o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD cu medic.
În autoturism a rămas blocat un bărbat în vârstă de 29 de ani care a fost extras de ceilalți participanți la trafic până la sosirea forțelor de intervenție. Acesta a fost preluat ulterior de echipajul medical.
A suferit un traumatism cranian sever. Este transportat la UPU Sibiu conștient.
Echipajul de descarcerare va acționa pentru degajarea copacului căzut pe autoturism și pentru degajarea altor doi copaci căzuți pe carosabil.
Potrivit statisticilor, 7 accidente în care sunt implicați tineri au loc în fiecare zi în România. În lipsa infrastructurii, de cele mai multe ori, cei care folosesc trotinetele electrice sunt obligați să circule pe carosabil printre mașini.
Că ai 14-16 ani sau 40 de ani, vrei să mergi cu trotineta îţi faci un RCA pentru trotinetă, bicicletă electrică.
Dacă faci un accident are cine să plătească, dar să fie obligat în acelasi timp când faci acest RCA să faci un chestionar măcar să ştii să mergi pe dreapta, să ştii ce înseamnă stop, trecerea de pietoni”, a declarat Titi Aur, pentru Observator.
Societatea Drumuri și Poduri informează că din cauza condițiilor meteorologice pe DJ 106A Sibiu – Păltiniș s-a acționat cu două autospeciale cu lama (s-au folosit 15 tone sare) și 3 echipaje mobile.
În aceasta dimineață s-a acționat între orele 06.00 și 08.00 (s-au folosit 8 tone de sare) și s-au îndepărtat încă trei arbuști căzuți pe carosabil. La această ora drumul este deschis, carosabilul este umed.
Rugăm participanții la trafic să circule cu atenție sporită, în special pe sectoarele de drum unde se află utilajele de intervenție si de asemenea recomandăm ca mașinile să fie echipate corespunzător.
Societatea Drumuri și Poduri SA Sibiu acordă o atenție specială comunicării cu locuitorii județului, pentru informarea acestora în legatură cu starea drumurilor, dar și pentru transmiterea de către cetățeni a sesizărilor punând la dispoziție platforma https://drumuripodurisibiu.ro”, transmite Monica Iliescu, purtătorul de cuvânt al Drumuri și Poduri Sibiu.
Case cu ziduri de piatră, unele mai moderne, altele pe care timpul a uitat să le dateze, porți înalte de lemn sau de fier ce păzesc strașnic curțile mărginenilor. Așa arată la prima vedere gospodăriile oamenilor din Sibiel, o localitate ce își are numele după râul pe care este așezat, cunoscut pe vremuri ca Zybiniel. Prima denumire a localității a fost Villa Olchalis (satul românilor sau valea caselor).
Cetatea Salgo, o legendă
Deși s-au găsit niște obiecte din neolitic (un ciocan, bucăți de ceramică), prima atestare documentară a satului este datată în anul 1322, cu referire la cetatea Salgo, care astăzi este doar un morman de pietre acoperit de vegetație. Povestea cetății de la Vârful Zidului, cum mai este cunoscută, pleacă de la mai multe legende ce se pierd prin apa Sibielului și fumul scos de focurile de tabără ale localnicilor și turiștilor. Una ar fi legată de niște uriași care săreau de pe un munte pe altul, cică doar aceștia ar fi putut făuri o asemenea construcție pe un punct așa de înalt. Alta este legată de un soldat dezertor care a găsit un fag răsturnat, acesta avea rădăcinile prinse într-o stâncă.
Soldatul a tăiat rădăcinile, iar stânca s-a dovedit a fi un zid de piatră, pe care personajul nostru a dat să-l spargă. Tot lovind în el a dat de un tunel, în care a intrat. Aici a dat nas în nas cu niște bogății extraordinare, ce bătrânii spun că i-au aparținut lui Decebal și soției sale Ezis. „Sunt doar legende, scopul cetății era de a observa inamicul de departe”, îmi spune Ana Olariu, autoarea monografiei „Sibiel, istorie și fapte” și fostă profesoară de istorie. Acesta îmi povestește despre istoria satului.
Pe când locuitorii Sibielului erau crescători de animale
Ana Olariu are 79 de ani și a cunoscut viața satului. Ne-a primit în casa ei, pe mine și pe călăuza mea, Paul Gabor. Soțul său, Ion Olariu, ne face semn să stăm la masă. Fosta profesoară începe să ne povestească despre faptul că locuitorii din Sibiel au trăit prima oară mai în sus, la munte, unde stăteau cu animalele lor, nu aveau vatra satului mai la vale, cum urma să fie mai târziu. „În zonele alpine, de obicei, oamenii urcau vara la munte cu cățel, cu purcel, pentru a munci fânețele și pentru a avea grijă de animale.
Apoi toamna coborau către satul din vale. În Sibiel la început vatra satului era mai sus. Aveam o zonă de pădure mai plată, i se spunea Godea, acolo se spunea că era centrul satului înainte. Apoi încet încet au coborât și au făcut centrul aici, pe care îl numesc Cea Uliță. Este o intersecție de patru drumuri, era și o fântână înainte. Oamenii au coborât după apă, sunt foarte sigură de acest lucru”, îmi spune Ana Olariu.
Ce iei pe animale dai pe mere
Agricultura nu a fost un obicei de bază al locuitorilor din Sibiel, pământul fiind de categoria a V-a de fertilitate, De aceea s-au bazat mai mult pe creșterea animalelor până undeva după 1905. Ioan Popescu s-a născut într-o familie bună care avea foarte multe oi, care însemnau avere pe atunci. A fost dat de părinți la un liceu săsesc, unde a reușit să urmeze numai trei ani de studiu. O nenorocire s-a întâmplat în familie, a murit tatăl său, iar Ioan s-a trezit cap de familie. A plecat în Dobrogea, unde își avea turmele a stat câțiva ani acolo. La un moment dat, a vândut oile și a revenit în satul natal, unde și-a întemeiat o familie. În scurt timp a devenit un lider important al zonei. El, împreună cu doi învățători din sat, au adus o serie de specii de mere, le-a plantat, îngrijit, ca apoi să-i învețe și pe ceilalți țărani. Vorbea limba germană perfect. Acest lucru l-a ajutat să discute cu specialiști străini din domeniu și să citească lucrări de specialitate.
Soții Ion și Ana Olariu
„Îmi aduc aminte povești de când eram copil. Duminica și de sărbători în centrul satului era plin de lume. Era joc, erau popice, crâșme. Noi ne jucam după roțile de bărbați ascunsa, așa de mulți eram. Foarte multă lume. Se spunea că în zi de sărbătoare Ioan Popescu mânca un măr în fața celorlalți, de altfel avea buzunarele pline cu mere. La un moment dat, cineva i-a spus să îi dea și lui un măr. «Nu, vino să-ți dau un altoi dacă vrei. Și la primăvară ți-l pui». Încet-încet s-a umplut hotarul de mere datorită lui Popescu, dar și cu ajutorul învățătorilor, Ioan Dobrotă și Nicolae Bembea, care mai lămureau lumea. Pomicultura a început să fie chiar ocupație principală la un moment dat, mai ales după ce a venit regimul comunist și a luat oile sătenilor, iar ei au fost nevoiți să revină acasă, în vale. Îngrijeau pomii, aveau recolte foarte bune. Sibielul a fost declarat bazin pomicol republican în anii 1963-1964”, povestește Ana Olariu.
Un sat de pensiuni
Pensiunile au început să apară odată cu înființarea Muzeului de icoane pe sticlă de către părintele Zosim Oancea. „Veneau oameni de foarte departe și nu aveau unde să stea. Nu aveai voie în acea perioadă să primești străini, trebuia să îi declari imediat la poliție. Dar după mai multe demersuri ale părintelui Oancea, Sibielul a reușit să obțină o autorizație pentru a-i caza pe turiști. Erau localnici care nu mai puteau munci cu animalele și și-au transformat grajdurile în camere de oaspeți. Astăzi, pensiunile sunt cele care mai aduc un ban societății”, îmi mărturisește pensionara.
Maria Popa
Ursul prezent și aici
Pe ulița satului văd două bătrânele care merg pare-mi-se spre magazinul satului, situat lângă râul Sibiel. Am trecut mai înainte pe lângă acesta; se cinsteau niște oameni pe terasă. Intru în vorbă cu una dintre acestea, mătușa Maria Popa. O întreb cum mai este viața pe aici și cum era mai înainte. „Aici oamenii aveau animale, vaci, oi, dar de când au venit ăștia cu turismul nu mai cresc animale oamenii, cum creșteau odată. Mai sunt câteva, poți să le numeri pe degete. Unul are o fermă mai mare. Plus că mai este și problema cu ursul, bată-l Dumnezeu, că vină până după șură. Într-o noapte am auzit ceva bubuind și a lătrat un cățel de la vecinu. Te pomenești că vine ursul. Nu mai sunt porțile făcute proaspăt, se ia prin poartă și strică poarta. M-am speriat. Dar nu a fost la mine, a fost la vecina”, îmi răspunde bătrânica.
„Murim de dorul unui măr sau unei prune”
Și cu ce mai trăiau oamenii de pe aici înainte? O întreb pe mătușa Maria. „Aici cu pomicultura s-au ocupat (sătenii) dar și cu pomicultura, dacă nu cureți pomul și nu-l stropești nu se face nimic. Anul acesta, spre exemplu, murim de dorul unui măr sau unei prune. Nu avem prune, n-avem pere, căci astă primăvară a dat o gheață și s-au stricat toate.
Și cu fânețele ne ocupam, acum 20-30 de ani era șir aici de fân. Au venit oameni de la Brateiu și au cumpărat. Dar nu mai sunt animale, rămân locurile necosite, în paragină. Tineretul a plecat. sunt mulți bătrâni, de 20 de ani nu a mai rămas un om în sat, să se căsătorească și să lucre în sat cum lucram noi. Sunt pensiuni, ce-i drept, dar de când a fost cu pandemia nu mai avem așa de mulți turiști”, îmi răspunde.
În 20 de ani vom avea pădure în jurul Sibielului
O atitudine pesimistă a avut și Ana Olariu: „În ultimul timp, bătrânii au murit, copiii au plecat la oraș, s-a degradat câmpul, dacă mai durează așa, în 20 de ani vom avea pădure în jurul Sibielului. Noi am venit acasă și tot am tăiat la pomi uscați și nu am plantat niciunul. Căci dacă puneam vreun puiet venea ursul, venea lupul, oile îi roadeau, îi puneam degeaba. Și dacă pomul e mare, dacă sunt trei prune, rupe ursul copacul”.
Aurel Pau
Târgul de mere
Am aflat că în sat se face la sfârșitul lunii octombrie Târgul de Mere, așa că merg la unul dintre inițiatorii acestui proiect, Aurel Pau, omul care a lăsat viața de economist din Sibiu și încearcă să-și folosească aici, în Sibiel, cunoștințele. Culege plante sălbatice, le usucă, face ceaiuri și siropuri. Dar mai are și un atelier de vopsit icoane și confecționat traiste și alte obiecte populare. Intru în curtea lui și îl rog să-mi povestească despre istoria târgului de mere. „Târgul de mere a pornit de la un domn Ungureanu, care a fost director la mediu și a făcut un proiect pentru salvarea soiurilor de măr și păr din zona Sibiel-Fântânele, care au fost o singură localitate până în 1968. La finalul proiectului s-a finalizat cu Târgul de Mere, ce din 2014 se organizează an de an.
Ideea a fost ca să se conștientizeze că acest soiuri tradiționale ar trebui să se conservate, păstrate și duse mai departe. Căci sunt meri bătrâni și soiuri care nu se mai găsesc. Noi am încercat să facem oamenii să se organizeze singuri. Eu nu mișc oamenii, ei singuri o fac, eu îi sprijin cu publicitatea. Penultima duminică a lui octombrie se organizează Târgul de Mere la Fântânele și ultima duminică la Sibiel. Am găsit peste 35 de soiuri vechi de măr și peste 10 soiuri de păr. A venit un inginer de la grădina Botanică din Jibou și a luat de aici soiurile noastre ca să meargă să altoiască la el. Când nu vom mai avea aici, vom merge acolo să ne luăm soiurile”, îmi mărturisește Aurel Pau.
Mere de la Sibiel la Sibiu duse cu căruța
Gazda mea îmi povestește puțin de timpurile când oamenii mergeau cu mere la Piața Cibin din Sibiu. „Eram copil și mergeau oamenii cu căruța la Sibiu. Erau vreo doi trei cărăuși care se porneau cu merele pe la doi noaptea și le duceau la Piața Cibin. Ajungeau după-masă la destinație. În ajunul plecării lor, sătenii le duceau merele, aceștia urmând să vină a doua zi cu trenul sau cu autobuzul. Mai mergeau și în alte zone unde nu prea creșteau mere și făceau troc cu oamenii de pe acolo, veneau cu grâne și alte produse înapoi în Sibiel. Până prin anii 80 a mai mers această treabă”, îmi povestește Aurel Pau..
„Nu știu cu ce mere vom ține târgul anul acesta”
Cum a spus și mătușa Maria Popa, anul acesta, în primăvară, a dat înghețul și a distrus rodul pomilor din fașă. „Nu știu cu ce mere vom ține târgul anul acesta. Dar vom continua cu produse pe bază de mere de anul trecut: dulceață, oțet, țuică, ca să avem o continuitate. Căci altfel tradiția se va pierde și e păcat”, îmi mărturisește Aurel Pau. Și deoarece călătorului îi șade bine cu drumul și eu trebuie să-mi iau rucsacul în spate și să merg și în alte sate din județul nostru, spre a aduna povești și fapte.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Actorul italian Remo Girone, cunoscut publicului din România mai ales pentru rolul emblematic din celebrul serial Caracatița, a încetat din viață vineri, la vârsta de 76 de ani.
El a murit pe neașteptate în locuința sa din Monaco, unde trăia de mai mulți ani alături de soția sa, actrița Victoria Zinny, anunță agentia ANSA.
Pentru milioane de telespectatori români, Remo Girone a rămas pentru totdeauna „Tano Cariddi”, personajul care a marcat definitiv istoria televiziunii europene.
Începând din 1987, interpretarea sa magistrală a contabilului lipsit de scrupule, simbol al corupției și al legăturilor oculte dintre mafie și finanțe, a devenit un reper cultural. Privirea sa tăioasă și jocul intens l-au transformat într-un adevărat mit al micului ecran.
Deși rolul lui Tano Cariddi i-a adus celebritatea internațională, cariera lui Remo Girone a fost mult mai amplă. Actorul a colaborat cu mari nume ale cinematografiei italiene și mondiale, printre care Ettore Scola (Il viaggio di Capitan Fracassa), Andrea Molaioli (Il gioiellino) sau Peter Greenaway.
Remo Girone, prin interpretarea lui intensă și memorabilă, a devenit un nume familiar și iubit, simbol al unei epoci în care televiziunea unea generații întregi în fața ecranului.
Moartea sa marchează dispariția unuia dintre marii actori ai Europei, dar imaginea lui „Tano Cariddi” va rămâne vie în memoria colectivă a românilor și a milioanelor de telespectatori din întreaga lume”, scrie tvrinfo.ro.
UPDATE: „Restricția de trafic instituită pe DJ 106A a fost ridicată începând cu ora 03:30 a acestei dimineți.
Polițiștii rutieri din Sibiu vă reamintesc: sezonul rece aduce zăpadă, polei și vizibilitate redusă, iar prudența la volan poate face diferența între siguranță și accident”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Circulația spre sectorul de drum care asigură urcarea spre Păltiniș a fost închisă începând de vineri seara, anunță IPJ Sibiu.
„Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu informează participanții la trafic faptul că începând din această seară va fi închisă circulația pe DJ 106 A, pe sectorul de drum care asigură urcarea spre stațiunea Păltiniș, din cauza condițiilor meteo nefavorabile – ninsoare abundentă, carosabil acoperit cu zăpadă și polei, copaci căzuți pe carosabil.
Măsura a fost dispusă pentru siguranța participanților la trafic.
Rugăm conducătorii auto să respecte indicațiile polițiștilor rutieri aflați în teren”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
În urmă evenimentului, conducătorul auto a suferit vătămări corporale, fiind transportat la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale.
„Pompierii sibieni intervin de urgență pe DJ106A în drum spre Păltiniș pentru a degaja un copac căzut pe un autoturism.
La fața locului sunt mobilizate o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD cu medic.
În autoturism a rămas blocat un bărbat în vârstă de 29 de ani care a fost extras de ceilalți participanți la trafic până la sosirea forțelor de intervenție. Acesta a fost preluat ulterior de echipajul medical.
A suferit un traumatism cranian sever. Este transportat la UPU Sibiu conștient.
Echipajul de descarcerare va acționa pentru degajarea copacului căzut pe autoturism și pentru degajarea altor doi copaci căzuți pe carosabil.
Vineri seara, Centrul operațional din cadrul IPJ Sibiu a fost sesizat prin apel 112 despre producerea unui eveniment rutier pe DJ 106 A, zona Păltiniș.
Din verificările efectuate de către polițiști sosiți la fața locului a rezultat faptul că peste un autoturism condus pe DJ 106 A, de către un bărbat în vârstă de 29 de ani, domiciliat în Tălmaciu, a căzut un copac de pe marginea drumului, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
În urmă evenimentului, conducătorul auto a suferit vătămări corporale, fiind transportat la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale.
De asemenea, în zonă acționează utilaje de deszăpezire, pentru degajarea și curățarea carosabilului”, a declarat Isabela Brab, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
La fața locului sunt mobilizate o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD cu medic.
În autoturism a rămas blocat un bărbat în vârstă de 29 de ani care a fost extras de ceilalți participanți la trafic până la sosirea forțelor de intervenție. Acesta a fost preluat ulterior de echipajul medical.
A suferit un traumatism cranian sever. Este transportat la UPU Sibiu conștient.
Liniștea s-a așternut rapid la vederea scenei unde era pregătită o cazemată din saci albi, umpluți cu nisip. La Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu, realitatea crudă a primelor zile de război din Ucraina a prins viață, lăsând o sală arhiplină – formată din români și ucraineni deopotrivă – copleșită de emoție. Spectacolul „Blockpost”, scris de dramaturgul ucrainean Anton Nesmiyanov și inspirat din experiențe personale dureroase, nu a fost doar un act artistic, ci o punte a empatiei, o mărturie vibrantă a modului în care istoria recentă a sfâșiat destine.
Haos, frică și decizii
Piesa, considerată prima montare teatrală ucraineană ce abordează direct invazia la scară largă din 24 februarie 2022, aduce în prim-plan haosul, frica și deciziile imposibile pe care oamenii obișnuiți, civilii, au fost forțați să le ia într-o fracțiune de secundă. Sub bagheta regizorală a lui Oleksandr Stepantsov, regizor și profesor de actorie cu o vastă experiență la prestigiosul Teatru Național Academic Lesya Ukrainka din Kiev, scena s-a transformat într-un punct de control improvizat la intrarea într-o localitate. Aici, un bunic și nepotul său, în așteptarea unor ajutoare care nu mai sosesc, devin epicentrul unei lumi ce se destramă.
poza din timpul spectacolului
Cu o economie de mijloace, dar cu o forță extraordinară, scenografia a transpus publicul în atmosfera apăsătoare a războiului. Efectele vizuale și sonore, de la zgomotul bombelor, la fâșiile de lumină ce tăiau întunericul, au creat o imersiune totală. Prin acest punct de trecere al speranței și al disperării s-au perindat vecini, prieteni, străini ce ofereau o cale de scăpare iluzorie, dar și autorități militare și de poliție, fiecare personaj adăugând o nouă tușă de dramatism și tensiune.
Actorii
Tânărul actor Luca, rolul nepotului
O distribuție formată din opt actori cu experiență, dar și studenți ai Facultății de Teatru, a reușit o performanță remarcabilă. Ei au redat cu o autenticitate cutremurătoare vulnerabilitatea, curajul și confuzia unor oameni prinși într-un coșmar. Publicul a fost ținut cu sufletul la gură, iar lacrimile au curs liber, atât în rândul spectatorilor români, cât și al celor ucraineni, membri ai comunității sibiene, pentru care rănile deschise pe scenă erau ecoul propriilor traume.
Finalul
Finalul a fost întâmpinat cu minute în șir de aplauze, o descărcare a emoției acumulate și un omagiu adus forței actului artistic. Sesiunea de discuții care a urmat a transformat evenimentul într-o adevărată comuniune. Spectatorii români și-au exprimat compasiunea profundă, în timp ce intervențiile ucrainenilor din sală au adus o doză uriașă de emoție și recunoștință. Au fost mulțumiri nu doar pentru calitatea excepțională a spectacolului, ci și pentru solidaritatea și sprijinul pe care România le-a oferit, devenind o a doua casă.
Echipa de actori aplaudată la Teatrul Gong
„Blockpost” este mai mult decât o piesă de teatru; este o formă de rezistență prin artă și un instrument de vindecare. Proiectul, o coproducție româno-ucraineană realizată de Fundația Culturală ARTMEDIA și Asociația FAINA UA, a fost deja prezentat cu succes în Ucraina, România și Slovenia. Turneul național a debutat la Sibiu și va continua să poarte mesajul său puternic la Brașov (5 octombrie 2025), Cluj-Napoca, Oradea și Arad. Oportunitatea de a înțelege, de a simți și de a nu uita.
Oleksandr Stepantsov, RegizorAnton Nesmiyanov, autor
