Pr. Constantin Necula: „Și cei de pe urmă vor fi cei dintâi” (Matei 19. 32-33.37-38; 19.27-30)

Cele mai citite

Chiar dacă pare o citare fragmentară din Evanghelie – priviți la construcția lecturii așa cum este ea prezentată în parantezele citării -, rostirea ei este adânc legată de praznicul zilei: Duminica Tuturor Sfinților. O sărbătoare „imposibilă”, cum ar spune cei care nu cred în limita Sinaxarului sau – mai grav – una „inutilă”, cum ar spune cei care nu cred în mijlocirea Sfinților.

Pentru cei care citim însă Scriptura în cheia Rusaliilor – a duhului care bate precum vântul -, realitatea Evangheliei acesteia ne situează într-o realitate nouă: realitatea născută din Pogorârea Duhului Sfânt, realitatea Bisericii.

Trup tainic al lui Hristos dar și neașteptată vedere a Duhului – prin lucrarea Sfintelor Taine -,  Biserica se articulează lumii de astăzi nu doar prin lucrarea harului lui Dumnezeu, ci și prin neașteptata locuire a Duhului Sfânt în oameni. Duh Sfânt sensibil, fragil și transparent care pare că locuiește în inima și lucrarea oamenilor sensibili, transparenți și fragili. Nu se poate altfel explica în ce mod Cel Care dă puterea Învierii din morți lasă în viețile noastre minuni asemeni parfumului de tei înflorit prin prezența moaștelor sfinților și prin lucrarea lor fără de preget.

Publicitate

M-au întrebat odată niște tineri dintr-o școală specială – cu totul lipsiți de libertăți, dar plini de libertatea de a spune ce gândesc – care este icoana Rusaliilor la care țin cel mai mult. Și m-am gândit o clipă și le-am spus: papucii tociți de alergarea în ajutorul nostru a Sfântului Spiridon. Inegalabila forță de muncă a Sfântului Ioan Gură de Aur și veritabila înțelegere a lumii prin care Părintele Paisie Aghioritul luminează liniștea din sufletele noastre. Ori umanul luminat de duh din viața Sfântului Nectarie, rezistența celor aruncați în temnițe pentru Hristos, forța regenerativă în Hristos a maicilor și părinților aruncați din mănăstiri prin decretul 410, luciditatea Părintelui Arsenie și limpezimea Părintelui Petroniu Tănase…

Mi-am dat atunci seama că am trăit în plin Rusalii de când sunt în Biserică nu doar ca preot și ca om care nădăjduiește în mântuire. Și că în rândul mărturisitorilor lui Dumnezeu îmi aflu mătuși și unchi, bunici și străbunici, prieteni și profesori… M-am luminat la față – mi-au spus ei râzând -, pentru că am înțeles că icoana Rusaliilor este vederea lumii transfigurate prin Înviere și restaurate de Iisus Hristos în Duhul Sfânt drept Împărăție a Treimii.

Pentru aceea Duminica acesta, prima după Rusalii, este a celor care au biruit în ciuda înfrângerii lor sub spectrul umanului, a celor răstigniți și răniți și însetați de dreptate. E praznicul încătușaților care s-au lăsat răstigniți pentru ca Duhul Sfânt să umble liber printre oameni. Mărturisit. Asumat uman. Dăruit drept geană de mântuire fiecăruia dintre noi. Nu. Nu avem alt dar mai mare decât lucrarea Duhului Sfânt în Biserică. Adică Biserica. Spațiul mântuirii și învierii.

Mi-a fost tare greu să înțeleg asta. Să cobor de la etajul 1 al blocului și să înțeleg frumusețea biruinței în Hristos. Ajuns jos, dinaintea casei părintești, privind spre geam am văzut pe tata și mama privind cu drag spre mine și zâmbindu-mi. Am înțeles că Biserica este Acasă. Unde te așteaptă ai tăi! Sfinții și maica Domnului! Mântuitorul și Cerul. Ai tăi!

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

De ce nu reușești să te relaxezi în vacanță? Răspunsul ar putea avea legătură cu experiențele trăite în copilăria ta

Mulți oameni își planifică vacanțele cu luni înainte, visând la momentul în care vor lăsa în urmă stresul și...

Știri pe același subiect