Una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se confruntă părinţii sunt loviturile la cap ale celor mici. Acestea apar încă de la cele mai mici vârste, fiind expuşi chiar şi bebeluşii care atunci când învaţă să meargă, se lovesc succesiv. Loviturile la nivelul capului sunt numeroase şi în cazul copiilor mai mari, fie în timpul jocurilor, fie în momentele în care practică anumite sporturi. Potrivit medicilor, gravitatea unei lovituri nu este dată nici de mărimea cucuiului şi nici de sângerarea abundentă, ci de comportamentul copilului în orele de după traumatism. Care sunt semnele care indică gravitatea unei lovituri la cap, când sunt suspiciuni de leziuni interne, ce analize sunt recomandate pentru investigarea unui traumatism cranian, dar şi ce complicaţii pot apărea, ne spune dr. Paula Henzel, medic primar neurologie pediatrică şi medic specialist psihiatrie pediatrică, în cadrul Spitalului de Psihiatrie „Dr.Gh.Preda” Sibiu.
Care sunt semnele care arată că lovitura la cap a copilului este într-adevăr gravă?

Există o serie de semne care indică gravitatea unei lovituri la nivelul capului şi anume: atunci când copilul pierde conştienţa mai mult de 5 minute după un traumatism sau prezintă convulsii, vărsături persistente, cefalee severă, iritabilitate marcată.

Ce proceduri sunt recomandate în momentul în care copilul este inconştient în urma impactului la nivelul capului?

Atunci când copilul este inconştient după un traumatism la nivelul capului, este importantă durata perioadei de inconştienţă. De cele mai multe ori pierderea conştienţei este scurtă (secunde sau minute), după care copilul îşi revine. În această fază pot apărea uneori oscilaţii ale tensiunii arteriale şi pulsului. În această situaţie se asigură poziţia de securitate (poziţie laterală cu faţa spre suprafaţa de sprijin) şi se eliberează căile respiratorii. Pacientul necesită doar observaţie şi supraveghere în familie, eventual un consult neurologic.

Dacă pierderea conştienţei este de durată mai mare sau există o modificare permanentă a stării de conştienţă după un traumatism aparent minor (somnolenţă, paloare, confuzie, agitaţie) – se recomandă prezentarea în serviciul de urgenţă, unde medicul stabileşte conduita ulterioară: Computer Tomograf cranian, consult neurochirurgical.

În cazul în care micuţul nu îşi pierde cunoştinţa, dar s-a lovit grav, cum trebuie să acţionăm?

Un traumatism cranian grav este frecvent însoţit de pierderea cunoştinţei de diferite grade, dar nu obligatoriu. Dacă traumatismul este grav, dar totuşi pacientul nu îşi pierde cunoştinţa, însă prezintă cefalee severă, vărsături persistente, iritabilitate, agitaţie sau somnolenţă, oscilaţii ale tensiunii arteriale, pulsului şi istoric de cădere de la înălţime, accident de circulaţie, suspiciune de fractură prin lovire cu obiecte contondente, etc, se face internarea de urgenţă – investigaţii şi tratament în Serviciul de Terapie Intensivă.

Când sunt suspiciuni de leziuni interne?

În cazul loviturilor severe sau hematoamelor masive la nivelul capului, există suspiciunea unor leziuni cerebrale. În cazul în care există fracturi craniene, mai ales cele cu înfundare, pot fi afectate ţesutul cerebral şi meningele. Dacă există o contuzie cerebrală (pierdere de cunoştinţă de durată mare) pot să survină: comă, tulburări ale funcţiilor vitale (oscilaţii ale tensiunii arteriale, pulsului, semne neurologice specifice). În aceste situaţii, tratamentul se face în Serviciul de Terapie Intensivă.

Care sunt investigaţiile şi analizele ce pot furniza informaţii despre gravitatea unui lovituri la cap?

Sunt utile:

• Echografia transfontanelară la copilul mai mic de 1 an

• Computer tomograf sau RMN – pot aduce informaţii despre gravitatea unei leziuni cerebrale semnificative.

• Electroencefalograma – efectuată după 10 zile de la traumatism poate oferi informaţii suplimentare despre activitatea creierului.

Care sunt cele mai frecvente complicaţii ale loviturilor la cap?

Cele mai frecvente complicaţii sunt:

• Edemul cerebral- reacţie nespecifică a creierului traumatizat, care din cauza frecvenţei crescute, impune supraveghere atentă şi tratament specific.

• Hematomul extradural apare în cazul traumatismelor severe la copilul mai mare. Poate evolua în 2 timpi: traumatism cu fenomene de contuzie cerebrală minoră (timp 1), apoi un interval liber (pacient conştient), urmat de alterarea stării de conştienţă (timp 2) şi semne neurologice de agravare.

• Hematomul subdural (Acumulare de sânge în craniu, în interiorul meningelor) – necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă

• Hemoragie subarahnoidiană – se poate evidenţia la Computer Tomograf (CT) efectuat în Urgenţă

• Hidrocefalia cauzată de cheagurile hemoragice care blochează circulaţia lichidului cefalorahidian – se evidenţiază la CT

Ce sunt comoţiile cerebrale şi cum se manifestă?

Comoţia cerebrală este o pierdere bruscă a stării de conştienţă de scurtă durată (secunde, minute), total reversibilă, însoţită de tulburări vegetative (modificări ale tensiunii arteriale, ale pulsului, ale respiraţiei), fără consecinţe imediate sau tardive.

Se vorbeşte despre sindrom postcomoţional. Ce presupune acesta?

Sindromul postcomoţional cuprinde manifestările clinice, de obicei minore, de după traumatism: cefalee, uşor vertij, uşoară somnolenţă şi amnezie tranzitorie a episodului, care dispar în primele 24 – 48 de ore. În aceste cazuri pacientul poate fi supravegheat la domiciliu după instrucţiuni precise date de medicul specialist, precum modificarea comportamentului copilului (mai agitat sau somnolent, apariţia unor tulburări de mers sau echilibru, cefalee persistentă, vărsături persistente, sângerări nazale). În aceste situaţii părinţii se vor prezenta cu copilul în Serviciul de Urgenţă.

Cum se tratează leziunile interne şi comoţiile? Care este durata tratamentului?

Comoţiile cerebrale sunt asociate de obicei cu traumatismele cerebrale minore. Diagnosticul comoţiei este în general retrospectiv. Necesită supraveghere 24 – 48 de ore, eventual un consult neurologic. Nu necesită tratament! Leziunile interne ale creierului se tratează obligatoriu în servicii specializate (neurochirurgie, terapie intensivă), iar, ca durată, acestea se vindecă în functie de gravitate în câteva săptămâni sau câteva luni (3-4 săptămâni, poate 2 – 3 luni).
Care este cea mai la îndemână modalitate de tratare a unui cucui, acasă?
Cea mai la îndemână modalitate de tratare a unui cucui (hematom epicranian) la domiciliu este aplicarea de comprese cu gheaţă sau unguente care conţin heparină.

(va urma)