UPDATE:
Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poliţiştii, sub coordonarea procurorilor, fac 26 de percheziţii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor.
Totodată, în baza ordonanţelor emise de către procuror, sunt ridicate înscrisuri şi probe la un 31 de unităţi sanitare din judeţele Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
Anchetatorii au date că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar au desfăşurat studii clinice nelegale, „fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei”, se arată într-un comunicat de presă al PICCJ transmis marţi agenţiei News.ro.
Totodată, procurorii au stabilit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având şi calitatea de cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, a solicitat şi a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea fundamentării şi întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală. Medicul condiţiona internarea fictivă de participarea acestor persoane la studii clinice pe care acesta le conducea.
„În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecţiuni psihice, însă in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidenţele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare cat si cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital si nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienţi le condiţiona internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuţia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcţie de numărul de pacienţi înrolaţi”, susţin procurorii PICCJ.
Medicul psihiatru mai este suspectat şi că, în baza „ascendentul moral şi profesional de care beneficiază în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidenţiat”, îi determina şi îi constrângea pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi.
Studiile clinice erau efectuate fără consimţământul informat al subiecţilor, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia, susţin procurorii.
„Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, medicul psihiatru acţiona în două modalităţi: fie prezintă documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura”, se mai arată în comunicat.
Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii şi pacienţi care nu suferă de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acestuia, medicii rezidenţi şi asistenetele medicale consemnau în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observaţii şi în celelalte documente aferente date false legate de administrarea medicamentelor experimentale, care erau menţionate în acte şi în situaţia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite şi nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje şi aruncate sau depozitate în fişetele din incinta secţiei.
În documente mai erau consemnate date false legate de efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu.
„În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie. Totodată, acesta nu consemna în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu”, susţin procurorii.
În situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienţilor nu erau recoltate de la aceştia, ci de la cadrele medicale ale secţiei, au mai stabilit anchetatorii.
„Potrivit dispoziţiilor medicului psihiatru, la externare pacienţilor înrolaţi în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat şi altele contrafăcute care se înmânau pacientului şi care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menţiona includerea pacientului în studiu. Prin modalităţile descrise se urmărea includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor”, potrivit procurorilor.
Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Serviciul Român de Informaţii.
Verificările financiar-fiscale în acest caz sunt făcute de specialişti din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, suportul tehnic fiind asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale, iar suportul informativ, de Serviciul Român de Informaţii.
Percheziţiile sunt făcute de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din Poliţia Română, împreună cu poliţişti ai structurilor teritoriale de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale judeţelor Argeş, Arad, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
Sursa: News.ro
Stire initiala:
Procurorii Parchetului ICCJ fac marţi 26 de percheziţii la cabinetele unor medici din Bucureşti, Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile a cinci societăţi comerciale cu profil medical şi ridică documente şi probe de la 31 de unităţi sanitare din 16 judeţe, într-un dosar privind studii clinice pentru autorizarea punerii pe piaţă a unor medicamente ce afectează starea de sănătate a populaţiei, faptele vizate fiind de luare şi dare de mită, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri.
Printre unitatile vizate este si Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, aflat in subordinea Consiliului Judetean.
„Cadre ale Inspectoratului Județean de Poiliție Sibiu sunt prezent la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu pentru a pune în aplicare o ordonanță a unui parchet, care vizează ridicarea anumitor documente având ca obiect studii clinice efectuate de spital”, ai precizat reprezentantii CJ Sibiu.