Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier ce a avut loc pe Valea Oltului, la ieşire din Boiţa pre Vâlcea. Şoferul unei camionete, a pierdut controlul volanului şi a intrat pe contrasens unde s-a izbit de un TIR. Traficul rutier este îngreunat în zonă, se circulă alternativ pe un singur sens de mers.
Şoferul de 25 de ani al camionetei a intrat pe contrasens şi nu a putut evita impactul cu un TIR care circula din sens opus. Impactul a fost violent iar în urma acestuia două persoane din camionetă au fost rănite uşor. Poliţişti sunt acum la faţa locului şi fac cercetări pentru a stabili cum s-a întâmplat accidentul.
Traficul rutier a fost îngreunat până când poliţiştii au finalizat cercetarea iar carosabilul a fost eliberat.
Accident la Boiţa. Doi răniţi şi trafic îngreunat
Tânăra care a dat spargere într-o locuinţă a avut şi un complice
Femeia de 26 de ani din Făgăraş arestată pentru că a dat o spargere într-un apartament din Sibiu a avut şi un complice. Ea a acţionat împreună cu un tânăr de 23 de ani care acum a fost şi el reţinut şi urmează să fie dus în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă. Cei doi au furat peste 6.000 de lei.
„În continuarea cercetărilor desfășurate în dosarul în care o femeie este cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt din locuinţă, poliţiștii au obţinut date şi informaţii care i-au determinat să bănuiască faptul că inculpata a săvârşit infracţiunea în complicitate cu un tânăr de 23 de ani, domiciliat în judeţul Braşov. Acesta a fost reţinut pentru 24 de ore de poliţiștii Biroului Investigaţii Criminale Sibiu, fiind bănuit de săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat.”a declarat Luciana Lazăr, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Tânărul va fi dus în faţa magistraţilor de la Judecătoria Sibiu cu propunere de arestare preventivă, fiind cercetat pentru complicitate la furt,. El a ajutat-o pe femeie să pătrundă prin efracţie în locuinţa din Sibiu de unde au furat 6.170 de lei.
Legea dării în plată a crescut prețurile la apartamente la nivel național
Discuțiile și temerile legate de darea în plată, până la aprobarea acestei legi, au avut un efect de stimulare a cererii de locuințe și, implicit, a tendinței de creștere a prețurilor, astfel că apartamentele scoase la vânzare la nivel național (noi și vechi) s-au scumpit în a patra lună a anului cu 0,3%, de la 1.013 euro la 1.016 euro pe metrul pătrat util, potrivit unei analize de specialitate.
Față de perioada similară din 2015, când o locuință costa, în medie, 930 de euro pe metrul pătrat, valoarea actuală este cu 9,2% mai mare. În aprilie, un al treilea mare oraș al țării a ajuns la pragul psihologic de 1.000 de euro pe metrul pătrat, clasându-se după Cluj-Napoca și București.
În Capitală, prețurile s-au majorat cu 1,5% luna trecută, de la 1.104 euro la 1.121 de euro pe metrul pătrat, și cu 6,4% în ultimul an, de la 1.054 de euro pe metrul pătrat în perioada similară din 2015. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,6% în decurs de 30 de zile de la 1.051 euro la 1.068 de euro pe metru pătrat, iar cele noi cu 1,3%, de la 1.144 euro la 1.159 de euro pe metrul pătrat, conform analizei realizate de Imobiliare.ro.
Citește mai multe pe agerpres.ro
Ţara în care angajaţii nu vor mai fi obligaţi să răspundă la mail
Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, „dreptul de a se deconecta” de locul de muncă şi de a nu răspunde la mail-uri, scriu cei de la BBC.
Potrivit Business Magazin, companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
Citește mai multe pe gandul.info
S-a decis care va fi singura gimnastă ce va reprezenta România la Olimpiada de la Rio de Janeiro
Din cauza rezultatelor proaste din calificări, România va avea o singură gimnastă la Olimpiada de la Rio de Janeiro, situaţie dezamăgitoare pentru sportul nostru.
Pentru singurul loc liber disponibil au existat două nume, Cătălina Ponor şi Larisa Iordache, pentru care Federaţia vroia să organizez un concurs. Lucrurile s-au simplificat însă, deoarece Larisa Iordache s-a operat din nou la mână, după ce făcuse acest lucru şi în luna martie, din cauza unei fracturi la un deget. Larisa a mers atunci la Viena, dar recuperarea nu a decurs cum s-ar fi aşteptat, astfel că a necesitat o nouă intervenţie chirurgicală. În acest fel, ea a devenit indisponibilă pentru Jocurile Olimpice de la Rio, unde singura noastră reprezentantă va fi Cătălina Ponor.
Citește mai multe pe adevarul.ro
Ronaldo l-a depășit pe Messi! Salariile colosale încasate de jucătorii care au confiscat fotbalul
Fotbalul mondial e dominat de ani buni de Messi și Ronaldo, jucători care câștigă sume uriașe de bani pentru performanțele lor.
Ronaldo conduce în topul Forbes al celor mai bine plătiți jucători din lume în 2015, cu venituri de peste 82 milione de dolari, în timp ce Messi se află pe locul 2, cu încasări de peste 76 milioane de dolari.
Prin performanțele lor extraordinare, cei doi jucători au reușit să câștige mai mulți bani din salarii și bonusuri decât din drepturile de imagine, acolo unde stau amândoi excelent.
Ronaldo a fost plătit cu 53 de milioane de dolari de către Real Madrid în 2015, salariu plus bonusurile de peformanță. Ronaldo e plătit cu 750.000 de euro pentru fiecare gol sau pasă de gol, o decizie înțeleaptă deoarece portughezul e golgheterul clubului încă din momentul transferului de la Manchester United, în 2009. Forbes scrie că Ronaldo a adunat o avere de 550 de milioane de dolari în cei 14 ani de cand e jucător profesionist.
Citește mai multe pe sport.ro
Programul social “Litoralul pentru toţi” se relansează cu preţuri similare celor din anii trecuţi
Peste 10.000 de turişti sunt aşteptaţi să ajungă pe litoral la începutul acestui sezon estival, în cadrul ediţiei de primăvară a programului special „Litoralul pentru toţi”, în ofertă fiind incluse unităţi de cazare la preţuri similare celor din anii trecuţi.
Programul este lansat de Asociaţia Litoral-Delta Dunării (ALDD), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), între 15 mai şi 18 iunie, cu scopul declarat de a realiza continuitatea sezonului după minivacanţa de 1 Mai, iar oferta este foarte diversificată şi include, şi în acest an, şi hoteluri care oferă turiştilor pachete All inclusive.
„Programul special Litoralul pentru toţi stârneşte de la an la an un interes semnificativ din partea turiştilor, care au posibilitatea să achiziţioneze sejururi în extrasezon, pe litoralul românesc, la preţuri mai mult decât avantajoase. Pentru a veni în sprijinul turiştilor, lansarea acestei ediţii beneficiază de aceleaşi tarife maximale din ediţia septembrie – octombrie 2014, ceea ce înseamnă că aceste pachete pot avea şi preţuri inferioare acestor plafoane tarifare”, spune preşedintele ALDD, Corina Martin.
Citește mai multe pe mediafax.ro
Ghidul suporterilor români. Ce trebuie să ştie fanii care vor fi prezenţi la EURO 2016
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Federația Română de Fotbal au elaborat Ghidul pentru Campionatul European de Fotbal 2016 în scopul informării persoanelor care vor participa la evenimentul sportiv ce va avea loc în perioada 10 iunie – 10 iulie, în Franța.
Ghidul conține informații utile pentru suporterii români care vor participa la meciurile de fotbal (regulile de acces și conduita pe stadioane, măsuri specifice de securitate), precum și informații generale privind legislația franceză (documente necesare, informații medicale, norme rutiere etc.).
Realizatorii Ghidului recomandă cetățenilor români care vor fi prezenți în Franța la meciurile de fotbal ale echipei Naționale a României să se asigure că au documentele de călătorie valabile și să le dețină asupra lor la intrarea pe stadioane. Totodată, MAI recomandă cetățenilor români să respecte indicațiile forțelor de ordine franceze care asigură securitatea desfășurării acestei competiții.
Citește mai multe pe evz.ro
Proiect de lege: Săptămâna de lucru să aibă 38 de ore, nu 40 şi angajaţii să îşi poată fexibiliza programul
Angajaţii cu normă întreagă ar putea lucra 38 de ore pe săptămână, în loc de 40 de ore, fără a le fi diminuat salariul şi cu posibilitatea de a opta pentru repartizare inegală a timpului de muncă, potrivit unui proiect depus de liberalii Alexandru Pereş şi Dan Coriolan Simedru la Senat.
”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.
Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.
Citește mai multe pe mediafax.ro
Hexi Pharma, probleme foarte grave: un dezinfectant, diluat de 4.200 de ori
Ministerul Sănătăţii a făcut publice noi rezultate ale produselor Hexi Pharma analizate la laboratorul ICECHIM, la toate cele 18 probe fiind găsite nereguli în ceea ce priveşte concentraţia de substanţe dezinfectante raportat la etichetă, într-un caz diferenţa fiind şi de 4.200 de ori mai mică.
11 probe neconforme pe produsele Hexi Pharma au fost depistate în urma analizelor din spitalele din judeţul Mureş.
Dintre acestea, la substanţa etanol dintr-un lot, unde pe etichetă scrie concentraţie de 42%, s-a descoperit o concetraţie de 0,01%. De altfel, la toate cele cinci loturi de Hexio A, concetraţia de etanol era de 4.200 de ori mai mică decât cea prevăzută pe etichetă, iar 2 propanol, diluat de 2.800 de ori.
În spitalele din Călăraşi, la probele de laborator, a reieşit că în cinci cazuri, dezinfectanţii au fost mult diluaţi faţă de ceea ce ar fi trebuit să conţină.
Citește mai multe pe gandul.info
Ministerul Educaţiei va lansa în dezbatere publică un document conceptual pentru şcoala profesională
Ministerul Educaţiei pregăteşte un document conceptual pentru învăţământul profesional dual, un ghid al sistemului educaţional profesional cu privire la parteneriatele şcolilor cu agenţii economici, pe care îl va lansa în dezbatere publică săptămâna viitoare.
Ministerul Educaţiei va pune în dezbatere publică, pe 16 mai, „un document conceptual pentru formarea profesională în sistem dual”, a explicat pentru MEDIAFAX Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.
Învăţământul profesional dual înseamnă un parteneriat între şcoală şi agenţii econommici princare elevii fac practică la sediile firmelor care au contract de colaborare cu unitatea de învăţământ.
„Porneşte de la un pachet informaţional pe care îl vom prezenta, referitor la posibilele trasee educaţionale ale unui absolvent de clasa a VIII-a. Vorbim, aşadar, de rută teoretică, profesională, tehnică, vocaţională şi cea referitoare la învăţământul dual. O componentă importantă a dezbaterii publice o reprezintă întâlnirile cu ambasadele, Camerele de Comerţ şi agenţii economici”, a mai spus Amarandei.
Citește mai multe pe mediafax.ro
De astăzi se aplică legea dării în plată
Legea dării în plată, care a fost promulgată în aprilie de preşedintele României, Klaus Iohannis, în varianta finală, intră în vigoare începând de astăzi, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, după un an de dezbateri aprinse în Parlament, în care legea a fost atacată dur de bancherii comerciali, dar şi de Banca Naţională a României.
Legea dării în plată, care prevede că debitorul aflat în dificultate financiară poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipotecă după ce returnează garanţia băncii, a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor în data de 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi.
Efectele legii care intră astăzi în vigoare sunt greu de cuantificat, dar cei mai mulţi bancheri vorbesc despre reducerea creditării odată cu creşterea avansului pentru creditele ipotecare şi imobiliare, o măsură de protecţie luată de bănci în faţa creşterii riscurilor.
Cinci bănci – Banca Românească, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost şi Intesa Sanpaolo Bank – au mărit avansul înainte ca legea dării în plată să fie votată, iar BRD şi Alpha Bank au aplicat măsuri după votul din Camera Deputaţilor, din 13 aprilie.
Banca de stat CEC Bank a anunţat recent că măreşte la 30% avansul la creditele imobiliare şi majorează marja de dobândă la împrumuturi cu 1 punct procentual în cazul creditelor în lei şi cu 2 puncte procentuale la cele în valută. De asemenea, ING Bank a mărit avansul la creditele imobiliare în lei de la 15% la 25%.
O altă bancă importantă, UniCredit Bank, va majora de luni, 16 mai, avansul pentru creditele imobiliare şi ipotecare la 25%, de la 15% pentru finanţările în lei, respectiv 20% pentru cele în euro, după ce legea privind darea în plată va intra în vigoare vineri, fiind a unsprezecea bancă din sistem care anunţă înăsprirea condiţiilor de creditare.
Preşedintele Iohannis a anunţat, la sfârşitul lunii trecute, că a promulgat actul normativ.
„Am apreciat faptul că Parlamentul a ţinut cont de observaţiile mele şi consider că legea, aşa cum a ajuns la promulgare, este în regulă”, a afirmat Iohannis.
Actul normativ fusese aprobat şi de Senat, pe 29 februarie, aflându-se în faza reexaminării, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea înapoi în Parlament pe 18 decembrie 2015.
Proiectul de lege, iniţiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea căruia a colaborat şi avocatul Gheorghe Piperea, fiind susţinut de circa 150 de deputaţi şi senatori, a fost depus în urmă cu un an în Parlament şi votat în Camera Deputaţilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie.
„Legea privind darea în plata este bine-venită, dar formă adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a motivat Iohannis la acel moment trimiterea legii spre reexaminare.
În forma finală a legii, deputaţii au scos programul Prima Casă, astfel că legea dării în plată nu se va aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garanţie de la stat.
Acesta a fost un punct din lege intens discutat şi controversat, BNR, Ministerul Finanţelor şi Guvernul, prin premierul Dacian Cioloş, solicitând ca legea să nu includă Prima Casă, întrucât statul român ar fi riscat să intre în default, iar costurile de finanţare pe pieţele externe ar fi crescut substanţial, pe fondul încrederii scăzute a investitorilor.
Legea se va aplica pentru cei care au luat creditul pentru achiziţia unei locuinţe sau a unui teren pe care să se construiască locuinţa, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
Totodată, au fost incluse în prevederile actului normativ şi persoanele care se află în prezent în procedură de executare silită de către bănci.
Deputaţii au majorat plafonul privind suma împrumutată de la bancă pentru cumpărarea sau construcţia locuinţei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat în Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.
Banca Naţională solicitase un plafon şi în privinţa gradului de îndatorare, astfel ca legea să se fi aplicat în cazul persoanelor care au rate la bănci de peste 65% din veniturile lunare, însă cerinţa a fost respinsă de parlamentari, fiind considerată discriminatorie.
Deputaţii au mai adoptat un amendament care prevede ca legea să nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotărâre definitivă pentru infracţiuni privind creditul pentru care solicită darea în plată.
În urma votării legii de către parlamentari, bancherii i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR).
Băncile au reclamat în repetate rânduri, atât individual, cât şi prin cele două organizaţii în care sunt reunite, alături de BNR, că legea dării în plată conţine mai multe elemente de neconstituţionalitate, principalul referindu-se la caracterul retroactiv, întrucât legea se aplică şi contractelor în derulare.
„În viziunea comunităţii bancare legea este neconstituţională din multiple perspective care ţin atât de incompatibilitatea legii cu Constituţia – încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii, dar şi de antinomiile legii cu dreptul comun civil şi dreptul comun de procedură. Criticile de neconstituţionalitate a legii au fost expuse atât în cererea de reexaminare formulată de preşedintele României, precum şi în punctele de vedere adresate Parlamentului de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii”, i-a transmis Asociaţia Română a Băncilor preşedintelui României într-un memoriu în care-i solicita sesizarea Curţii Constituţionale.
Şi patronatele bancare au amintit că Guvernul, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au transmis o serie de aspecte de neconstituţionalitate, precum încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, asupra procedurilor de executare finalizate sau în desfăşurare, încălcarea dreptului la proprietate private şi discriminarea creditorilor ipotecari în raport cu alţi creditori.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPRB) precizează, în ceea ce priveşte posibilitatea ca băncile să atace aspecte de neconstituţionalitate, că decizia aparţine fiecărei bănci comerciale în parte, iar acţiunea trebuie făcută la nivel individual, întrucât patronatul nu are această posibilitate.
Băncile trebuie să se uite la portofoliile proprii şi să-şi provizioneze creditele de până la 250.000 de euro, plafon prevăzut de legea dării în plată, astfel că expunerea poate fi mai mică sau mai mare, în funcţie de dimensiunea portofoliului pe segmentul respectiv, a atras atenţia directorul executiv Relatii Publice şi Instituţionale în cadrul CPRB, Bogdan Preda, după aprobarea legii.
Băncile au avertizat că, dacă legea va fi promulgată de preşedinte, vor ataca în instanţă prevederile acesteia când vor fi notificaţi de clienţi pentru darea în plată a unei garanţii imobiliare.
Mai mult, Banca Naţională a identificat, pentru prima data, un risc sistemic sever, generat de apariţia legii dării în plată şi a altor initiative legislative de acest gen, care intervin în contractele dintre două părţi în timpul jocului.
Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a atras atenţia că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar ar fi de 2,8 miliarde lei, sumă aferentă creditelor performante din prezent, pentru care clienţii ar putea apela la lege, însă impactul total, incluzând creditele deja provizionate, se ridică la opt miliarde lei.
El a precizat că banca centrală nu a inclus în calculul impactului de 2,8 miliarde lei şi alte efecte ale dării în plată, precum schimbarea poziţiei valutare a multor bănci, care au în valută multe dintre creditele pentru care se poate apela la lege, schimbarea atrăgând măsuri macroprudenţiale, respectiv suplimentarea capitalului.
Riscul sistemic sever nu se referă doar la legea dării în plată, ci la suita de iniţiative legislative care îşi propun să intervină retroactiv în contractele de credit, care afectează stabilitatea şi predicitbilitatea cadrului legislativ, având impact asupra stabilităţii financiare, potrivit viceguvernatorului.
Sursa: News.ro
