Pe șantierul autostrăzii A1 – ce va lega Sibiul de Ungaria – sectorul Margina – Holdea, lucrările se concentrează în prezent pe realizarea tunelurilor, acolo unde echipele de muncitori avansează pe mai multe fronturi, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

-

26 februarie 2026

28 februarie este ziua Bolilor Rare iar Sibiul marchează această zi. România ajunge la 58 de centre de expertiză în boli rare. Rogobete anunță deschiderea a șapte astfel de noi unități certificate la nivel național

România își consolidează rețeaua medicală dedicată pacienților cu boli rare, după aprobarea certificării a 7 noi centre de expertiză. Numărul total al unităților recunoscute oficial la nivel național ajunge astfel la 58, un pas important pentru creșterea accesului la diagnostic rapid și tratament specializat.

Bolile rare presupun cazuri medicale complexe, care nu pot fi gestionate fragmentat. Acestea necesită centre validate, echipe multidisciplinare dedicate și responsabilitate clară în fiecare etapă a îngrijirii – de la diagnostic la monitorizare și terapie.

Lista celor 7 noi centre de expertiză în boli rare

Noile unități medicale au fost evaluate și certificate în urma unui proces riguros, bazat pe criterii clare privind competența profesională, activitatea desfășurată și capacitatea de colaborare în rețele naționale și europene.

-Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” Iași – prin Centrul Regional de Genetică Medicală – centru dedicat bolilor rare neuromusculare

– Spitalul Clinic „Sf. Maria” București – Secția Reumatologie – pentru boli musculo-scheletale autoimune și autoinflamatorii

-Institutul Clinic Fundeni – Secțiile Neurologie I și II – pentru boli neurologice rare

– Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” București – Secția Clinică Pediatrică II – pentru gastroenterologie pediatrică în boli rare

– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” Iași – Secția Chirurgie Pediatrică I – pentru anomalii vasculare

-ONCOHELP Timișoara – pentru sindroame oncopredispozante

– Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București – Secția 5 Pneumologie – pentru boli rare respiratorii

Ce înseamnă pentru pacienți și sistemul medical?

Pentru pacienți, extinderea rețelei de centre de expertiză în boli rare înseamnă un traseu medical mai bine definit, acces mai rapid la investigații complexe, diagnostic precoce și terapii adecvate.

Pentru sistemul de sănătate, această dezvoltare aduce standarde unitare de practică medicală, protocoale clare și o responsabilitate bine delimitată în gestionarea cazurilor complexe.

Obiectiv: rețea națională integrată și conectată la mecanisme europene

Obiectivul este ca rețeaua națională de centre pentru boli rare să funcționeze unitar, în strânsă legătură cu programele naționale de sănătate și cu mecanismele europene de colaborare. Scopul final: reducerea timpului până la evaluare și inițierea tratamentului, astfel încât fiecare pacient să beneficieze cât mai rapid de expertiza necesară.

Peste un million de români suferă de o boală rară

În România, mai mult de un milion de oameni trăiesc cu o boală rară, iar cei mai mulți dintre ei se confruntă cu întârzieri în stabilirea diagnosticului și cu un acces inegal la servicii medicale. La nivel global sunt identificate între 6.000 și 8.000 de boli rare.

Pe 3 martie, conferință la Sibiu, de Ziua Bolilor Rare

Sibiul menține și în 2026 tradiția organizării anuale a Zilei Bolilor Rare, eveniment coordonat la nivel global care militează pentru asistarea persoanelor diagnosticate cu afecțiuni rare în sensul în care acestea vor putea beneficia de oportunitățile sociale, asistența medicală, accesul la diagnostic și terapii specifice.

Ziua Bolilor Rare este marcată, anual, în ultima zi din luna februarie, iar conferința de la Sibiu este organizată în data de 03 martie 2026, începând cu ora 10:00 și este creditată de CMR cu 6 puncte EMC.

“Bolile genetice reprezintă stări patologice determinate preponderent de factori genetici ce apar ca o consecință a erorilor (mutațiilor) la nivelul materialului ereditar. Aceste boli reprezintă o problemă majoră de sănătate publică ce impune acțiuni concrete și eficiente de diagnostic și tratament în echipe multidisciplinare”, se precizează în comunicatul transmis de Universitatea “Lucian Blaga”, din Sibiu.

Evenimentul va avea loc în Sala Mare de Conferințe a Spitalului Polisano Medlife, etajul 7. Înscrierile se vor efectua la locul de desfășurare a evenimentului. Intrarea este liberă.

Evenimentul va fi realizat în parteneriat cu Clinica MedLife Polisano, Sanofi Romania, Recordati Rare Diseases și Asociatia D.A.R. (Dorinta, Ajutor, Recuperare).

La nivelul UE, peste 30 de milioane de oameni au boli rare

Ziua Bolilor Rare este mișcarea coordonată la nivel global care militează pentru ca persoanele cu afecțiuni rare sa beneficieze de oportunitățile sociale, asistența medicală, accesul la diagnostic și terapii specifice.

De la crearea sa în anul 2008, Ziua Bolilor Rare a jucat un rol esențial în construirea unei comunități internaționale, care este multi-boli, globală și diversă – dar unită în scop.

Ziua Bolilor Rare este celebrată în fiecare an în 28 februarie sau 29 în anii bisecți – cea mai rară zi a anului.

Ziua Bolilor Rare a fost înființată și este coordonată de EURORDIS, precum și de peste 72 de parteneri din alianțele naționale ale organizațiilor de pacienți.

Aproape toate bolile genetice sunt rare, dar nu toate bolile rare sunt genetice. Până în prezent, cauza multor boli rare este încă necunoscută.

Potrivit statisticilor, la nivelul Uniunii Europene, peste 30 milioane de oameni suferă de boli rare reprezentând aproximativ 8% din totalul populaţiei.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

ULTIMA ORĂ: Se cere oficial URMĂRIREA PENALĂ a premierului Ilie Bolojan

-

26 februarie 2026

ULTIMA ORĂ: Se cere oficial URMĂRIREA PENALĂ a premierului Ilie Bolojan

Angajații din Guvernul României cer urmărirea penală față de premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi Parlamentului să declanșeze o procedură de urmărire penală față de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, pentru „fapte sărvârșite în exercițiul funcției”.

Demersul vine pe fondul nemulțumirilor generate de reforma administrației locale și centrale.

În scrisoarea adresată Parlamentului, sindicaliștii cer sesizarea de urgență a Birourilor Permanente reunite și constituirea unei comisii de anchetă parlamentară.

De asemenea, solicită punerea la dispoziție a tuturor documentelor din circuitul de avizare care au stat la baza adoptării Ordonanței.

Concret, aceștia vor atât forma inițială, cât și forma finală a proiectului de act normativ, studiile de impact, avizele emise de ministere, precum și eventualele avize din zona informațiilor și a instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Nemulțumirile angajaților din aparatul Guvernului nu sunt noi. Chiar din ziua adoptării Ordonanței de Urgență au existat reacții critice, sindicaliștii susținând că reforma produce efecte majore asupra structurii administrației publice, fără o consultare adecvată și fără o fundamentare transparentă.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Primăria a aprobat investiția de 7,5 milioane lei pentru modernizarea pasajelor subterane. Ce părere au tinerii sibieni?

-

26 februarie 2026

Primăria a aprobat investiția de 7,5 milioane lei pentru modernizarea pasajelor subterane. Ce părere au tinerii sibieni?

7,5 milioane de lei pentru pasajele subterane de la Magazinul Dumbrava și strada Lupeni. Ce părere au tinerii sibieni?

Pasajele subterane de la Magazinul Dumbrava și strada Lupeni sunt la un pas de renovare

Consilierii locali din Sibiu au votat astăzi în ședință ordinară, printre altele, renovarea pasajelor pietonale subterane de la Magazinul Dumbrava și cel din strada Lupeni. Proiectele, în valoare de peste 7,5 milioane de lei, sunt inițiate de Primarul Astrid Fodor și propun o transformare radicală a acestor spații.

Pasajul Dumbrava, construit în anii ’70, urmează să fie extins cu peste 80 mp, iar investiția se ridică la peste 5,4 milioane de lei. Proiectul vizează realizarea unui ascensor electric pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități și reconfigurarea scării dinspre Teatrul Național „Radu Stanca” pentru a fi integrată o rampă de acces. De asemenea, se va interveni asupra zonei grupurilor sanitare, a finisajelor exterioare și interioare – care includ zone de informare, media interactivă și spații pentru artă stradală.

Conform raportului de specialitate depus pentru renovarea pasajului Lupeni, suma acestuia este de 2,1 milioane de lei. Construit înainte de 1989, pasajul va beneficia de platforme elevatoare verticale pentru persoanele cu dizabilități, plăci de granit pe scările de acces și în interior, iluminat cu bandă led și vechea copertină va fi înlocuită cu o structură solidă din beton.

Mai multe spații verzi, piste pentru biciclete, trafic fluidizat și trotuare reabilitate – lucrurile cărora tinerii din Sibiu le simt lipsa

În rapoartele de specialitate care însoțesc aceste proiecte municipalitatea subliniază impactul asupra comunității: „Ne dorim satisfacerea cerințelor cetățenilor referitoare la desfășurarea traficului în condiții de siguranță.”. Am vrut să vedem însă ce spun tinerii din Sibiu și ce le lipsește cu adevărat din oraș. Deși îi încântă modernizarea acestor zone de tranzit, aceștia au și alte priorități.

Anda Dobre consideră că este un proiect important, ținând cont că implică și facilitarea accesului pentru persoanele cu dizabilități, însă spune că este o sumă considerabilă și punctează că sibienii au nevoie de mai multe spații verzi: „Cred că banii ar putea fi investiți și în alte lucruri importante pentru sibieni, cum ar fi spații verzi. Ar fi frumos să existe un echilibru și să se investească și în lucruri care țin de relaxare și de calitatea vieții.” .

Robert Păștină apreciază și el renovarea celor două pasaje subterane și crede că ar putea fi folosite și ca spații pentru expoziții de artă sau fotografie. Costurile i se par și lui foarte ridicate: „Cred că ar trebui prioritizate alte lucruri.” – mărturisește el. Tânărul e nemulțumit de transportul public și de pistele de biciclete:

„Aș prefera ca această sumă să fie investită în modalități de fluidizare a transportului public și bicicletelor, mai multe benzi exclusiv de autobuz în oraș și mai multe piste de biciclete legale, nu pe trotuar cum au fost făcute nu demult pe Calea Dumbrăvii.”.

Corina Luca vede investiția justificată în contextul unui proiect transparent și apreciază instalarea unui lift la Dumbrava respectiv a unei platforme elevatoare la pasajul Lupeni, dar și ea ar vedea suma investită și în alt mod:

„Cred că Sibiul are trotuare departe de a fi decente, cum ar fi cel de pe Bulevardul Victoriei, aproape de Facultatea de Litere.”.

Mircea Bunaciu: UE, bilanțul războiului și reconstrucția Ucrainei

-

26 februarie 2026

Mircea Bunaciu: UE, bilanțul războiului și reconstrucția Ucrainei

Camera Deputaților a păstrat luni, 23 februarie, un moment de reculegere dedicat comemorării cetățenilor Ucrainei omorâți în război.

Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 4 ani de la declanșarea, de către Federația Rusă, a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Sigur, oamenii sunt cea mai mare pierdere. Așa cum sunt ei, indiferent de naționalitate, statut social, rol sau domeniu de activitate.

Patru ani este un mandat legislativ, dar și un moment la care ar trebui făcut un bilanț, nu doar uman, cultural, logistic sau teritorial, ci și economic, deoarece războiul costă bani și, din păcate, costă scump.

Calculele SUA nu prea coincid cu calculele Ucrainei și probabil și nici cu ale UE

Se pare că cei interesați au început demult această abordare, iar prima expunere a costurilor și a calculelor bugetare s-a făcut public la începutul mandatului Președintelui Trump.

Atunci ne-am confruntat și cu prima inadvertență: calculele SUA nu prea coincideau cu calculele Ucrainei și probabil și nici cu ale UE. Interesant a fost faptul că tot președintele Trump a prezentat costul războiului din Ucraina suportat din bugetul UE.

„Afacerea Ucraina”, de fapt, a început la 5 decembrie 1994, când Ucraina a semnat la Budapesta o serie de acorduri politice care ar garanta suveranitatea și independența țării în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear cu garantarea de către SUA, Regatului Unit și Rusiei de a nu folosi mijloace economice și militare pentru a ataca țara. Demilitarizarea presupune un cost destul de mare și bineînțeles are și un impact asupra orientării economice în viitor.

Se impune un bilanț atât pentru actorii principali, cât și pentru cei colaterali

Prima etapă (a războiului militar), care ar merita un „Bilanț”, a început acum 20 de ani, când Rusia, printr-o intervenția militară rapidă (februarie-martie 2014), a ocupat Crimeea și părți din estul Ucrainei.

Etapa actuală a războiului (nu știm dacă și ultima) aflată în desfășurare, care durează de patru ani (deja am intrat în al cincilea an), este etapa cu cea mai mare implicare financiară și economică și reprezintă cel mai mare interes pentru toți participanții. Se impune un bilanț atât pentru actorii principali, cât și pentru cei colaterali sau secundari și chiar o certificare a rezultatelor raportate.

Sperăm că sfârșitul acestei etape este aproape, dar impactul ei va influența determinant următoarea etapă despre care se vorbește deja insistent.

Reconstrucția Ucrainei

Urmează Reconstrucția Ucrainei. Aici ne putem raporta la o previziune asumată în consens de autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU, care estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 588 de miliarde de dolari (peste 500 miliarde de euro) în următorul deceniu, conform unui raport comun al acestora. Sigur, este important de evidențiat și perioada de timp, 10 ani, deși angajamentele care s-au făcut și se vor mai face sunt asumate pe orizonturi mult mai mari de timp, potrivit raportului citat de Agerpres.

Suma reprezintă de fapt pagubele provocate Ucrainei de la începutul invaziei ruse în 2022, fără a lua în calcul datoria de război care cade în sarcina Ucrainei. Cel puțin la această etapă, iar la ce experiență avem noi în ce privește tezaurul național, puține șanse sunt ca banii să fie recuperați de la Federația Rusă.

Mai mult, raportat la istorie, nu ne-ar mira ca însăși Federația Rusă să nu facă un bilanț propriu al costului războiului și în spiritul diplomatic caracteristic, să nu solicite ca aceste costuri să fie suportate de către Ucraina. Cu atât mai mult cu cât Federația Rusă a susținut că a început reconstrucția în teritoriile ocupate, dar asta este o altă etapă și presupune alt bilanț.

Fiecare zi de război costă Ucraina 140 de milioane de dolari

România, deși a făcut pași concreți pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei, împreună cu Republica Moldova, încă nu a stabilit un bilanț privind costul războiului din Ucraina suportat din bugetul României, de interes public, dar comunicat momentan doar prin declarații de presă. Să nu uităm costurile individuale sau suportate de către populație, care vor rămâne necuantificate. Aici ne referim la impactul produselor alimentare și în special la piața cerealelor, a ajutorul umanitar, a imigrării, a forței de muncă etc.

Din estimările specialiștilor, fiecare zi de război costă Ucraina 140 de milioane de dolari, o pare fiind suportată și de România. Acest război are conotații foarte diferite pentru toate părțile implicate financiar.

Totuși marți, la Kiev, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul promis de 90 de miliarde de euro. Von der Leyen a spus că suma a fost convenită de cei 27 de șefi de stat și de guvern ai Consiliului European și cităm: „Au dat cuvântul lor, iar acest cuvânt nu poate fi încălcat”, a spus ea, „Așadar, vom acorda acest împrumut într-un fel sau altul”.

Rusia alocă 30% din PIB numai pentru cheltuielile militare

În prezent, situația se prezintă statistic cam așa în prezent: Rusia alocă 30% din PIB numai pentru cheltuielile militare. Practic, războiul îi va costa pe ruși 130 de miliarde de dolari doar anul acesta.

Ucraina, în bugetul pe anul 2026, a alocat circa 27,2% din PIB către armată pentru producţia şi achiziţia de arme, principala provocare pentru Kiev fiind să îşi asigure finanţarea externă de peste 45 miliarde de dolari în 2026. Ucraina speră să obţină un împrumut de „reparaţii” de război de la partenerii săi europeni, care ar utiliza active ruseşti îngheţate, dar și printr-un nou program de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.

Rămâne să vede de unde vin banii, unde se duc, cine plătește și la cine.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Justiția din România: un sibian condamnat pentru pornografie infantilă a înființat o asociație pentru copii cu dizabilități. A fost declarat „curat” de Justiție, apoi a recidivat

-

26 februarie 2026

Întreaga investigație Recorder poate fi citită aici.

Justiția din România: un sibian condamnat pentru pornografie infantilă a înființat o asociație pentru copii cu dizabilități. A fost declarat „curat” de Justiție, apoi a recidivat

Un sibian condamnat pentru pornografie infantilă a ajuns să înființeze o asociație pentru copii cu dizabilități, relevă o anchetă realizată de jurnaliștii de la Recorder.

Robert Magyara, un bărbat de 45 de ani din județul Sibiu, condamnat în repetate rânduri pentru acte sexuale cu minori, trafic cu minori și pornografie infantilă, a primit acceptul statului român să înființeze, în anul 2021, o asociație pentru protecția copiilor și tinerilor cu dizabilități.

Certificatul de înființare a asociației a fost emis de Judecătoria Mediaș în același an în care Robert Magyara era înscris în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, un sistem informatic al Poliției Române care tocmai fusese inaugurat.

Scopul Registrului Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale e să scadă riscul recidivei și să nu lase persoane vulnerabile în contact cu eventuali agresori. Registrul are, însă, o funcționare atât de limitată încât e departe de misiunea cu care a fost creat. În prezent, persoanele înscrise în el nu sunt împiedicate în mod real să aibă contact cu potențiale victime.

În 2024, Robert Magyara a cerut să fie reabilitat juridic și, mai apoi, să fie scos din Registru. Cererile i-au fost acceptate, instanțele motivând că a trecut suficient timp de când bărbatul a fost condamnat pentru fapte de natură sexuală.

Judecătorii nu au luat în calcul faptul că Robert Magyara recidivase între timp, în afara României: a fost condamnat în 2020 în Olanda și în 2022 în Germania tot pentru pornografie infantilă. De asemenea, era înscris și în registrul agresorilor sexuali din Marea Britanie.

Tot în 2024, Magyara a început să comită noi infracțiuni sexuale: procurorii din Sibiu au stabilit că acesta a stocat și a distribuit în repetate rânduri clipuri video cu acte sexuale săvârșite de copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani. Pe 19 februarie 2026, la doi ani după ce trecutul infracțional i-a fost „albit” de autorități, Robert Magyara a fost trimis în judecată de DIICOT Sibiu pentru pornografie infantilă.

Este cercetat sub control judiciar și, cel puțin pe hârtie, continuă să dețină o asociație pentru copii cu dizabilități.

SURSĂ FOTO: recorder.ro

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Tunelurile prind contur pe șantierul A1 între Margina – Holdea

-

26 februarie 2026

Tunelurile prind contur pe șantierul A1 între Margina – Holdea

Pe șantierul autostrăzii A1 – ce va lega Sibiul de Ungaria – sectorul Margina – Holdea, lucrările se concentrează în prezent pe realizarea tunelurilor, acolo unde echipele de muncitori avansează pe mai multe fronturi, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Ritm de lucru constant și accelerat

La Tunelul 1, care are 415 metri pe un sens și 367,5 metri pe celălalt, se lucrează în paralel la aplicarea hidroizolației, montarea armăturii, cofrarea și betonarea căptușelii finale. Șase echipe de muncitori intervin etapizat pe fiecare galerie, asigurând un ritm constant de execuție.

Tunelul 2, mai lung, cu 1.985 metri pe un sens și 1.825 metri pe celălalt, avansează prin deschiderea a zece fronturi de excavare. Lucrările includ execuția căptușelii primare, ceea ce permite înaintarea simultană din mai multe puncte și accelerează progresul general.

În zona Margina, echipele au început betonarea platformei destinate fabricării grinzilor, o etapă esențială pentru montarea viitoare a acestora la poduri și pasaje.

Mobilizare impresionantă: 800 de muncitori și 200 de utilaje

Mobilizarea pe șantier este impresionantă: aproximativ 800 de muncitori și operatori, sprijiniți de circa 200 de utilaje și echipamente specializate, lucrează conform graficului de execuție stabilit.

Antreprenorul proiectului este asocierea UMB GRUP – Euro-Asfalt, care coordonează toate activitățile pentru respectarea termenelor și standardelor de calitate, potrivit CNAIR.

ULTIMA ORĂ: Donald Trump a fost invitat la București la începutul lunii mai

-

26 februarie 2026

ULTIMA ORĂ: Donald Trump a fost invitat la București la începutul lunii mai

România se pregătește pentru Summitul B9+, care va avea loc pe 13 mai, la București, iar președintele american Donald Trump este invitat la reuniune, alături de alți lideri importanți din spațiul euroatlantic, spun surse de la Cotroceni.

Există posibilitatea ca Donald Trump să nu participe personal la summit și să îl trimită pe Marco Rubio.

La reuniune vor fi prezenți și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Summitul B9+ reunește statele de pe flancul estic al NATO și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina.

În cazul în care președintele american nu va putea răspunde invitației, este probabil ca în locul său să participe șeful diplomației americane, Marco Rubio.

Formatul București 9 a fost înfiinţat la iniţiativa fostului preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, în 2015, iar prima reuniune a avut loc la Bucureşti.

Formatul a luat naștere ca reacție la atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea peninsulei Crimeea și desfășurarea operațiunilor militare din Donbas în 2014.

Toate țările alianței fie au făcut parte din fosta Uniune Sovietică (URSS), fie au făcut parte din sfera sa de influență.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Tineri beți și fără permis pe șoselele din județul Sibiu. Dosare penale deschise de polițiști

-

26 februarie 2026

Tineri beți și fără permis pe șoselele din județul Sibiu. Dosare penale deschise de polițiști

În municipiul Sibiu, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Sibiu, au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Ștefan cel Mare, la volanul căruia se afla un bărbat în vârstă de 48 de ani din localitatea Brateiu.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști a rezultat că bărbatul nu deține dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, în cauză fiind deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere fără permis.

Tot în Sibiu, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe Calea Șurii Mici, de un bărbat în vârstă de 40 de ani, de cetățățenie srilankeză.

Din verificările efectuate de către polițiști s-a stabilit faptul că bărbatul nu deține dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Astfel, la nivelul Biroului Rutier Sibiu, s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

Pe DN14, polițiștii rutieri au procedat la oprirea pentru control a unui motociclu care se deplasa înspre localitatea Șura Mare.

Din verificările efectuate de către polițiști a rezultat că motociclul este condus de către un tânăr în vârstă de 17 ani, din localitatea Șura Mare, care nu deține permis de conducere, iar motociclul este neînmatriculat.

Testarea alcoolscopică a tânărului a indicat o valoare de 0,40 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat.

În cauză, la nivelul Biroului Rutier Sibiu, s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunilor de conducere fără permis, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

În Apoldu de Jos, polițiștii rutieri au oprit pentru control un motociclu care nu avea montată plăcuța cu numărul de înmatriculare.

Din verificările efectuate de către polițiști a rezultat că motociclul este condus de către un localnic în vârstă de 17 ani, care nu deține dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, iar motociclul este neînmatriculat.

În cauză, la nivelul Poliției Orașului Miercurea Sibiului, s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunilor de conducere fără permis, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Fostul șef de post din Poiana Sibiului, achitat de instanță!

Publicitate

-

26 februarie 2026

Fostul șef de post din Poiana Sibiului, achitat de instanță!

Șoaită Gabriel: “Îi mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că după aproape cinci ani de abuzuri a făcut, în sfârșit, dreptate!”

Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și de inculpații Șoaită Gabriel Vasile, Berciu Ionuț Ovidiu și Furdui Ilie Marius, împotriva Sentinței penale nr. 28/2025 pronunțată la 27.03.2025, în dosarul nr. 459/85/2022 al Tribunalului Sibiu. Aceștia au fost acuzați de trafic de influență, cumpărare de influență și complicitate la trafic de influență.

În consecință, Curtea de Apel Alba Iulia desființează în parte sentința penală atacată, cu privire la dispozițiile de condamnare a inculpatului Șoaită Gabriel Vasile, fost șef al Postului de Poliției din Poiana Sibiului și a inculpaților Berciu Ionuț Ovidiu și Furdui Ilie Marius.

Șoaită rămâne cu un termen de supraveghere de doi ani și confiscarea sume de 2.000lei

“Curtea de Apel Alba Iulia, potrivit deciziei 121/25.02.2026, achită pe inculpatul Șoaită Gabriel Vasile pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă, față de persoana vătămată Miruț Mihai. Înlătură pedepsele complementare și accesorii aplicate inculpatului Șoaită Gabriel Vasile, respectiv suspendă pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului Șoaită Gabriel Vasile, pentru un termen de supraveghere de 2 ani”, se precizează în decizia instanței, ce are caracter definitiv.

Șoaită va desfășura muncă în folosul comunității

“Instanța a decis achitarea inculpatului Șoaită Gabriel Vasile. Pe durata termenului de supraveghere inculpatul vă executa obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate. De asemenea, inculpatul vă presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Complexului Nașional Muzeal ASTRA – Sibiu, sau a Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu”, se precizează în decizia instanței.

Șoaită: “Au fost ani grei, pe care nimeni nu o să mi-i mai dea înapoi”

“Îi mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că după aproape cinci ani de abuzuri și umilință a făcut, în sfîrșit dreptate și am fost achitat”, a declarat Șoaită Gabriel Vasile pentru sibiu100.ro.

Potrivit acestuia, susținerea familie a fost esențială, în toată această perioadă. “Sunt recunoscător familiei, pentru că a crezut în nevinovăția mea și a luptat alături de mine. Mulțumesc în mod special doamnei avocat Carmen Maria Capră, care a crezut în cauza mea și m-a reprezentat cu profesionalism și dedicare în fața instanței, pe toată durata procesului. Au fost ani grei, pe care numeni nu o să mi-i mai dea înapoi, ani de suferință pentru noi și pentru copilul nostru. Au fost ani de luptă cu un sistem care m-a nedreptățit, acuzându-mă de fapte pe care nu le-am comis. Suntem în perioada Postului Paștelui, în care suntem îndemnați, prin rugăciunea Tatăl Nostru, să fim iertători. Așa că în ceea ce-i privește pe cei care au construit, nefondat, acest dosar, respectiv domnul procuror D.N. și doamna procuror M.T., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, nu pot decât să mă rog bunului Dumnezeu să-i ierte pe aceștia pentru abuzurile, jignirile și umilința îndreptate împotriva mea în toată această perioadă”, ne-a mărturisit Gabriel Șoaită.

Ce sume vor fi confiscate de la cei trei inculpați

De asemenea, instanța a mai decis confiscarea sumei de 6.000lei achitați integral de Berciu Ionuș Ovidiu, plătită de cumpărătorul de influență Secheli Gheorghe jr. și soluționarea acțiunii civile exercitate de partea civilă Miruț Mihai în baza art. 292 alin.4 Cod penal.

Ce se întămplă cu ceilalți doi inculpați?

Instanța a mai decis ca inculpatul Furdui Ilie Marius să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare, el având și alte acuzații, pe lângă cele comune cu Șoaită.

Magistrații au mai decis confiscarea sumei de 6.000 lei de la inculpatul Berciu Ionuș Ovidiu.

De asemenea, judecătorii au decis ca inculpatul Berciu Ionuș Ovidiu să execute pedeapsa principală rezultantă de 6 ani și 4 luni închisoare, de asemenea, și acesta având și alte acuzații decât cele comune cu Șoaită.

Când a început totul?

Citește articolul inițial

La începutul anului 2022, Gabriel Șoaită, șef de post în Poiana Sibiului, a fost anchetat pentru trafic de influență, efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și purtare abuzivă, a fost condamnat, în 27 martie, la 4 ani și 9 luni de închisoare. În urma cercetării, în ianuarie 2022, Gabriel Vasile Șoaiță a fost suspendat din funcție, printr-o dispoziție dată de șeful IPJ Sibiu.

În același timp, cei doi complici ai fostului polițist au fost condamnați și ei la închisoare.

În plus, celor trei inculpați li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi aleși în autoritățile publice sau în alte funcții publice pe o perioadă de 3 ani. La momentul acela sentința nu era definitivă.

Acum este sentință definitivă, Gabriel Șoaită a fost achitat, iar ceilalți doi rămân după gratii, însă pentru fapte care nu sunt comune cu cele de care a fost și el acuzat.

Brăila urmează exemplul Slatina: Primăria vrea interzicerea păcănelelor în oraș

Fapt Divers

Partener Sibiu 100

-

26 februarie 2026

Brăila urmează exemplul Slatina: Primăria vrea interzicerea păcănelelor în oraș

Un nou oraș mare din România ar putea deveni „liber de păcănele”. După inițiativa anunțată la Slatina, și Brăila face pași concreți pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc.

Primarul municipiului, Marian Dragomir, a anunțat public că va propune Consiliului Local eliminarea păcănelelor din oraș, relatează Mediafax.

Primarul din Brăila anunță interzicerea păcănelelor

Edilul a transmis pe Facebook că își asumă decizia de a scoate păcănelele din Brăila, în contextul noilor modificări legislative care oferă autorităților locale puterea de a decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc.

„Scoatem păcănelele afară din Brăila! Îmi asum această decizie. Am fost ales pentru a lua hotărâri în interesul majorității, nu pentru grupuri de interese”, a declarat primarul.

Potrivit acestuia, până recent, primăriile nu aveau competențe directe în autorizarea sălilor de jocuri de noroc, acestea fiind gestionate la nivel central. Odată cu schimbarea legii, administrațiile locale pot decide relocarea sau chiar interzicerea completă a păcănelelor pe raza municipiului.

Primarul a subliniat că măsura este motivată de impactul social negativ al jocurilor de noroc: familii afectate de dependență, probleme financiare și copii care suferă din cauza situațiilor create de acest fenomen.

Slatina, primul oraș care anunță eliminarea totală a păcănelelor

Anterior, primarul din Slatina, Mario De Mezzo, a anunțat că municipiul va deveni primul oraș din România „liber de păcănele”.

Edilul a precizat că, imediat după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, va propune în Consiliul Local eliminarea tuturor sălilor de jocuri și a aparatelor tip slot-machine din oraș.

Ce prevede noul pachet legislativ adoptat de Guvern

Măsurile vin în contextul unui pachet administrativ adoptat de Guvernul României, la inițiativa Ministerul Dezvoltării. Reforma promite o descentralizare accelerată și mai multă autonomie pentru administrațiile locale.

Printre prevederi se numără:

-posibilitatea relocării sălilor de jocuri de noroc la periferia localităților;

-dreptul autorităților locale de a limita sau interzice complet păcănelele;

-măsuri pentru eficientizarea administrației publice și reducerea aparatului bugetar.

Dezbatere publică și impact social

Inițiativele de la Brăila și Slatina sunt așteptate să genereze dezbateri ample, atât din partea operatorilor din industria jocurilor de noroc, cât și din partea societății civile.

Pentru susținători, interzicerea păcănelelor reprezintă o măsură de protecție socială și un pas important împotriva dependenței de jocuri de noroc. Pentru critici, decizia ridică întrebări legate de impactul economic și de libertatea comercială.

Rămâne de văzut câte alte orașe din România vor urma modelul Slatina și Brăila în ceea ce privește interzicerea păcănelelor la nivel local.

FOTO: Primăria și Consiliul Județean Sibiu au fost „evacuate” de pompieri

-

26 februarie 2026