Aproape 9.000 de persoane și-au proclamat revolta în ceea ce privește sistemul medical din Sibiu. Ele spun că accesul părintelui în salon alături de copil ar trebui să fie o normalitate și că atunci când sunt lăsați singuri, cei mici se întorc acasă cu traume. Pe de altă parte, Spitalul de Pediatrie spune că micuții sunt protejaţi şi trataţi corespunzător și că motivul pentru care părinții nu au acces în salon este lipsa spațiului.
După 4 ani de la semnarea primei petiţii care a determinat apariţia unui proiect de lege care permite accesul părinţilor în salon cu copiii, părinţii din Sibiu pornesc din nou lupta împotriva sistemului. Pana luni, ora 16.00, aproape 9.000 de persoane au semnat o nouă petiţie prin care cer dreptul de a sta cu copilul atunci când este internat. Se pare că Secţia de Infecţioase de la Spitalul de Pediatrie din Sibiu este singura din ţară care nu permite accesul părinţilor în salon alături de micuţi, conform spuselor părinţilor care au iniţiat petiţia. Toate vocile s-au unit într-una singură – petiţia care îi roagă pe cetăţeni să se alăture cauzei, iar pe oficiali sa ia masuri pentru remedierea situatiei.
Părinţii care susţin că micuţii lor ar fi trecut prin experienţe traumatizante în spital spun că bolnăviorii s-au întors acasă schimbaţi.
„Am ajuns cu copilul la urgenţă, seara, pe la ora 21.00. M-a scos afară când i-a pus branula în mânuţă, dar am acceptat. Ne-am dus apoi la Infecţioase şi acolo nu mi s-a permis să mă internez cu copilul. Am spus că plătesc oricât, dorm în picioare, doar să mă lase să stau cu el. Au refuzat. A stat internat trei zile jumătate. La extermare era cumplit de murdar, nu mai vorbea, nu mai mergea. Nu a vrut mult timp la tatăl lui, doar cu mine vroia”
, a povestit Anca Popescu.
În plus, femeia a susţinut că băieţelul avea urmă pe mânuţă, semn că a fost legat. „Vă daţi seama, dacă l-a legat pentru perfuzie, că a stat legat cu orele până i s-a administrat tratamentul! Nu mai calc acolo sub nicio formă”, a spus femeia.
O altă mămică povestește cum la ieșirea din spital băiețelul ei nu mai voia să meargă singur. Zilele petrecute în spital singur ar fi determinat un regres în formarea copilului. Mai mult decât atât, mămica acuză cadrele medicale că l-ar fi speriat pe micuț întratât de tare încât până la vârsta de 3 ani, băiatul nu a putut să își revină.
„Am avut copilul internat acolo în 2014, la 1 an și 6 luni. L-am internat cu rotavirus și nu mi s-a permis internarea alături de el fără să primesc nicio explicație. Adevărul este că la momentul respectiv nici nu știam că există o lege care îmi permite să stau cu copilul meu în spital
”, povestește Dana Avadanei.
„Mi s-a promis că o să pot să îl văd în timpul cât a stat internat. Nu s-a întâmplat asta. Am convins o asistentă să îl aducă pe micuț la geam să îl văd, dar nu aveam voie să intru în niciun fel de contact cu el. După 4 zile l-am externat. Copilul s-a agățat de mine și deabia reușeam să îl liniștesc. Atunci când am vrut să îl las din brațe să meargă, am realizat că nu putea să stea în picioare. Am fost nevoiți să îl învățăm din nou să meargă. Abia când am ajuns acasă am văzut că era și foarte murdar, mirosea rău și până și sub unghii avea mizerie. Multă vreme după am fost nevoiți să dormim cu el pentru că îi era frică de bau-bau, deși noi nu i-am spus niciodată de așa ceva
”, a mai spus femeia.
Psihologii susţin ideea petiției și spun că nu este nevoie de violență ca un copil să sufere o traumă. Simpla experiență de a fi forțat să stea printre străini fără părinți este îndeajuns pentru a marca un copil iremediabil.
„Impactul este unu semnificativ. Copiii au o reacție normală atunci când sunt separați de părinți – țipă, se zbat – în încercarea de a găsi o soluție pentru problema cu care se confruntă. Chiar dacă nu poate să povestească experiența și nu are încă o constiință, trauma se înregistrează în niște zone cerebrale în care nu este nevoie ca cel mic să poată să povestească. Totuși, rămâne cu trauma în alte forme – atunci când vede halate albe sau pe mama îndepărtându-se, începe să plângă foarte mult, intră în aceeași stare de șoc și panică pe care a simțit-o la internare, când a rămas prima dată fără mămică”, spune psihologul Adela Moldovan.
„În cazurile în care copilul devine isteric, bineînțeles că trebuie sedat, pentru că poate să își facă rău singur. Toate aceste traume însă, la ieșirea din spital se transpun în comportamentul ulterior al copilului – nu vrea să stea singur, nu mai stă în șezut, nu mai stă în picioare. Sunt copii care după astfel de traume rămân cu anumite frici – nu le mai e frică de medici, dar le e frigă de fulgere, de păianjeni, de oameni – ei cred că lumea e un loc periculos în care în orice moment poți rămâne singur”
, a adăugat psihologul.
Petitia initiata de mamele din SIbiu poate fi consultata AICI.
Multe dintre semnatarele petitiei s-au reunit si pe retelele de socializare si pregatesc un miting de protest pentru data de 1 iunie.
Pe de altă parte, reprezentanţii spitalului spun că nici nu se pune problema ca micuţii să fi fost trataţi necorespunzător. Mai mult decât atât, explică faptul că deşi nu toţi părinţii au loc efectiv să stea cu cei mici, tutorii celor care trebuie alăptaţi sau care sunt la vârste fragede pot să fie alături de copiii lor.
„La boli infecțioase se concentrează patologia cea mai contagioasă. Drept urmare se impune respectarea tuturor normelor impuse de spital, tocmai pentru a proteja copiii de alți viruși și pentru a evita răspândirea propriilor boli. Actualmente în secția de boli infecțioase sunt 27 de paturi pentru copii și 3 locuri pentru mame. De la începutul anului au fost internate 72 de mămici însoțitoare în această secție, cu prioritate mămicile copilașilor de 1-2 ani. În ceea ce privește acuzația de rele tratamente aplicate minorilor o considerăm nejustificată pentru că la noi în spital se acordă o atenție deosebită îngrijirii și supravegherii micuților pacienți”
, a declarat Ioana Mătăcuţă, purtător de cuvânt al Spitalului de Pediatrie Sibiu.
Ca o soluție la această problemă, Spitalul de Pediatrie are în derulare un proiect de mansardare a clădirii pentru a realiza 7 rezerve cu grup sanitar propriu, pentru a permite cazarea mamelor alături de copii.
