Inspecţia Judiciară din Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat şi face verificări atât la instanţă cât şi la DIICOT Sibiu privind felul în care magistraţii au decis eliberarea din arest a omului de afaceri Ilie Carabulea.
Potrivit News.ro, Inspecţia Judiciară, structura de control din magistratură, s-a autosesizat şi va veridica dacă judecătorii şi procurorii au comis abateri disciplinare atunci când a fost dispusă punerea în libertate a omului de afaceri Ilie Carabulea, cercetat în dosarul Carpatica.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea şi alte cinci persoane cercetate în dosarul Carpatica Asig au fost puşi în libertate de Curtea de Apel Alba Iulia fiindcă în încheierea Tribunalului Sibiu nu era precizată perioada pentru care se dispusese arestarea, se arată în motivarea instanţei.
Potrivit motivării Curţii de Apel Alba Iulia, dată publicităţii joi, instanţa nu a prelungit mandatele de arestare preventivă sau la domiciliu în cazul lui Ilie Carabulea, a fiului său şi a celorlalte cinci persoane cercetate în dosarul Carpatica Asig deoarece Tribunalul Sibiu nu a menţionat în încheierea emisă perioada pentru care s-a dispus măsurile în cazul celor şapte.
„Analizând încheierea penală atacată se constată că în dispozitivul acesteia nu s-a menţionat în ce-i priveşte pe inculpaţii contestatori (…) faţă de care s-a dispus arestarea preventivă, perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum şi data până la care arestarea preventivă a fost dispusă. Conform art. 226 al. 2 Cod Penal de Procedură arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de zile. Conform art. 230 al. 1 Cod Penal de Procedură mandatul de arestare preventivă se emite de îndată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă şi acesta trebuie să cuprindă conform al. 2 lit. 3 al aceluiaşi articol durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează”, se arată în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia.
Potrivit motivării magistraţilor din Alba Iulia, încheierea trebuie să conţină obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează.
„Apreciez că lipsa din dispozitivul încheierii penale atacate a dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, precum şi a datei la care această măsură preventivă încetează este în măsură să ducă la nelegalitatea încheierii, nelegalitate a cărei consecinţă este şi nelegalitatea măsurii preventive, astfel că aceasta nu poate fi confirmată şi peste care nu se poate trece”, se mai arată în motivarea citată.
În această situaţie, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că „nu se poate trece peste această încălcare a dispoziţiilor legale iar aceasta nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului, măsura preventivă nefiind legală”.
Curtea de Apel Alba Iulia a decis în 11 martie ca omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea şi alte cinci persoane arestate preventiv şi la domiciliu în dosarul Carpatica Asig să fie cercetaţi în libertate.
Curtea de Apel Alba Iulia a admis la acea dată contestaţiile depuse la decizia Tribunalului Sibiu de inculpaţii din dosarul Carpatica Asig, respectiv omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu şi Gheorghe Năsărău, arestaţi preventiv, precum şi Maria Coşa şi Georgeta Crideanu, plasate în arest la domiciliu.
Ilie Carabulea fusese ridicat, la începutul lunii martie, de la locuinţa sa din Sibiu, după mai bine de zece ore de percheziţii, el fiind dus la sediul DIICOT Sibiu. Ulterior, el, fiul său şi alte cinci persoane au fost reţinuţi şi apoi eliberaţi, vineri dimineaţă, întrucât ordonanţele au expirat.
Gruparea iniţiată de fiul lui Ilie Carabulea, Oprea-Nicolae Carabulea, s-a dezvoltat pe fondul problemelor din piaţa asigurărilor, iar membrii acesteia având convingerea că, după preluarea Astra SA, Fondul de Garantare nu dispune de resursele financiare pentru a prelua portofoliul de clienţi al Carpatica Asig, mai ales în condiţiile în care activele societăţii sunt insuficiente pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de asiguraţi şi bazându-se pe faptul că deschiderea procedurii de faliment nu este o opţiune pentru instituţiile de supraveghere, „o astfel de măsură contribuind decisiv şi iremediabil la destabilizarea pieţei asigurărilor”.
Gruparea constituită de fiul lui Ilie Carabulea este acuzată că a produs un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de lei.
Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Ilie Carabulea şi-ar fi determinat fiul, pe Oprea-Nicolae Carabulea, care a preluat în 2015 o parte din afacerile acestuia, să constituie o grupare infracţională pentru a-şi proteja interesele financiare din cadrul Carpatica Asig.
Astfel, Oprea Carabulea, Daniel Micu, Georgeta Crideanu, Ana Popa şi Angela Toncescu ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru protejarea intereselor financiare pe care le aveau în cadrul Carpatica Asig şi evitarea suspendării autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, „la iniţiativa” lui Ilie Carabulea, arată sursele citate.
În 23 februarie, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost audiat la DNA, în calitate de martor, în dosarul de corupţie privind favorizarea societăţii de asigurări Carpatica, în care au fost puse sub acuzare mai multe persoane, printre care Daniel Tudor, fost vicepreşedinte al ASF, şi fosta soţie a acestuia, senatorul Doina Tudor.
Într-un alt dosar care a vizat activitatea societăţii Carpatica, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie 2014, pe Dan Radu Ruşanu, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, şi pe Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi societatea Carpatica Asig SA.
Potrivit anchetatorilor, Carabulea, Mustăţea şi Mârzac au constituit grupul infracţional care a urmărit protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA şi la care au aderat mai multe persoane. Dosarul viza fapte de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, fals, uz de fals şi instigare la aceste fapte.
În dosarul respectiv, magistraţii au dispus arestarea preventivă a lui Carabulea, acesta petrecându-şi mare parte din anul 2014 în arest. Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu şi apoi cu măsura controlului judiciar.
Tot în luna martie, Ilie Carabulea a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la şase ani şi şase luni de închisoare în dosarul ASF, în timp ce fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu a fost achitat. Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, şi Radu Mustăţea, la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, au fost condamnaţi la 4 ani şi şase luni, respectiv 3 ani şi şase luni de închisoare. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.
În 2012, Carabulea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an şi şase luni de închisoare pentru dare de mită, în dosar mai fiind condamnat, pentru mai multe fapte de luare de mită, Florin Nicuşor Apostu, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu. Carabulea a ispăşit o parte din sentinţă în Penitenciarul Aiud, ulterior fiind eliberat condiţionat.
