În perioada 3 – 5 octombrie 2025, la Mănăstirea Oașa (județul Alba), se va desfășura o întâlnire culturală cu tema Ecouri interbelice, dedicată dialogului dintre profesii și redescoperirii reperelor morale și culturale care pot inspira societatea de astăzi.
Evenimentul reunește două comunități profesionale – „Cumpăna Dreptății” (juriștii) și „Arvuna” (economiștii) – într-un dialog la intersecția dintre drept, economie și spiritualitate, având ca repere două mari figuri ale culturii românești: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și Petre Țuțea.
Invitați speciali
Prof. Univ. Dr. Sebastian Moldovan este licențiat în fizică și teologie, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, membru al Asociaţiei Pro-Vita Sibiu și al Societăţii Române de Bioetică. Pe 4 octombrie, atunci când Părintele Dumitru Stăniloae va fi prăznuit pentru prima dată ca sfânt, domnul profesor Sebastian Moldovan îl va evoca pe marele teolog chiar pe Vârful Oașa Mare, la paraclisul închinat Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae.
Marian Munteanu, etnolog, profesor și activist civic este una dintre personalitățile marcante ale mișcărilor pentru libertate și democrație din România postcomunistă. A fost lider al manifestațiilor studențești din Piața Universității (1990) și este autor de cercetări și studii în etnologie, antropologie și folclor, cu accent pe configurarea unei „etnologii a libertății”. Acesta va susține o evocare a gânditorului Petre Țuțea, intelectual interbelic de referință și model de demnitate românească.
Momentul central al întâlnirii va fi comemorarea comună a celor doi giganți ai culturii românești – Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și Petre Țuțea – subliniind felul în care ecourile interbelice rezonează și astăzi, oferind repere de verticalitate și credință pentru profesioniști din toate domeniile.
Programul evenimentului
Vineri, 3 octombrie – sosirea participanților la Mănăstirea Oașa.
Sâmbătă, 4 octombrie
ora 8:00 plecare spre Schitul „Sfântul Gheorghe Pelerinul”, de pe Vârful Oașa Mare.
ora 10:00: Sfânta Liturghie la Schitul „Sfântul Gheorghe Pelerinul”, pe Vârful Oașa Mare, în paraclisul de vară închinat Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae.
ora 13:00: Marian Munteanu: Evocarea lui Petre Țuțea.
ora 15:00: Prof. Univ. Dr. Sebastian Moldovan: Evocarea Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae.
Duminică, 5 octombrie
ora 10:00 Sfânta Liturghie, la Mănăstirea Oașa
ora 13:30 Concluzii
Mesajul întâlnirii
Ecourile interbelice nu sunt simple amintiri, ci repere vii. Prin verticalitatea și curajul lor, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și Petre Țuțea ne arată cum profesia poate fi trăită ca slujire și bucurie, ca jertfă și nu ca povară.
Organizatori
MĂNĂSTIREA OAȘA
CUMPĂNA DREPTĂȚII – un grup de profesioniști ai dreptului, coagulat în jurul Mănăstirii Oașa, care își propune să organizeze întâlniri tematice menite să consolideze legăturile dintre membri, să promoveze unitatea și solidaritatea breslei și să faciliteze dialogul cu specialiști de excepție într-un cadru prietenos și animat de valori comune.
ARVUNA – o comunitate de economiști și specialiști în domeniul financiar, cristalizată în jurul Mănăstirii Oașa, care își propune să abordeze realitățile economice din perspectivă duhovnicească pentru o chivernisire înțeleaptă a resurselor de astăzi.
Pandemia de COVID-19 a acutizat neîncrederea românilor în vaccinuri, iar, pe lângă cel împotriva coronavirusului, constant refuzat de părinți este vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă).
Consecințele refuzului la vaccinare se traduc în cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese din Uniunea Europeană: peste 35.500 de cazuri și 30 decese, în special la copii, în ultimii doi ani, scrie site-ul tvrinfo.ro.
Astfel, pentru 12 luni măsurate – între 1 august 2024 și 31 iulie 2025 – au fost raportate 11.943 de cazuri de rujeolă, dintre care 8.001 au fost în România.
Într-o cercetare publicată anul acesta de organizația „Salvați Copiii” și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj sunt explicate și motivele pentru care părinții refuză să își vaccineze copiii.
Este vorba despre frica de efecte adverse, frica de autism – un mit propagat în societatea românească de zeci de ani, credințele religioase, toate pe fondul unei alfabetizări scăzute în domeniul sănătății.
De Săptămâna Europeană a Mobilității, Tursib oferă transport public gratuit în 20 – 21 septembrie 2025.
„Ne alăturăm și anul acesta săptămânii Europene a mobilității, inițiativă care promovează un oraș mai accesibil. Cu această ocazie, oferim transport public GRATUIT în 20 și 21septembrie 2025, pentru toți călătorii care aleg să se deplaseze responsabil”, transmite Tursib.
„Autobuzele de mare capacitate, cu o lungime de 18 metri, pot transporta până la 147 de persoane? Asta înseamnă că ocupă spațiu în trafic echivalent cu 3 mașini, dar pot înlocui aproximativ 30 de mașini, fiecare cu câte 5 persoane!
Lasă mașina, ia autobuzul! 😊
Alege să fii parte din schimbare, nu doar în aceste două zile, ci zilnic!”, e îndemnul companiei de transport public.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu a finalizat verificarea cererilor validate automat prin intermediul aplicației informatice EPIDS și s-au emis primele tichete de energie pentru plata facturilor aferente lunilor iulie și august 2025.
Tichetul emis confirmă faptul că solicitantul este eligibil pentru acordarea sprijinului pentru energie.
Astăzi, 19 septembrie a.c., AJPIS Sibiu a efectuat plata pentru primii 5082 beneficiari de tichet de energie, în valoare totală de 506.700 lei. Astfel, începând din 23 septembrie 2025, aceștia vor putea utiliza suma pentru plata facturilor de energie electrică, aferente lunilor iulie și august.
IMPORTANT
Procesul de stabilire a eligibilității cererilor înregistrate aferente lunilor iulie și august 2025 este un proces în continuă desfășurare, până la data de 27 septembrie 2025, dată limită de depunere a cererilor raportate la perioada menționată anterior.
După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026.
Tichetul nu trebuie prezentat la achitarea facturii în oficiile poștale, nu este transmisibil și nu poate fi utilizat pentru alte locuri de consum, în afara celui pentru care a fost acordat.
Informații suplimentare și asistență, privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, se pot obține prin Call-center ANPIS: 021.9309.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Joi dimineața, în municipiul Sibiu, polițiștii Biroului Rutier Sibiu au observat un autoturism care circulând pe Bulevardul Victoriei a schimbat brusc direcția de deplasare pe strada Banatului, nerespectând semnificația indicatorului „Accesul interzis”.
„Echipajul de poliție a pornit în urmărirea acestuia până pe strada Dealului, unde conducătorul autoturismului a oprit brusc, în fața unui imobil, a coborât din vehicul și a continuat deplasarea pedestru, într-un ritm alert, până pe strada Ion Rațiu, unde, în momentul în care a încercat să pătrundă într-un imobil, a fost interceptat de către echipajul de poliție.
În urma verificărilor efectuate, a fost identificat conducătorul autoturismului, respectiv un sibian în vârstă de 36 de ani, care a refuzat testarea alcoolscopică, precum și recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Un medieșean fără permis și-a făcut praf motocicleta într-un accident rutier produs în satul aparținător Ighișu Nou.
Joi seara, în jurul orei 20:30, în localitatea Ighișu Nou, s-a produs un accident rutier în următoarele împrejurări: în timp ce conducea o motocicletă pe strada Nouă, un bărbat, în vârstă de 35 de ani, domiciliat în Mediaș, a pierdut controlul vehiculului și a intrat în coliziune cu o remorcă agricolă, staționată în dreptul unui imobil.
„În urma verificărilor efectuate de către polițiști a rezultat faptul că bărbatul nu deține permis de conducere, iar motocicleta nu este înmatriculată.
La nivelul Poliției Municipiului Mediaș s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a deține permis, respectiv conducerea unui vehicul neînmatriculat”, spune Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Retailerii au transmis că, în mod principial, nu sunt de acord cu intervențiile directe ale statului în economie, însă, „ținând cont de situația actuală, se vor conforma deciziei Guvernului” privind plafonarea adaosului.
Reprezentanții retailerilor și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la promovarea producătorilor locali în străinătate, cu condiția menținerii unui cadru de competitivitate.
Premierul a mulțumit totodată retailerilor pentru investițiile realizate, pentru locurile de muncă generate și pentru contribuția la dezvoltarea economiei.
ATP Challenger Sibiu Open, una dintre competițiile sportive de top ale Sibiului, alături de Turul Ciclist al Sibiului, nu va mai avea loc în acest an, așa cum ne-am obișnuit în fiecare toamnă din ultimii 13 ani. Din cauza problemelor de finanțare ale turneului, în special din cauză faptului că municipalitatea nu mai sprijină turneul prin agenda sportivă, organizatorii au decis ca ediția din acest an să nu mai aibă loc.
Proprietarii turneului, în speță clubul Pamira și Marius Vecerdea, directorul turneului, afirmă că încearcă să readucă turneul atp challenger la anul. Până atunci, Marius Vecerdea va organiza în luna octombrie o nouă ediție a Sibiu Open, dar va fi un turneu dedicat juniorilor, adică viitoarelor talente din tenisul românesc. De ratarea organizării ATP Challenger Sibiu Open a profitat orașul Tg. Mureș, care în această lună organizează două turnee ATP Challenger – INTARO Open.
Casper Ruud, Tommy Robredo, Filippo Volandri sau Robin Haase. Plus Victor Vlad Cornea
Din 2012 încoace, pe terenurile de tenis ale clubului Pamira, Marius Vecerdea a creat un turneu challneger de tradiție. Concursul a fost înscris în ATP Challenger Tour, al doilea circuit ca valoare al ATP-ului, după ATP World Tour. De altfel, în România, după 1990, au fost sau sunt organizate turnee challenger la Sibiu, Brașov, București, Timișoara, Arad, Mamaia, Iași și Tg. Mureș. În acest an, în ATP Challenger Tour, în România s-au organizat turneele de la Brașov, Iași și Tg. Mureș.
Timp de 13 ediții, la Sibiu, în cadrul competiției, au evoluat jucători importanți din circuitul ATP. Printre aceștia se numără norvegianul Casper Ruud și Tommy Robredo, ambii aflați în TOP 10 ATP. Dacă Casper Ruud a venit la Sibiu înaintea ascensiunii sale în circuitul ATP, adică la început de carieră, Tommy Robredo a jucat la Sibiu pe final de carieră, când era deja o vedetă a tenisului mondial. Casper Ruud are în palmares 3 finale de Grand Slam, două la Roland Garros și una la US Open, fiind învins de Rafael Nadal, Novak Djokovic, respectiv Carlos Alcaraz, actualul nr. 1 ATP și recent câștigător la US Open 2025. Tommy Robredo a fost nr. 5 ATP și sfertfinalist la Australian Open, Roland Garros și US Open. Filippo Volandri, actualul căpitan de Cupa Davis a Italiei, a fost ultimul mare tenisman italian până la apariția generației lui Jannik Sinner, iar Robin Haase a fost urmașul lui Richard Krajicek în ceea ce privește reprezentarea tenisului olandez.
Însă de departe cea mai mare reușită în plan de imagine al Sibiu Open este ascensiunea sibianului Victor Vlad Cornea în clasamentul TOP 100 ATP la dublu. Practic, Victor Vlad Cornea, specialist în proba de dublu, a intrat în lumea mondială a tenisului cu ajutorul turneului de la Sibiu, a fostului antrenor Marius Vecerdea, a talentului său, dar și cu sprijinul autorităților locale sibiene. Se poate afirma că Sibiu Open a contribuit la punerea pe harta tenisului românesc a orașului nostru.
Practic, Victor Vlad Cornea este cel mai valoros tenisman sibian din istoria tenisului românesc. A reușit să joace 3 semifinale de turnee în circuitul ATP, a jucat în toate turneele de Grand Slam și a evoluat pentru România în Cupa Davis. Pentru o lungă perioadă de timp a fost cel mai valoros tenisman român, la simplu sau dublu. În plus, de-a lungul anilor în turneul challenger sibian au debutat mai mulți juniori sibieni. Ar fi păcat ca în anii care vin, turneul ATP Challenger de la Sibiu să se piardă, în condițiile în care a fost cel mai puternic turneu de tenis din Transilvania, la masculin, dar și cel mai longeviv din țară, după Brașov Challneger.
Tenisul românesc nu trece printr-o perioadă prea bună la masculin. Naționala de Cupa Davis a evoluat în week-endul trecut, în El Salvador, într-un meci privind evitarea retrogradării din Grupa II Mondială, în fapt al treilea eșalon al Cupei Davis. Așa-zisele vedete ale tenisului românesc Filip Jianu, Nicolas David Ionel, Cezar Creșu și Victor Vlad Cornea au refuzat convocarea pentru meciul din America Centrală, cu El Salvador. Au preferat să joace turnee challenger în aceste săptămâni, decât să facă deplasarea lungă din El Salvador. În acest moment, Victor Vad Cornea este nr. 144 ATP, în condițiile în care, la începutul anului trecut, a fost nr. 64 în clasamentul ATP de dublu, cea mai bună clasare a sa. Victor Vlad Cornea a jucat în șase partide de dublu pentru Naționala de Cupa Davis, dar nu a reușit încă nicio victorie.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Expert Forum a analizat finanțarea partidelor politice în 2024. Statul a plătit pentru rambursările pentru campaniile electorale, precum și pentru subvențiile anuale ale partidelor politice peste un miliard de lei, din bani publici. Au fost analizate peste 200 de nume ale finanțatorilor principalelor partide politice, publicate în Monitorul Oficial, pentru a înțelege mai bine de unde provin banii care au ajuns masiv în campaniile de anul trecut. Raportul nu acoperă alegerile din 2025. Analiza include doar partidele care au raportat cele mai mari valori – PSD, PNL, USR, AUR și PUSL. Nu sunt incluse toate numele publicate în Monitorul Oficial, ci doar peste anumite limite de relevanță.
Partidele sunt obligate să publice anual în Monitorul Oficial, până la 30 aprilie, o serie de informații precum total cotizații, cotizanți peste 10 Salariul Minim Brut (SMB), donații peste SMB, împrumuturi persoane fizice/juridice peste 100 SMB . Mare parte dintre aceste date sunt acoperite de raport. În sensul acestui raport, marii finanțatori sunt cei care au dat cei mai mulți bani și ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial.
Sursa: Expertforum
Reguli pentru finanțatori sau donatori
Limitele financiare anuale pentru fondurile plătite către un partid sunt următoarele: echivalentul a 200 de salarii minime brute (SMB) pentru donații și împrumuturi de la persoane fizice, 500 SMB pentru donații și împrumuturi persoane juridice, 48 SMB pentru cotizații. În 2024, SMB a fost 3.300 lei, deci limitele sunt: 660.000 de lei, 1.650.000 lei și 158.400 lei.
Limitele se calculează pe partid și tip de venit, nu există o limită superioară de persoană. În teorie, o persoană poate acorda donații, împrumuturi și cotizații unuia sau mai multor partide. În același timp, poate da bani și pentru campania electorală, unde limitele sunt similare. În 2024, o persoană/entitate a putut acorda pentru partide și pentru fiecare din cele 4 campanii electorale.
O persoană poate dona ca persoană fizică, dar și printr-o firmă, care este entitate juridică. Important este că legea stabilește o limită superioară pentru persoanele care dețin mai multe societăți comerciale, direct sau indirect, prin care ar putea da bani partidelor politice – „Art. 7 – (4) din Legea 334/2006 Valoarea totală a sumelor de bani care fac obiectul împrumuturilor acordate partidelor politice de către persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăşi limitele prevăzute la alin. (1) – (3).” Similar se aplică reglementări pentru donații.
Sursa: Expertforum
Persoanele juridice nu pot dona pentru un candidat, doar pentru un partid, în afara campaniei electorale.
Legea interzice acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partidele politice, a donaţiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau de la firmele care au datorii exigible mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat.
Partidele pot transfera aceste fonduri în campanie, în limitele maxime pentru cheltuieli, și le pot recupera prin rambursări de la bugetul de stat, dacă obțin mai mult de 3% din voturi și depun o cerere la AEP. De exemplu, limita pentru cheltuieli la prezidențiale este de 20.000 de SMB, ceea ce înseamnă 66 de milioane de lei în 2024.
Rambursările se fac, potrivit legii, în 90 de zile de la data alegerilor, după verificarea rapoartelor de venituri și cheltuieli. Partidele sau candidații pot returna toate fondurile unui donator.
De unde au provenit banii partidelor
În 2024, veniturile partidelor au fost cele mai mari de până acum, mai ales în contextul în care au avut loc patru runde de alegeri. Așadar, partidele s-au mobilizat să obțină cât mai mulți bani de la donatori și prin cotizații. Deși nu avem o statistică oficială, datele colectate de EFOR arată că partidele politice ale căror declarații fiscale sunt publicate pe pagina web a Ministerului Finanțelor arată că veniturile au fost de aproximativ 957 de milioane de lei (din care 353 mil reprezintă PSD), iar cheltuielile de 1,109 miliarde de lei – unele partide au cheltuit pentru campanie, dar rambursările s-au făcut în 2025, ceea ce explică discrepanța.
Din acest total, 382 de milioane lei reprezintă subvenții. Analiza nu include PNL, care nu publicase datele până în acest moment, contrar legii. Am putut identifica date pentru 82 de partide politice; chiar dacă unele partide nu au fost incluse în listă, cu siguranță nu afectează totalul, întrucât toate partidele mari sunt incluse. Deși acest raport nu acoperă în detaliu veniturile și cheltuielile partidelor politice în 2024, graficele de mai jos arată creșterile de venituri relevante comparative cu anii anteriori. Totalul cotizațiilor a fost cel mai mare de până acum la principalele partide analizate, chiar dacă în unele cazuri cotizațiile peste 10 SMB au fost mai mari în alți ani decât în 2024.
Per total, PSD a strâns 22 de milioane (din care 1,25 mil sub 10 SMB), iar PNL 14 milioane. La donații cel mai bine au stat USR și PNL. La împrumuturi, cel mai bine a stat PSD – 47 milioane de lei peste 100 SMB, la care se adaugă 19,7 milioane din împrumuturi sub 330.000 lei. PNL De asemenea, observăm că a revenit în forță un fenomen estompat de mulți ani, și anume împrumuturi și donații obținute de la persoane juridice. PSD, de exemplu, a obținut 3,2 milioane din donații mari de la firme, în contextul în care obținuse 1,1 milioane în 2014 și 5 milioane în 2008.
De asemenea, a obținut împrumuturi de 37 de milioane de lei. Și PNL a avut o traiectorie similară, iar anul trecut a primit 2,6 milioane de lei. USR nu a avut venituri de la persoane juridice. PNL a declarat puține fonduri din împrumuturi – un singur împrumut de la o persoană juridică (500.000 lei), 450.000 lei de la o persoană fizică și 531.562 lei; această statistică este poate determinată și de situația financiară precară în care s-a aflat partidul, mai ales în a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, provin majoritar din zona Constanța.
Sursa: Expertforum
Cea mai mare parte din donații, de la persoane fizice
Cea mai mare parte provine din donațiile mari provin de la persoane fizice, în contextul în care PNL a declarat 130 de milioane de lei, care includ și contribuțiile candidaților care sunt aleși ai partidului pentru campanie. PSD a declarat în schimb 47 de milioane de lei împrumuturi de la persoane fizice, USR a declarat 9 milioane, iar AUR 5 milioane. PNL a declarat 3,6 milioane de lei cotizații peste 10 SMB și PSD 1,3 milioane. La PSD majoritatea banilor au ajuns la sediul central. La PNL, după sediul central, cei mai mulți bani au intrat în conturile filialelor Argeș, Galați, Maramureș și Botoșani (între 4 și 4,6 milioane de lei). La USR 5,5 milioane au ajuns la sediul central, iar 1,2 milioane la Iași. La AUR toți banii au mers la sediul central. La REPER, 2,3 milioane lei din 2,5 milioane de lei au ajuns la sediul central.
Un consilier județean din Sibiu a donat peste jumătate de milion de lei
La Sibiu, finanțatorul cu suma cea mai mare reieșită din raport e Beschiu Dumitru, care a donat către PSD suma de 670.000 lei. Banii au fost virați în două tranșe: 170.000 lei în 09.02.2024 și 500.000 lei în 21.05.2024. Beschiu e consilier județean, Prim Vicepreședinte PSD (organizația teritorială Jina). Nu a donat în trecut, iar la localele din 2024 a declarat contribuții de 10.000 lei.
Între partidele analizate în raport și care figurează cu donații reprezentative se numără, ca persoană juridică, una din firmele de top de construcții din Sibiu, care a finanțat PNL cu suma de 100.000 lei. Totodată, aceasta a donat în 2008 pentru PSD 30.000 lei.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
De ani de zile, companiile de energie și gaze își tratează clienții ca pe niște bancomate fără PIN, scoțând sume uriașe din buzunarul consumatorilor prin facturi de regularizare emise nu pe trei luni, așa cum spune legea, ci pe un an întreg. „Nu contează că nu ți-am citit contorul, îți trântim acum nota de plată pentru tot anul și te descurci cum poți!” – acesta a fost, în esență, mesajul furnizorilor.
Ei bine, vestea bună e că roata s-a întors.
Ce spune legea, nu ce vor companiile
Legea energiei electrice și a gazelor naturale (nr. 123/2012), coroborată cu ordinele ANRE (nr. 6/2017, 29/2016 13/2023 ) e clară: furnizorul este obligat să emită facturi pe baza citirilor la maximum trei luni. Regularizarea nu e un joc de ruletă, nu e „all-in pe 12 luni”, ci doar o ajustare punctuală a consumului.
Emiterea unor facturi pe un an este ilegală. Punct.
De fiecare dată când un consumator întreabă: „Dar de ce pe un an?”, răspunsul furnizorului seamănă cu o piesă de teatru absurd:
• „Așa s-a citit contorul” (traducere: „Am uitat de tine, dar acum îți cer tot deodată”),
• „Este corect legal” (traducere: „Știu că nu e, dar mizez că nu vei contesta”),
• „Plătește și după discutăm” (traducere: „Prima dată banii, apoi vedem dacă mai ai drepturi”).
Numai că timpul în care consumatorul era redus la tăcere a cam trecut.
În sfârșit, putem plăti cu aceeași monedă
Dacă furnizorii au obișnuit să regleze conturile după bunul plac, acum consumatorii au ocazia să-i oblige să respecte legea. Factura de regularizare pe un an se poate contesta simplu, iar instanța sau ANRE îi poate obliga să refacă documentul doar pentru ultimele trei luni.
Adică exact cât spune legea. Nici mai mult, nici mai puțin.
Este, într-un fel, o lecție de dreptate poetică: după ce ani la rând am fost bombardați cu facturi exagerate, acum avem ocazia să le trimitem companiilor o factură morală – cea a legalității și a bunei-credințe.
Cum dai replica furnizorului
• Nu plăti orbește. Contestă factura în scris;
• Invocă legea – Codul civil și ordinele ANRE care limitează regularizarea la trei luni;
• Mergi la ANRE și ANPC – nu sunt doar sigle pe hârtie, chiar pot sancționa furnizorii;
• Instanța – ultima redută, dar extrem de eficientă.
Da, până acum companiile au avut impresia că „factura e lege”. Dar legea e lege, nu factura. Iar consumatorii au acum toate argumentele să-și facă dreptate.
Așa că, data viitoare când primești o regularizare pe un an, nu te panica. Zâmbește ironic, fă-ți contestația și trimite factura înapoi la expeditor. În sfârșit, putem să-i plătim cu aceeași monedă.
Avocat Alexandru Zavatin, Baroul Sibiu
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În România mii de cetățeni încă aprind lumânarea în propriile case. Copii care învață la lumina unei lămpi cu gaz sau a lanternelor, bătrâni singuri și familii nevoiașe care trăiesc în întuneric e una din realitățile cele mai crunte, ignorată însă de decidenți. Peste 5.000 de gospodării nu au nici astăzi acces la electricitate – un eșec de guvernare prelungit. Și în județul Sibiu există încă 106 locuințe neelectrificate.
Harta României fără lumină
În timp ce Europa înaintează rapid spre tehnologii inovatoare – de la surse regenerabile la digitalizare și inteligență artificială –, România rămâne cu gospodării aflate încă în întuneric, ca în urmă cu un secol. În peste 30 de ani de promisiuni, autoritățile nu și-au îndeplinit obligația constituțională și morală de a aduce lumină în fiecare casă.
Asociația Energia Inteligentă a lansat, în vara anului 2021, proiectul „Energie pentru viață”, cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind sărăcia energetică extremă din România. În 2024, cu sprijinul Ministerului Energiei, Asociația Energia Inteligentă a realizat primul Registru Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică (RENGEER). Inventarierea a scos la lumină faptul că în România există 5.494 de locuințe neracordate, în care trăiesc peste 11.600 de oameni – dintre care aproape jumătate sunt copii minori.
Majoritatea locuințelor se află în zone montane izolate, fără șanse concrete de a fi racordate la rețeaua de energie electrică
Datele culese de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că 87% dintre casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face și mai dificilă o soluție instituțională. În plus, 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub nivelul minim pe economie, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar fi racordați la rețea, mulți nu și-ar permite să plătească energia consumată. Situația este complicată și de accesul dificil în 53% dintre cazuri, iar pentru 10% dintre locuințe nu există drumuri de acces. Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui.
Topul județelor fără electricitate pentru locuințe
Așa cum arată harta României fără lumină, realizată de Asociația Energia Inteligentă, doar în județul Satu Mare există 585 de locuințe fără electricitate. Urmează în top Bistrița-Năsăud (543 de locuințe), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358). Pentru guvernanți, aceste cifre pot părea simple statistici. În realitate, fiecare număr ascunde tot atâtea povești dure de viață: copii din mediul rural care învață la lumina lumânării și nu pot folosi un laptop în era digitalizării; familii care nu au frigider, radio, televizor sau acces la internet; oameni care nu își pot încărca telefonul pentru a apela la servicii de urgență precum ambulanța; bătrâni care trăiesc fără posibilitatea de a folosi aparate medicale de bază.
La Sibiu, peste 100 de locuințe nu sunt electrificate
În ceea ce privește județul Sibiu, acesta figurează cu 106 locuințe neelectrificate, din care 33 sunt permanente, iar 72 temporare. „Pentru judetul Sibiu, în momentul realizării inventarierii caselor neracordate la rețeaua de energie electrică și întocmirea Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România în aprilie 2024, pe județul Sibiu existau 106 locuințe fără energie, dintre care doar 33 locuite permanent (restul pot fi locuințe sezoniere unde oamenii se retrag vara cu diverse îndeletniciri – creșterea animalelor, întreținerea pajiștilor). Toate ascestea sunt situate în zonele de munte ale județului Sibiu”, a transmis Asociația Energia Inteligentă pentru Sibiu 100%.
Județul Alba deține numărul cel mai mare de locuințe neracordate la curent electric din Regiunea Centru sau dintre județele învecinate cu noi (343, din care 176 permanente, 115 temporare și 1 nelocuită). Mureșul are 176 locuințe neelectrificate (27 permanente, 146 temporare și 3 nelocuite). Nu deținem date privind județele Brașov și Vâlcea. Argeșul e foarte aproape de Sibiu ca număr de locuințe fără curent electric (104, din care 4 permanente, 99 temporare și 1 nelocuită).
Între două lumi
Uniunea Europeană tratează accesul la energie nu doar ca pe o chestiune economică, ci ca pe un drept fundamental al cetățenilor. În viziunea europeană, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă inclusiv la cei mai vulnerabili. Prin Pactul Verde European (Green Deal) și strategia REPowerEU, Bruxelles-ul a stabilit obiective clare: o tranziție către o energie curată și accesibilă pentru toți și asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă („Leave no one behind”).
Inclusiv prin viitorul Pachet de Energie pentru Cetățeni care va fi lansat în curând de Comisia Europeană, Executivul de la Bruxelles subliniază că „o tranziție energetică justă îi implică și îi sprijină pe toți cetățenii, indiferent unde locuiesc sau cât câștigă”.
„Leave no one behind” (Să nu lăsăm pe nimeni în urmă) este principiul central al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU și al ODD. Acesta exprimă angajamentul tuturor statelor membre ONU, inclusiv al României, de a pune capăt sărăciei extreme, de a elimina discriminarea și excluderea și de a reduce inegalitățile, asigurând ca eforturile de dezvoltare să ajungă la toți oamenii – în special la cei mai vulnerabili și mai marginalizați.
Stagnare într-un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională
În România, lipsa accesului la electricitate pentru mii de gospodării nu ține doar de geografie sau resurse, ci de eșecul politicilor publice și de indiferența socială care lasă aceste comunități mereu în urmă.
Astfel, în mai bine de trei decenii, România a lansat mai multe programe naționale de electrificare, dar niciunul nu a fost dus la bun sfârșit. Lipsa de continuitate politică, birocrația și incoerența legislativă au condamnat la stagnare un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională.
Primul program coerent a fost aprobat în 2007. Programul nu a funcționat însă, din lipsa unor pârghii administrative, financiare și juridice. Cinci ani mai târziu, în 2012, Guvernul a propus un nou Program Național de Electrificare pentru perioada 2013–2016, dar proiectul nu a fost adoptat, iar agenția responsabilă a fost desființată la finalul aceluiași an.
O nouă încercare a venit în 2016, sub forma programului „Prima Lumină”, inițiat de Guvernul Cioloș și însoțit de un memorandum cu Norvegia pentru electrificarea a 10.000 de case. Schimbarea guvernării a blocat și acest proiect. În 2019, Guvernul a lansat programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, care prevedea instalarea de panouri solare de 3 kW la aproximativ 7.100 de locuințe aflate la peste 2 km de rețea. Statul oferea o finanțare nerambursabilă de 25.000 de lei pentru fiecare gospodărie, însă programul s-a dovedit un eșec încă din primele etape, din cauza ghidului de finanțare prost conceput și a condițiilor birocratice greu de îndeplinit de către primăriile mici sau de către familiile vizate.
Strategia energetică a României 2025 – 2035 recunoaște problema, arătând că 7.500 de locuințe (din care 4.700 locuite permanent) nu sunt conectate la rețeaua de energie electrică. Motivele sunt complexe – de la sărăcie și costuri prohibitive, la distanța mare față de rețea, lipsa actelor de proprietate sau prevalența locuirii informale.
Strategia stabilește obiectivul ca,până în 2035, toate gospodăriile și întreprinderile să aibă acces la electricitate. Pentru aceasta, se propune adoptarea unor soluții descentralizate: micro-rețele, generare distribuită și comunități energetice locale, cu accent pe zonele vulnerabile, dar și soluții de modificare și simplificare a legislației cu privire la regimul proprietății și cerințele privind racordarea.
Sărăcie crâncenă la firul ierbii, megaproiecte pe hârtie
În timp ce mii de români se zbat în întuneric, guvernanții se laudă cu megaproiecte menite să împlinească visul național de a deveni un actor important în Europa: hub regional. Retorica politică a ultimilor ani a fost aceeași: „România – furnizor de securitate energetică pentru regiune”.
Ca o comparație, în paralel cu obiectivul de a finaliza electrificarea în următorii zece ani, Strategia Energetică prevede pentru 2035 un obiectiv de 3 GW de energie eoliană offshore. Tot până în 2035, ponderea de energie nucleară, care acoperă acum aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării prin cele două unități de la Cernavodă, ar urma să ajungă la aproximativ 33-35%, prin extinderea capacităților existente de mari dimensiuni și construirea de reactoare modulare mici – o tehnologie inovatoare de vârf.
Unul dintre cele mai importante proiecte este cu siguranță exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, un proiect de 4 miliarde de euro care va depăși limitele tehnologice de până acum. Cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, câteva zeci de miliarde de metri cubi de gaz vor fi aduse la suprafață de sub ape de o mie de metri adâncime.
În prima parte a acestui an, Ministerul Energiei a anunțat finalizarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) care va traversa România de la Marea Neagră până la granița cu Ungaria. Interconectorul va permite transportul de energie verde, produsă în România – inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră – către consumatori din țară și din alte state europene. „Finalizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul HVDC este o realizare importantă și marchează o etapă esențială în transformarea României într-un hub energetic regional și un actor strategic în securitatea energetică a Europei”, a transmis Ministerul Energiei.
Câteva miliarde de euro s-au investit deja în infrastructura de transport al gazelor naturale. În același timp, doar prin Fondul pentru Modernizare, România va susține cu 3 miliarde de euro subvenționarea a circa 5.000 MW de energie eoliană onshore și fotovoltaică.
Aceste miliarde de euro investite în subvenționarea unor capacități mari de producție și în infrastructuri regionale contrastează puternic cu cele câteva milioane necesare pentru electrificarea ultimelor gospodării. Cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România, potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă. Prețul unui kit fotovoltaic de bază: 2.000–5.000 EUR / gospodărie.
news.ro
De ce a eșuat statul
Deși România a avut la dispoziție fonduri europene fără precedent, autoritățile nu au inclus electrificarea completă a țării în niciun program major de finanțare, nici măcar în PNRR sau în Fondul pentru Modernizare. Astfel, România a ratat probabil cea mai mare șansă de a corecta una dintre cele mai grave inechități sociale: lipsa accesului la electricitate pentru mii de familii.
Numai prin REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării. Apelul în valoare 300 milioane euro pentru instalarea de panouri solare și baterii (Investiția 4A) era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate pe întuneric.
Așadar, iată un paradox revoltător: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă a relevat faptul că aproape nicio casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienților selectați și care vor beneficia de voucherele în valoare de 10.000 de euro pentru panouri solare și baterii. Criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric. Totodată, aceste locuințe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare.
Totodată, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulți dintre așa-zișii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situația de a nu-și putea plăti facturile. Cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii „greșiți”, iar cei mai afectați continuă să fie lăsați deoparte.
Rușinea națională
Lipsa de finanțare se adaugă la lipsa unei strategii de electrificare completă, dar și a datelor precise – nu există nicio hartă oficială a gospodăriilor neelectrificate cu excepția celei realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei. Problema se mai lovește de birocrație și de pasarea responsabilității între diverse instituții – precum Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și primării.
Așa se face că, la peste 30 de ani de la Revoluție, România încă nu a rezolvat un drept fundamental. Situația este cu atât mai rușinoasă pentru România cu cât țări mult mai sărace, precum India, au reușit să facă ceea ce noi nu am fost în stare. Deși PIB-ul pe cap de locuitor în India este de peste șapte ori mai mic decât în România, între 2017 și 2022 India a reușit să electrifice aproximativ 28,6 de milioane de gospodării prin programul Saubhagya – mai mult decât populația totală a României. În doar cinci ani, o țară mult mai săracă decât România a dus la bun sfârșit ceea ce noi nu am reușit să facem pentru câteva mii de locuințe în peste trei decenii, cu resurse europene fără precedent și ambiții de hub energetic regional.
A cui e responsabilitatea?
În România, responsabilitatea de a aduce curent în casele rămase în întuneric a rămas în grija societății civile și a unor parteneri externi, precum Norvegia, care a finanțat prin Innovation Norway accesul multor gospodării din comunități vulnerabile la energie regenerabilă. ONG-urile și inițiativele private fac eforturi apreciabile, dar ele funcționează pe bază de sponsorizări, granturi și voluntariat. Pot aduce soluții punctuale – cum sunt kiturile solare pentru gospodării izolate –, însă nu pot atinge o scară națională. Nu pot electrifica mii de gospodării într-un timp scurt.
În plus, se naște întrebarea: e în regulă ca statul să lase pe umerii ONG-urilor o responsabilitate fundamentală precum electrificarea? Accesul la electricitate nu este un moft, ci un drept esențial, la fel ca apa potabilă, educația sau serviciile medicale. Fără lumină, oamenii nu pot învăța, nu se pot informa și nu își pot trăi viața cu demnitate.
În plus, această dependență de inițiative locale creează un risc major de inechitate. Sunt sate care au norocul să beneficieze de sprijinul unei asociații sau al unei campanii caritabile și sate care rămân în întuneric. Se naște astfel sentimentul că un drept fundamental depinde de bunăvoință și șansă, nu de stat. Rezultatul: o Românie cu două viteze, unde drepturile fundamentale depind de întâmplare.
În realitate, statul trebuie să își asume electrificarea ca prioritate strategică– cu buget, program național și un calendar clar. ONG-urile pot completa eforturile oficiale prin modele pilot și inovații, iar companiile private pot sprijini prin CSR sau parteneriate. Însă niciunele nu pot și nu trebuie să substituie rolul central al statului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Din Săliște mai la vale, la doi km distanță mai exact, este un sat ce își are denumirea de Vale. Prima atestare a acestei localități este în anul 1383. Viața localnicilor din acest meleag se învârtea în jurul creșterii animalelor și a pomiculturii, de altfel activități specifice Mărginimii Sibiului. Mai nou, localnicii au migrat către agroturism.
De la Săliște la Vale
Cobor spre acest sătuc ce și-ar avea numele după râul peste care este așezat. Nu faci mult din Săliște la Vale, în jur de jumătate de ceas, dacă mergi agale, „gură cască”, cum fac eu. În jurul drumului văd numai copaci și fânețe, munți împăduriți și vreme bună. Undeva la margine de șosea zăresc un om care își adună fânul cu grebla, imagine care devine tot mai rară pe aici.
„Noroc! Doamne ajută!”, mă adresez localnicului. Are o figură simpatică și nu durează mult să-mi dau seama că e pus pe glume și voie bună. „Doamne ajută! Doamne ajută!”, îmi răspunde într-un strigăt lung. „Sunteți de aici, din Vale?”, îl întreb. Are pe el un tricou îngălbenit de vreme (sau poate așa o fi culoarea lui, ce știu eu), pantaloni negri și o șapcă albastră, și aceasta bătută de timp și soare. Mustăcioara lui încărunțită este numai zâmbet. „De aici, din Vale, da!”, îmi răspunde. „Și cum mai este viața prin satul vost‘?” „Păi cum să fie?… Foarte bună!”, mă lămurește imediat văleanul.
„Du-te la Ion Păculea!”
E către amiază, soarele strălucește și încălzește tot peisajul, iar transpirația curge de pe mine cum curge apa din țurțuri primăvara. „Cu ce cărați fânul acesta?”, îl întreb pe nea Bujor, căci așa mi s-a recomandat. „Păi, cu calul, dar nu mai sunt mulți cai aici în sat, majoritatea oamenilor fac baloți!”, îmi spune nea Bujor. „Și nici animale nu prea sunt, bănuiesc”, continui. „Da, bănuiți bine. Mai sunt unu-doi care mai au câteva oi și vaci”, afirmă văleanul. Mai stau cât mai stau la taclale cu omul din fața mea și dau să o iau din loc. Nu vreau să-l mai rețin din treabă, dar înainte să plec îi spun: „Nea Bujoare, mata cunoști pe cineva din sat care mai știe povești de-ale locului?”. „Ba cum să nu, du-te la Ion Păculea, vezi că stă undeva pe dreapta după ce faci curba din sat!”
Atmosferă de toamnă în sat
Îl las pe nea Bujor cu treaba lui, îi spun clasicul „Spor la treabă!” și îmi continui drumul către sat. Nu mai e nici mult până la destinație. Sar înapoi șanțul ce mărginește șoseaua de iarba localnicilor și în doar câteva sute de metri ochesc pancarta cu denumirea satului. Trec de ea și încep să admir casele din sat, de unde vin miresme de ardei copți pe grătar; pesemne oamenii s-au apucat de zacuscă. Spre surprinderea mea, una dintre primele case din Vale are o tăbliță pe care scrie „Cabinet de Avocat”.
Cine știe ce probleme își mai fac oamenii de pe aici! Dar nu o bag în seamă prea mult, eu tre‘ să dau de nea Ion Păculea. Din amețeala mea, cred că m-a bătut și soarele în cap, nu mă opresc la locația unde mi s-a recomandat și o iau tot către centrul satului. Nici țipenie de om pe stradă, doar câte o mașină care trece odată la câteva minute. Trec de curba cu pricina și merg tot înainte, apoi fac stânga pe un pod și ajung pe o stradă unde răsună lătraturi de câini, unele mai groase, altele mai subțiri. Mă îndrept către acea zarvă și văd niște câini mari slobozi pe stradă. O mașină oprește aproape de casa din dreptul meu. E o doamnă la volan. O întreb unde îl pot găsi pe nea Ion Păculea…
În mașina de poliție
Îmi continui calea și ajung la locația cu pricina. Strig la poarta lui nea Ion cred că vreun sfert de oră. Nu iese nimeni. Mă descurajez și merg iar către podul cu pricina, poate dau de altcineva, dar nu mai stânga pe el, o iau înainte pe lângă un parc colorat pentru copii. La un moment dat, pe dreapta, văd o mașină de poliție care dă să plece. Îl întreb pe polițist unde stă nea Ion Păculea și dacă e acasă.
„Nu știu, vedem, hai urcă în mașină, te duc eu!”. Mă urc în mașină, ce să fac, trebuie să ascultăm de organele legii. N-am mai călătorit niciodată cu mașina de poliție. O Dacie clasică, din aceea cum se găsește pe la țară. De curiozitate, îl întreb pe polițistul aflat la volan dacă sunt incidente pe aici, prin zonă. Îmi răspunde cu un glas lejer: „E liniște, oamenii sunt cuminți”.
Un minut durează călătoria mea, după care mă lasă la poarta unde își are nea Ion casa. Mă uit lung la poarta mare de lemn. Am fost aici, o cunosc. Bat în ea și mai strig odată. De data aceasta am noroc, îmi răspunde un copil: „Cine e?”. Mă bâlbâi puțin, cine să-i spun sunt? Dar mă adun repede și îi răspund: „De la ziar!” Copilul deschide repede ușa. Ionuț îl cheamă ca pe bunicul său. Îl întreb unde e bunicu. „E jos la tata, hai că te duc eu!”. Încuie repede poarta și ne îndreptăm către destinația spusă.
Acasă la nea Ion
Fix în momentul când am făcut curba, nea Ion, sprijinit în două bețe, vine ușor ușor către deal, alături de soția sa, ce are o coasă în mână. Ca să aflu mai târziu că nea Ion a cosit, la cei 81 de ani ai săi și care, de regulă, stă sprijinit în acele bețe. Mă prezint omului, acceptă bucuros o discuție, dar să am răbdare, că el merge mai încet. Urc alături de Ionuț, moșnegește, se mai oprește la câte o casă și îmi explică a cui a fost și continuă drumul. Până ajungem în curtea sa umbrită de struguri copți și păzită de un cățeluș blănos și de vreo patru pisicuțe. Ne așezăm, eu pe scaun, nea Ion pe trepte și începem discuția.
Un sat de ciobani
Nici bine nu beau o cană cu apă că gazda mea își dă drumul la vorbe, e mare povestaci: „Satul nostru a fost axat pe Vale, pârâul acela care duce în sus. Au fost case pe stânga și pe dreapta acestei ape până sus. În o mie optsute și ceva, o viitură mare a dus toate casele, ce erau de lemn, nu de piatră ca acum, iar toți de pe vale s-au tras către margine”. Povestește plin de viață și gesticulează mult, îmi și imaginez acea viitură. „Și cu ce se ocupau oamenii pe aici?”, îl întreb privind curios la el. Acesta, făcând un gest teatral, ridică tonul: „Din satul nostru, Vale, au fost foarte mulți ciobani, la fel și din, Cacova (Fântânele de astăzi) și Galeș. Mergeau și ciobăneau prin baltă, au ajuns până și în Crimeea. Au fost foarte multe familii bogate în sat, își țineau banii în banca Albina, care a dat faliment”.
„Din Săliște până-n Vale, tre` să mergi, dar mergi călare…”
Nea Ion îmi povestește despre rânduiala oamenilor de aici. Vorbește cu mândrie de satul său: „Aici copiii învățau până la patru clase și apoi părinții îi duceau la oi. În primul an, îi dădea o mieluță, care făta în al doilea an, poate tot o mieluță, deci avea două oi. Și în acest fel până la armată (pe atunci locuitorii făceau armata pentru Austro-Ungaria) copilul își făcea două-trei de oi.
După cătană (cu sensul de armată) se întorcea iar la oi. El nu știa cu cine o să se însoare, îl însurau muierile când îi venea vremea. Înainte de interbelic nu găseai în sat decât primarul, clopotarul, popa, cel care era la tauri, îngrijitorul de la Primărie și câțiva oameni. Restul erau numai plecați și când se întorceau aduceau banii, iar muierile duceau banii la bancă. Fetelor, ca să se mărite bine și cu ofițeri, părinții le făceau o dotă (zestre), o sumă mare de bani o strângeau vălenii pentru fata lor, ofițerii se căsătoreau doar cu fete cu stare. Din cauza rânduielilor noastre vecinii satului nostru au scos o vorbă: «Din Săliște până-n Vale, tre` să mergi, dar mergi călare. Și acolo să vezi minuni, broaște fripte pe cărbuni și feciori de nouă luni».”
„Acum nu mai știm cine unde stă”
În curtea lui nea Ion mirosul de struguri copți mă îmbată. Sunt curios de vremurile în care oamenii stăteau aici în sat și se ocupau cu pomicultura. „Fiind terenul potrivit pentru pomi, învățătorul Tipuliță semăna în grădina școlii pomi: meri, peri, duzi sau frăgari. Primăvara lua puieți și îi planta pe câmp, dar oamenii spuneau că nu au nevoie de pomi, ei au nevoie de fân. Dar tot a semănat duzi, începând cu Capul Vălii și până în Capul de Sus de Vale. Dar s-au distrus toți când a trebuit să ducem frunză pentru viermii de mătase. Când eram noi mici, copiii de la școală trebuiau să îngrijească viermii.
Veneau oameni din toate satele și luau frunze din duzii noștri de aici, astfel i-au distrus. Erau și două vii, viile de din jos și viile de din sus, era multă țâța caprei și viță neagră. Făceam vin. Avem și acum bolta aceasta. Nu ne mai ocupăm nici cu copacii, nici cu animalele, creștem doar iepuri și găini. În sat mai este unul care are 20-30 de vaci. Nu se mai lucră pământul. Majoritatea suntem pensionari. Fiind oameni bogați aici în sat, și-au dus copiii la școală, iar foarte mulți au plecat și și-au vândut casele pe timpul lui Dej pentru a-și lua Dacie. Acum nu mai știm cine unde stă, mulți veniți de la Sibiu, București, din alte sate”, îmi mărturisește nea Ion.
Un cântec vechi desprins din ,,Miorița”
Dau să plec, dar mă trage înapoi și mă întreabă dacă vreau să mănânc ceva. De acasă am învățat că „Două bătăi strică, două mâncări nu”. Intrăm în bucătărie și soția lui nea Ion îmi pune în față o ciorbă de varză cu afumătură, specifică locului, pe care o mănânc pe nerăsuflate! După, mă servește cu o mămăligă aburindă și niște brânză de burduf, alt preparat local. După festin, nea Ion îmi bagă mai multe cântece vechi, pe care nu le pot înșirui toate aici, dar am să las unul. Mie mi l-a cântat cu glas melodios:
„Ciobănaș de la miori,
Cum ți-a fost moartea să mori?
Colo-n vârful muntelui,
La bătaia vântui.
De-ngropat cin‘ te-a-ngropa?
Doi brazi când s-or răsturna.
Dar lumina cin ți-a pus?
Soarele când a apus?
De jeli cin te-o jeli,
Oile când or porni?
Au pornit în jos domol,
Numai câinii în urma lor.
Am povestit multe cu nea Ion, dar nu pot trece totul într-un simplu articolaș. Zic „Săru‘ mâna pentru masă”, îmi salut gazdele și mă întorc și văd magazinul satului. E închis. Îmi aduc aminte vorbele lui nea Ion: „Avem magazin, dar nu știu din ce cauză s-a închis. Noi suntem bătrâni și este foarte greu pentru noi. Pentru pâine sau pentru altceva trebuie să fugi în Săliște”.
Da, și eu trebuie să fug în Săliște. Începe să se facă seară. Trec din nou prin locurile pe unde am mai călcat, deja parcă mi se par familiare. Călătoria mea nu se oprește aici, voi merge și în alte sate ca să aflu povești despre oameni pentru oameni.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
