A trăi fericit într-o țară pașnică și liberă e doar un accident geografic. În Siria, după reprimarea sângeroasă a revoltelor antiguvernamentale s-a ajuns ca după 3 ani de război civil însămânțat cu bombe cu fragmentare și decapitări televizate la cel mai mare val de refugiați din ultimele decenii. În Turcia, Liban și Iordania sunt milioane de refugiați. Iordania, poate cea mai săracă țară arabă gestionează soarta unui milion de sirieni. Nici în Liban sau în Turcia situația nu e mai roz. În nordul Africii, după catastrofa războiului civil din Libia în care europenii au bombardat masiv, facțiuni rebele s-au afiliat Statului Islamic sau Al Qaeda. Însă probleme nu sunt doar în Libia, ci și pe tot restul Africii, din Eritrea și Mali până în Sudan. Levantul și Peninsula Arabă au propriile lor orori în Irak și Yemen. Războiul, foamea și sărăcia dislocă întregi populații aflate sub pericolul exterminării de unii sau alții din actorii acestor tragedii.
În Europa, valul acestor nenorociți ai sorții e cunoscut de multă vreme, iar Bruxellesul nu e în necunoștință de cauză. Este șocantă nu periferia europeană în care ne-am cuibărit, ci reacțiile xenofobe ale acestei nații, cei mai buni și mai ospitalieri dintre traci. Mi se pare scandalos faptul că deși avem 3-4 milioane de cetățeni români emigrați în Europa, când alții mai bronzați și cu un zeu invizibil mai absurd decât al nostru încearcă exact același lucru devenim campionii xenofobiei. Aș înțelege asta dacă ar fi o reacție izolată datorită contactului ocazional cu o altă cultură, însă semnele de alienare socială ce au precedat aceste reacții sunt îngrijorătoare. O lege anti-legionară a readus pe tapet antisemitismul deși nu avem o minoritate evreiască semnificativă. Dintr-o dată, o moschee aflată sub autoritatea Marelui Muftiu al României, unul din cei mai moderați și toleranți teologi, provoacă un tsunami de furie bucureșteană. Acum, niște amârâți venind din Orientul Mijlociu ne ”amenință stilul de viață”, 18 milioane de români descriu apocaliptic câteva mii de refugiați, în marea lor majoritate sirieni. Cineva probabil va culege otrava asta și o transforma într-un capital electoral ”frumos”. E dureros să ne vedem concetățenii spumegând de ură la adresa unei fetițe ”jihadiste” de doi ani aflată în brațele tatălui său. Oamenii aceștia au vândut tot să ajungă într-un loc al speranței, unde românul ”verde” se pregătește să se radă în cap și să își spumege ura. Statul german a decis ca niciun refugiat să nu fie deportat când ajunge pe tărâm teuton. Ungurii, contrar atitudinii lor guvernamentale antieuropene, adăpostesc mult mai mulți refugiați decât Marea Britanie! Iar noi ne agităm, deși nu am văzut prea mulți sirieni dincolo de șaormerii.
Ne putem pune întrebări serioase nu numai despre ospitalitatea noastră ”legendară”, spiritul nostru ”creștin tolerant autentic”, ci și despre curajul nostru. Dacă numai câteva mii de sirieni ne sperie deși suntem zeci de milioane, atunci nu suntem doar niște rasiști xenofobi bigoți și fără pic de spirit european, ci chiar niște momâi troglodite.
Elogiul intoleranței
Muşuroiul de furnici
Înţelepciunea proverbelor româneşti te învaţă să nu bagi băţul în muşuroiul de furnici. Specialitatea secolului XXI este însă să-l bagi, dar cu mâna altuia. Şi uite aşa, la ordin şi „politically correct”, ne-am trezit şi noi, românii, apărând cauze străine în „teatrele de operaţiuni”. Adică, mai pe româneşte, în războaie care nu au nicio legătură cu doctrina militară a românilor, care a fost întotdeauna în istoria neamului, una de apărare a Ţării, dată nouă în grijă de Dumnezeu. O spun cu respect pentru profesionalismul militarilor români. Doar că, cei care înghit ordine fără să-şi negocieze poziţia în funcţie de interesul naţiunii pe care o conduc nu sunt şi cei care-şi pierd viaţa pe fronturi străine. Iar pentru cel care ordonă, totul, dar absolut totul este „business”şi – vorba unui general american într-un film despre războaiele moderne – biznisul militar este „ profit and war”.
Numai că toate acestea nu sunt şi „biblically correct”: „ Nu vă amăgiţi. Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera .” (Gal. 6,7) .
Ce seceră Europa creştină ? O invazie ! Rezultatul complicităţii la distrugerea casei – citeşte ţării – şi rostului altor neamuri. Acum vin să locuiască la tine. Cine te-a pus?! Nici noi, românii nu vom scăpa fără cîţiva snopi în spinare de la secerişul ăsta căci avem şi noi păcatele noastre : nu mai mergem ca străbunii noştri „ cu Dumnezeu înainte”, ci după model străin, împotriva Lui. Şi atunci nu este nici o mirare . Ceea ce vedem – încă – doar la televizor este pedeapsă pe spinarea creştinilor pentru căderea din Legea morală dată nouă de Dumnezeu. Ce-i drept, încă nu ne-am transformat bisericile în săli de concerte, baruri şi pizzerii ca în vestul pragmatic al Europei. Ce-i drept, încă merge românul Duminica la Sfânta Liturghie. Dar oare înţelege cu adevărat sensul rugăciunii preotului când cere de la Dumnezeu să ne ferească de năvălirea altor neamuri asupra noastră?
Răsfăţată şi risipitoare la mâncare, Europa prosperă poate hrăni fără probleme un întreg popor venit în vizită să şi rămână. Nici unde să pună capul jos nu va fi o problemă. Ci ciocnirea dintre două civilizaţii. Căci iată, vine o alta, cu alte obiceiuri, altă vitalitate, altă credinţă, alt mental peste o Europă în care fermenţii extremismului deja există. Am aflat-o chiar pe pielea noastră de români aflaţi în bejenie pentru o pâine mai albă prin aceeaşi Europă.
Iar într-o astfel de situaţie complicată, de la şpagasinii abulici care ne conduc la ce să te aştepti mai mult decât să bage cu mâna României băţul altora în toate muşuroaiele posibile şi imposibile.
Conf. univ. dr. Lucian Grozea, despre criza refugiaților: Îmi doresc să nu mai facem aceeași eroare istorică, care a dus la apariția Holocaustului
Valul de refugiați cu care se confruntă continentul nostru la ora actuală a pus pe jar guvernele statelor europene, nepregătite pentru o astfel de invazie a populației din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Cum se explică declanșarea acestei crize umanitare fără precedent în istoria recentă, în ce măsură s-ar putea schimba structura etnică și religioasă a Uniunii Europene și ce implicații ar putea avea asupra țării noastre integrarea anuală a mii de refugiați, ne explică conf. Univ. Dr. Lucian Grozea, Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.
Care este explicația acestui val de refugiați, care a luat cu asalt Europa în ultima perioadă?
Afluxul migrator despre care vorbim are variate cauze politice, economice și sociale. În nici un caz, nu se poate vorbi despre vreo similitudine dintre situația actuală și ceea ce cunoaștem noi ca migrație din istoria Evului Mediu. Europa de azi este privită ca un fel de „Țară a Făgăduinței“, în care ființa umană se poate realiza, datorită condițiilor socio-politice și economice. Democrația europeană este una stabilă, în care multiculturalitatea este protejată pe deplin, iar drepturile omului nu numai că sunt garantate, ci, mai mult, sunt sacrosancte. În fapt, enunțarea lor juridică și respectarea acestor drepturi stă la baza Uniunii Europene. De vreo cinci ani buni asistăm la acest fenomen migrator, acum cunoaștem un val mai mare, determinat de nesiguranța și insecuritatea zonelor din care provin acești oameni, bătrâni, adulți și copii. Cu alte cuvinte, spaima de chin și moarte, de nedreptăți și de inimaginabile abuzuri a devenit atât de mare, încât oamenii au luat, justificat, zic eu, calea pribegiei. Refugiații provin din toate clasele sociale, de la medici, profesori, ofițeri, ingineri, studenți până la oameni simpli. Însuși termenul de refugiat explică sensul și contextul. Ei devin expați nu din vina sau voința lor, ci din cauza evenimentelor nefavorabile și a regimurilor politice, care sunt fie autoritar-dictatoriale, fie aflate în conflict politico-religios. De asemenea, acești oameni au ales, cu bună știință, Europa unională, grație politicii „spațiului Shengen”, care asigură și favorizează libera trecere fără vreo opreliște la frontierele interstatale.
Factorul religios a jucat un rol important în destabilizarea statelor de unde provin acești refugiați, ținând cont de faptul că, în Siria, de pildă, a fost în ultimii ani o „prigoană” a populației creștine. Și totuși, nimeni nu a intervenit să îi apere. De ce asistăm doar acum la această așa-zisă criză umanitară?
Să ne lămurim. Migranții provin nu doar din Siria, ci și din Irak, Afganistan, Pakistan, Africa Subsahariană, Albania sau Kosovo. Referitor la Siria, aici avem două fenomene politice, regimul criminal Bashar al-Assad și mișcarea insurgentă, teroristă și paramilitară ISIS, adică nerecunoscutul Stat Islamic din Irak și Siria. Regimul dictatorial prezidențial și guvernamental, în genere, de sorginte alawită, o formă de șiism, a reacționat violent împotriva tuturor opozanților, fie ei creștini, sunniți sau kurzi. Acei oameni au protestat nu din considerente religioase, ci împotriva dictaturii, unipartidismului, corupției, șomajului, încălcării drepturilor omului, mai apoi, împotriva așa-zisei secte alawite, ceea ce a dus la un sângeros război civil soldat cu sute de mii de morți. Criza umanitară din Siria exista de ceva timp, din 2011, iar acum, situația a atins gradul maxim de insuportabilitate, așa încât explozia s-a produs cu efectele pe care le vedem. S-a ajuns aici din lipsa de implicare și, poate, din varii interese, mai mult sau mai puțin importante, ale factorilor politici decidenți la nivel internațional.
În spațiul public sunt avansate diverse ipoteze cu privire la afluxul migranților, una intens vehiculată fiind aceea că asistăm la o invazie musulmană asupra continentului european, orchestrată de SUA, pentru slăbirea unității UE. Este plauzibilă?
Sunt exprimate tot soiul de teorii conspiraționiste și fanteziste. Nu cred că se poate vorbi despre vreo „ciocnire a civilizațiilor”, ca să folosim sintagma lui Samuel Huntington, ci mai degrabă, despre disperarea acelor oameni. Că printre ei se pot infiltra și unii cu tendințe și obiective teroriste, să zicem de factură jihadistă, este o realitate de neneglijat.
SUA n-ar avea și n-ar promova astfel de interese din mai multe considerente: ar fi un regim politic iresponsabil, ceea ce este exclus, este principalul constitutiv politico-militar al NATO, n-are nevoie de instabilitate în Europa, când o are în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Am putea bănui Rusia, cu o formă de război asimetric, drept răspuns față de sancțiunile la care a fost supusă după evenimentul Crimeea și instabilitatea teritorială din estul Ucrainei.
Considerați că există o implicare a ISIS în aceste evenimente? Ce urmăresc adepții statului islamic și ce acțiuni ar putea avea în vedere pe viitor?
Direct nu, pentru că nu are capacitatea financiară și logistică ca să susțină un astfel de val migrator. În schimb, adepții se folosesc de orice oportunitate pentru a se alipi, infiltra sau asuma astfel de evenimente. Cu siguranță, fac pact cu diferite grupuri infracționale, diverse rețele mafiote sau celule teroriste aflate pe teritoriul european. Mai mult, își vor fi infiltrat deja insurgenți în masa mare de refugiați, iar la un moment dat vom asista iarăși neputincioși la tragice și sângeroase atentate specifice terorismului contemporan.
Cum apreciați că se va schimba structura etnică și religioasă a Uniunii Europene în urma acordării masive de azil politic pentru sutele de mii de refugiați?
La această întrebare cel mai bine v-ar răspunde un sociolog, însă post-factum. Nu cred că vom asista la o schimbare profundă în ceea ce privește structurile etnico-religioase ale populațiilor din Uniunea Europeană, întrucât ele sunt deja conturate, iar Europa se află în plin proces de globalizare. Problema este următoarea, câți dintre refugiați sunt azilanți politici, pentru că cei din Albania și Kosovo nu pot fi socotiți, potrivit dreptului internațional european, ca atare? Apoi, vor fi arondați acești oameni comunităților lor existente deja în spațiul european? Cum se va produce această diseminare, care ar putea fi socotită, poate, ca un soi de colonizare? Și, nu în ultimul, rând, multiculturalismul european poate promova interculturalismul și interacționismul social, așa încât să nu avem un proces de ghetoizare și enclavizare străbătut de fiorul autismului psiho-social?
Ce înseamnă pentru noi să preluăm și să integrăm anual mii de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, după cum ne-am angajat față de Uniunea Europeană?
Înseamnă să ne implicăm în rezolvarea acestei crize și să dovedim maturitate și responsabilitate geopolitică. Orice acțiune sau eveniment negativ care va afecta Europa, implicit, ne va tulbura și pe noi. Dar, acest dar este foarte important, Uniunea Europeană ca organizație politică, are obligația de a susține prin toate mijloacele țările implicate în acest proces neprevăzut de integrare socială, politică, culturală, religioasă și, mai ales, democratică. Gândiți-vă că acești oameni vin cu obiceiuri, atitudini, frustrări, percepții și comportamente specifice zonei originare, întâlnesc alți oameni și altă lume, iar adaptarea va fi anevoioasă. E ca și cum ai lua un copil maltratat dintr-o familie instabilă emoțional și iresponsabilă parental, plimbat prin diverse centre de plasament, apoi încredințat unei familii străine. De câtă dragoste si răbdare trebuie să dai dovadă pentru a reintegra acel copil într-un cadru familial normal. Dar speranță este. Să ne gândim doar la cazul Freddy Mercury, liderul prestigioasei formații Queen, care inițial se numea Farrokh Bulsabar, și care, în urma Revoluției din Zanzibar din 1964, a fost forțat de evenimente să se refugieze alături de familie în Feltham, o suburbie a Londrei, iar celebritatea sa pozitivă este cunoscută și recunoscută pe plan mondial, de la mic la mare.
Totodată, cred că decidenții politici ai ONU, nu doar cei ai UE sau NATO, trebuie să intervină pentru a stinge focarele existente în Siria, Irak sau din alte părți, pentru a stopa acest fenomen, care ar putea duce la tensiuni interne în cadrul UE. Cu alte cuvinte, schimbarea regimurilor politice iresponsabile. Nu poți lăsa un iresponsabil să conducă o căruță, dar să conducă o țară. Astfel, se poate opri acest aflux de oameni disperați și înspăimântați, iar oamenii ar putea trăi liniștiți în țările lor de origine, pentru că nimeni nu-și părăsește casa de prea mult bine, decât din motive imperceptibile la scală globală.
Cum credeți că va fi afectată România de aceste schimbări demografice care se produc în prezent?
Încă nu știm ce număr de refugiați vom primi. S-a enunțat o cifră, în jur de 1800 de oameni. Din perspectiva mentalității comportamentale, de regulă, românii sunt altruiști și ospitalieri.. Instituțional și logistic să sperăm că România este pregătită pentru o astfel de acțiune. Demografic, într-o primă instanță nu întrevăd, pe moment, mari probleme. Avem destui sași, evrei sau români care au plecat definitiv din România, iar, acum, nu se poate discuta de populații migratoare. Eu îmi doresc să nu mai facem aceeași eroare istorică, care a dus la apariția Holocaustului, când populația refugiată evreiască din diferite zone ale Europei, din cauza nebuniei naziste, n-a fost susținută nici moral, nici politic sau în procesul de imigrație de către cei îndrituiți s-o facă. În 1947 era deja prea târziu, răul fusese făcut.
Așadar, să ajutăm pe semenul nostru și să ne gândim că am fi putut fi noi în locul lui.
Autostrada Săliște-Cunța a fost închisă
Circulația pe lotul al treilea al autostrăzii Sibiu-Orăștie este restricționată total începând de luni, 7 septembrie, ora 8.00, între Săliște și Cunța. Potrivit CNADNR, închiderea traficului este necesară pentru remedierea degradărilor care au apărut pe acest tronson de autostradă, inaugurat în urmă cu mai puțin de un an, în noiembrie 2014.
„Precizăm că instituirea acestei restricții este necesară în vederea remedierii degradărilor constatate la km 275+650 al autostrăzii (km 60+600 proiect). În conformitate cu prevederile Contractului “Proiectare şi Execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, lot 3, Antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de garanţie (4 ani). Astfel, aceste lucrări de remediere vor fi executate pe riscul şi cheltuiala Antreprenorului”, se arată într-un comunicat de presă al CNADNR.
În ultima perioadă, numeroși specialiști au atras atenția că alunecările de teren periclitează circulația pe acest tronson și că se impune o evaluare urgentă a gradului de afectare a carosabilului. Totuși, reprezentanții CNADNR susțin că, în urma evaluărilor s-a ajuns la concluzia că problemele apărute la carosabil nu au fost cauzate de alunecări de teren, ci este vorba despre greșeli de execuție făcute de constructor.
„Menționăm că, atât experţii tehnici din partea Antreprenorului, cât şi cei din partea Beneficiarului, au concluzionat faptul că apariţia şi evoluţia defectului (crăpătura) de la km 275+650 nu s-a cauzat unui fenomen de alunecare a terenului, ci unei tasări structurale pricinuită de execuţia necorespunzatoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012 – 2013”, se mai arată în comunicat.
Potrivit CNADNR, perioada de restricție este estimată la aproximativ o lună și jumătate, în funcție de condițiile meteorologice. Traficul rutier se va desfășura pe ruta alternativă, DN1, între localitățile Săliște și Cunța.
Odeta Veștemean
Oana Marin – „În actorie, fie ești stâncă, fie îți asumi pur și simplu riscul de a-ți fi retezat capul”
Oana Marin este șefa de promoție a Facultății de Litere și Arte, la secția Actorie. Fata s-a născut în Drobeta Turnu Severin, lângă Dunăre. „Până să vin la Sibiu, mi-am petrecut viața în Motru, un oraș mic, cu blocuri de patru etaje și cu alei cu nume de flori. Un fel de Dogville. Păstrez imagini poetice în legătură cu familia mea. Mama citea, scria, mă învăța, fiindu-mi un etern ghid. Tata scria la ziar și îmi punea Goran Bregovic. Mamaia îmi povestea înainte de culcare serialele din timpul zilei, tataia mă plimba prin dealurile care împrejmuiau orașul. Mă dădeam ore întregi în leagănul din spatele blocului și visam, până mă striga mama de pe geam. Mama este un om extraordinar. E profesoară. Formează oameni.” A absolvit toate cele 12 clase ale Colegiului Național „George Coșbuc” din Motru. De la 7 la 12 ani, în paralel, a urmat cursurile Școlii Populare de Arte Tg-Jiu, secția pian. „Pe vremea aceea îmi doream să ajung pianistă, puțin mai târziu luptătoare de gherilă, apoi a urmat actoria… ”, pe care a ales să o facă la Sibiu. Oana a jucat, în această primăvară, într-unul dintre cele mai importante festivaluri din Moscova, însă nu s-a decis încă ce are de făcut. Iată cum este lumea pe care și-a ales-o și cât de pregătită este să pășească în ea!
Reporter: Când și cum ți-ai descoperit pasiunea pentru actorie?
Oana Marin: S-a întâmplat când eram în clasa a IV – a atunci când am scris o piesă de teatru pentru spectacolul de Crăciun al clasei. Am regizat-o și m-am distribuit, evident, în rolul principal. Am jucat, deși aveam 40 de grade febră. Aveam 11 ani. Apoi, totul a venit de la sine.
Rep: Cum au fost anii de facultate de la Sibiu? Ai terminat șefă de promoție. Cine și ce te-a impresionat?
O. M.: Plini. N-am fost în viața mea atât de activă, ca în acești trei ani. Atât de activă încât, în primul an, îmi propusesem să dau o fugă acasă după primele trei săptămani de școală și am sfârșit prin a ajunge abia de Crăciun. Situația nu s-a schimbat nici după trei ani. Altfel, nu prea știu să vorbesc despre anii de facultate. Am învățat în continuu, din tot ce am văzut, am auzit, am citit. Am suprins omenirea manifestându-se în cele mai diverse ipostaze. Și pe mine îmbătrânind odată cu ea. Oricum, acești 3 ani fac parte dintr-un proces de dezvoltare continuă, iar actoria o înveți până ajungi hrană de peștișori. Rigorile școlii de actorie sunt incredibile, fiindcă ele nu vizează un set de reguli bine stabilite, ci fac apel la propriile-ți mecanisme de autodebarasare și de curățare a tuturor materiilor, substanțelor, energiilor reziduale din tine. Și se întâmplă. Dar abia la sfârșit. Atunci începe. Vorba lui Sorescu : „Invers. Totul este invers.” . Nebuloasele planetare, în momentul în care se sting, dau naștere acelor „white dwarf stars”, niște stele mai mici. Și atunci începe greul. Fiindcă toate, absolut toate, sunt locuite.
Rep: În această primăvară ai jucat într-unul dintre cele mai importante festivaluri din Moscova. Povestește-mi despre această experiență. Ce a însemnat pentru tine?
O. M.: Când eram mică nu știam să spun care este cel mai mare vis al meu, alternând între următoarele variante: să fiu actriță sau să călătoresc prin toată lumea. Se pare că Universul, cumva, a reușit să le împace. Moscova este extraordinară. Orice oraș pe care îl văd este extraordinar. Am un stil grozav de a vizita. Abia dacă mă uit la clădiri. Importante sunt lucrurile la care visez în momentul în care mă plimb pe străzile orașului respectiv. Energia pe care o resimt din partea locului. Idealurile pe care mi le evocă. Sunt, însă, foarte atentă la oamenii pe care îi întâlnesc. În puținele țări în care am călătorit până acum nu am întâlnit …străini. Am cunoscut greci, turci, ruși, americani, englezi, georgieni, egipteni, sirieni, sarbi, bosniaci, francezi, suedezi, polonezi, spanioli. Oamenii suferă, se bucură, râd, radiază la fel peste tot. La urma urmelor, suntem toți o apă și un pământ.
Rep: Cum ți se pare lumea actoriei? Ce ți-ai dori să faci… teatru, film, stand up etc?
O.M.: Sincer, nu știu! Mi-ar plăcea să fac și film – mulți m-au îndemnat, îmi place teribil zona de music-hall, mi-ar fi plăcut să lucrez într-un Teatru de Operetă. Cu zona de stand up nu știu cât de bine mă înțeleg, umorul meu ( fie ultra-fin, fie de-a dreptul grosolan) este, de fapt, umorul celui care vede filmele lui Woody Allen și chiar le înțelege. În fine… Este o nebuloasă. Actoria e o meserie grea. Nu există vreun fel corect de a face actorie, iar orice atitudine ai avea față de meserie, este, în mod cert, de fiecare dată eronată. Spre exemplu, aici zicala „capul plecat, sabia nu-l taie”, nu funcționează. Deloc. Fie ești stâncă, fie…îți asumi pur și simplu riscul de a-ți fi retezat capul. Poate, Doamne-ajută, crește unul nou în loc. Personal, îmi place ideea de spectacol, de a face spectacol. Îmi place să cânt, iar oamenii să fie atenți la ce spun în cântecul respecticv. Îmi place să mă mărturisesc. În mod, bizar, în loc să sporească, curajul meu de a face acest lucru, s-a cam dus încet-încet pe apa sâmbetei. Învăț din ce în ce mai mult că, în ziua de azi, mărturisirea este un păcat și o ofensă adusă alterității. Omenirea se urâțește pe zi ce trece și, dat fiind faptul, că Celălat este, în mod excepțional, raisonneur-ul fiecărui individ, toți ne închidem sistematic în bulele noastre de săpun, sau, mă rog, după spusele lui Vișniec, devenim unici locuitori ai propriilor noastre cercuri.
Rep: Ce faci acum? Către ce viitor apropiat te îndrepți?
O.M.: Ospătărie. Mă îndrept, sper, către un viitor în care n-o să mai fac ospătărie. Dar am răbdare. Cred că singura mea calitate reală, este, deloc aparentă, perseverența. Sunt berbec cu ascendent în taur. Eu visez pași de titan, când în realitate, pașii mei mici sunt la fel de valoroși.
Rep: Ce te mai pasionează?
O. M.: Muzica, scrisul, pictura, toate și-au avut locul cândva în viața mea. Și mă pregătesc să le acord o deosebită importanță și pe viitor. Pe mine nu mă interesează atât de tare arta în sine, ci zonele în care o pot conduce. De aceea sunt un om al ideilor, nu al acțiunilor. Evident, marea dramă a omenirii este conflictul dintre viața activă și cea pasiv-contemplativă. La mine se adaugă și una de natură poetică.
Rep: Cu toții știm că, de multe ori, actorii trebuie să facă compromisuri atunci când aleg să accepte un rol. Pentru tine există o limită? Este ceva ce nu ai face în această meserie?
O. M.: Sunt foarte multe lucruri pe care nu le-aș face pentru această meserie. Nu sunt devotată niciunei meserii. Nu suntem breslași. Sunt devotată unei legături subtile și sfinte între mine și Univers. Nu aș face rău, voit, niciodată. Sunt destul de prostuță, cad în multe plase și mă pretez unor situații nu întotdeauna favorabile. Sunt flamboyantă, impulsivă și părtinitoare. Deși arăt și mă port ca o reprezentanță de seama a unei lucidități reci, glaciale, în capul meu, adesea, sunt numai păsărele, iepurași și peștișori.
Rep: Care crezi că ar fi rolul vieții tale?
O. M.: Sper, cândva, cel de mamă. Altfel, cred că singurul personaj cu care mă pot identifica în mare măsură este Scarlett O’Hara. Indeed, tomorrow is another day.
Rep: Suntem români și pentru noi există generația de aur, în ceea ce-i privește pe marii actori români. În ziua de astăzi însă, este foarte greu să mai nominalizezi pe cineva. De ce crezi că se întâplă asta?
O. M.: Păi… fiindcă nu mai există o generație de aur. Cei vechi sunt respectați, îndrăgiți. Acum îi asteptăm pe cei noi. Universul funcționează în cicluri. Cred, totuși, că am ajuns într-o etapă care depășește vedetismul. Lucrurile sunt mult mai subtile, dar, în același timp, nuanțate negativ. Nu știu, posibil să mai urmeze generații valoroase. Totuși, cel care dictează este sistemul de referințe al omului contemporan. Și asta ne ridică un mare, nostalgic, semn de întrebare.
Rep: Cum vezi tu viitorul actoriei românești în lumea digitală? Ce ar trebui să facă actorii pentru a se remarca?
O. M.: Teatrul a înflorit în secolul V al Antichității eline. În mod cert, actoria nu își va schimba traseul, în acești ani ai confuziei noastre naționale, europene, internaționale. Nici datorită asaltului tehnologic, nici a valului de imigranți, nici a destazbilizării unei Europe prea bătrâne, nici a crizelor unei țărișoarea latine în oceanul slavic. Deci, fie lumea cât de digitală, actoria e tot mai substanțială. Actorii, în genere artiștii, nu trebuie să facă ceva pentru a se remarca ei, ca indivizi, ci trebuie să își pună harul în slujba unui scop. Acela de a educa, de a oferi o insulă de normalitate într-o mare de confuzie, valori răsturnate, perspective fatidice, viziuni abisale, intenții degenerate. Si nici nu e vorba de mult efort și consum energetic. Trebuie plantată doar sămânța.
Charles Muller montează „Variațiunile Goldberg” la TNRS
La secția Germană a Teatrului Național „Radu Stanca” se montează o nouă piesă. Spectacolul „Variațiunile Goldberg” de George Tabori, montat de regizorul luxemburghez Charles Muller va avea avanpremiera astăzi, 8 septembrie, de la ora 19:00, în timp ce premiera oficială se va ține miercuri, 9 septembrie. Spectacolul este o coproducție Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Théâtre Municipal de la Ville d’Esch-sur-Alzette (Luxembourg).
Pe de o parte o farsă teatrală, iar pe de altă parte o piesă moralistă evreiască, acțiunea din textul lui Tabori se petrece în timpul repetițiilor pentru un spectacol de teatru cu subiect biblic. Piesa reflectă gândurile, dilemele și pretențiile regizorului și actorilor implicați în spectacol, iar replicile abundă în ironie și umor tipic evreiesc. În „Variațiunile Goldberg”, Tabori satirizează Vechiul Testament și își exprimă convingerile despre religia creștină și iudaică.
„De această dată, am ales să producem împreună un spectacol pe un text foarte puternic, semnat de George Tabori, pentru care beneficiem de vasta experiența regizorală a lui Charles Muller, de extraordinarul simț artistic al lui Dragoș Buhagiar și de prezența uneia dintre cele mai importante actrițe din Germania, Krista Birkner, de la Berliner Ensemble”, a declarat Constantin Chiriac.
După ce în 2009 a montat la TNRS spectacolul „Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett, iar anul trecut, spectacolul „Marat /Sade” după Peter Weiss, regizorul Charles Muller a fost deosebit de încântat să lucreze din noi cu actorii sibieni: „Ideea principală a acestui spectacol este că trebuie să ne apărăm democrația prin orice mijloace, inclusiv prin teatru, indiferent de evenimentele prin care trecem. Teatrul este o poveste care nu se sfârșește niciodată”, a declarat regizorul.
Charles Muller, regizor
Născut la Luxemburg în 1953, Charles Muller a absolvit Cambridgeshire College of Arts and Technology în 1974.
În perioada 1974-1977 a studiat teatrul la State Academy for Music and the Performing Arts Stuttgart.
A fost angajat ca actor la Teatrul Municipal din Heidelberg (Germania), apoi la Teatrul Municipal din Bâle (Elveţia).
Charles Muller şi-a început cariera de regizor în anul 1984.
Între anii 1980 şi 2004 a predat la Faculty of Theatre of the Higher Academy of Music of the Sarre, la State Academy for Music and the Performing Arts Stuttgart şi la Baden-Württemberg Film Academy Ludwigsburg.
În septembrie 1998 a fost numit director la Faculty of Dramatic Art of the State Academy for Music and the Performing Arts Stuttgart, iar în 1999 director la Wilhelma Theatre Stuttgart.
Din september 2004, Charles Muller este directorul Teatrului Municipal Esch-sur-Alzette din Luxemburg.
Charles Muller a mai montat la Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu spectacolul Sfârşit de partidă de Samuel Beckett, în anul 2009 și spectacolul Marat/Sade, în anul 2014.
Dragoş Buhagiar, scenograf
Dragoş Buhagiar a absolvit Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, promoţia 1992. În acelaşi an a primit premiul pentru cele mai bune costume la Festivalul Naţional de Teatru „I. L. Caragiale” pentru spectacolul Jacques şi stăpânul său, pus în scenă la Teatrul Mic din Bucureşti.
S-a implicat în numeroase proiecte artistice şi din zona media şi advertising, de la spectacole de teatru, la filme de scurt şi lung metraj, emisiuni sau show-uri de televiziune, videoclipuri, spoturi şi grafică publicitară şi evenimente corporatiste.
A colaborat cu majoritatea teatrelor de prim rang din ţară, creând spectacole alături de regizori şi artişti premiaţi, precum Silviu Purcărete, Helmut Stürmer, Alexandru Dabija, Alexandru Tocilescu, Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu, Andriy Zholdak, Răzvan Mazilu, Dragoş Galgoţiu, Radu Afrim, Lia Bugnar sau Radu Alexandru Nica.
Dragoş Buhagiar este câştigătorul a şase Premii UNITER (Uniunea Teatrală din România) pentru cea mai bună scenografie, pentru spectacolele „Roberto Zucco” şi „Orfanul Zhao” în 1996, „Chira Chiralina” şi „Fraţii” în 1997, „Şcoala femeilor” în 2000, „Baal” şi „Alchimistul” în 2003, „Oblomov” în 2004, „Elisaveta Bam” în 2007, „Shaking Shakespeare” în 2011.
A fost distins cu câte două premii ale Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT) şi ale Festivalului de Dramaturgie Contemporană din Braşov şi a primit alte patru nominalizări UNITER.
Din 2008 colaborează cu Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, semnând scenografia pentru spectacolele „Hamlet” şi „Breaking the waves” (regia: Radu Alexandru Nica), „Turandot” (regia: Andriy Zholdak), „Felii” (de Lia Bugnar), „Opinia publică” şi „Absolventul” (regia: Theodor Cristian Popescu), „Ultima zi a tinereţii”(regia: Yury Kordonsky), „D’ale Carnavalului”, „Călătoriile lui Gulliver” şi ,,Oidip” (regia: Silviu Purcărete), „Platonov” şi „Împotriva democraţiei” (regia: Alexandru Dabija), ,,Marat/Sade” (regia: Charles Muller), ,,Tattoo” (regia Radu Afrim), ,,Girafe” şi ,,Bizoni” (regia Radu Afrim), ,,Fantoma e aici” (regia Kushida Kazuyoshi), ,,Nathan înțeleptul” (regia Armin Petras).
VARIAȚIUNILE GOLDBERG
de George Tabori
REGIA:Charles Muller; TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ: Alexandru Al. Şahighian; SCENOGRAFIA: Dragoş Buhagiar; DISTRIBUŢIA: Johanna Adam, Emöke Boldizsár, Anca Cipariu, Krista Birkner, Ali Deac, Andrei Hansel, Daniel Bucher, Daniel Plier, Valentin Späth, Liviu Vlad, Cătălin Neghină, Dorin Pitariu
Spectacol în limba germană, cu traducere în limba română
durata aproximativă: 1h40min
preţ bilete: 15 lei; 10 lei
Delia feat Kaira și Smiley au fost cei mai premiați artiști de la MMA. Peste 40.000 de spectatori au fost prezenți la gală
Peste 40.000 de spectatori au fost prezenți aseară la Gala Media Music Awards 2015. Delia featuring Kaira și Smiley au ridicat cele mai multe premii cu melodiile „Pe aripi de vânt” și „Oarecare”. Piesa Deliei alături de Kaira a primit premii la cinci categorii, având cele mai multe vizualizări pe Youtube în ultimul an pentru o melodie românească (peste 25 milioane), a fost considerată cel mai bun featuring, a obținut premiul la categoria Best Pop, un premiu special pentru că a fost melodia care a stat cel mai mult pe primul loc în topuri (18 săptămâni, un record pentru ultimii ani), dar a câștigat și la categoria cel mai bun videoclip.
Smiley, cu piesa lui „Oarecare”, lansată în acest an la cererea publicului, după ce inițial fusese doar o temă pentru o reclamă, a obținut și el cinci premii — la categoriile „Fastest climber” (melodia care a urcat cel mai repede pe prima poziție în topuri), Best Male Act, cea mai difuzată melodie a verii, Kiss award și MTV award. Andra s-a remarcat și ea cu două premii la categoriile Fans like award și Cel mai votat artist, iar celelalte premii au fost obținute de Kazibo — Cel mai bun producător, Lariss — Cel mai bun artist debutant, Dan Bittman — Cea mai bună piesă rock (”Și îngerii au demonii lor”), Cat music — Best label.
Spectacolul a fost prezentat de actorul Pavel Bartoș, cunoscut de la show-urile „Vocea României” și „Românii au talent”. Recitalurile au fost susținute de cei mai în vogă artiști români ai momentului, cei care s-au bucurat de cele mai multe difuzări media în ultimul an, iar toți cei ărezenți s-au bucurat de jocuri de lumini laser, ecrane imense de peste 100 de metri pătrați și efecte pirotehnice. Scena pe care au cântat artiștii a avut o deschidere de 60 de metri. Au putut fi ascultați Otilia; Feli; Jo cu Randi, Uddi și Nadir; Nicole Cherry; Maxim; Ami; Raluka; DJ Sava; Lariss; Lora; Bere Gratis și Sore; Nicoleta Nuca; Fly Project; Puya; Vescan; Alina Eremia; Mircea Eremia; Doddy; Mellina; Sore; What’s Up; Andreea Bălan; Lidia Buble& Akcent; Corina; Elena Gheorghe; Alex Velea; Naguale; Shift; Voltaj; Hologaf; Smiley; Delia&Kaira.
Gala Media Music Awards s-a aflat la a patra ediție organizată la Sibiu, va trece de anul viitor la un nivel internațional, potrivit organizatorilor.
Trofeele Media Music Awards se acordă în mod transparent și de necontestat pe baza numărului de difuzări media din perioada 1 septembrie 2014 — 30 august 2015. Statisticile sunt efectuate de Media Forest, compania care identifică și monitorizează în timp real aparițiile radio și TV.
Evenimentul Media Music Awards 2015 a fost organizat de Asociația Culturală Media Music Awards, proiectul beneficiind de cofinanțare de la Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.
Sursa Agerpres
Fără şanse în faţa Supercampioanei României! Elevele lui Alexandru Weber au pierdut meciul contra echipei HCM Baia Mare, scor 39-28
Măgura Cisnădie nu a putut face faţă pleiadei de vedete de la HCM Baia Mare. Jucătoarele lui Alexandru Weber au pierdut în Maramureş, scor 39-28 (19-15). Ele au ajuns la cea de-a doua înfrângere din tot atâtea posibile, după ce la sfârşitul săptămânii trecute au cedat, pe teren propriu, în faţa echipei CSM Bucureşti. Măgura a făcut o primă repriză bună în meciul de aseară, intrând la pauză cu patru goluri de recuperat, 19-15. În partea a doua s-a putut observa, ca şi în meciul cu bucureştencele, subţirimea lotului formaţiei din Cisnădie. Antrenorul Weber a folosit în cea mai mare parte a jocului aceleaşi handbaliste, lucru care nu a fost la fel pentru omologul său, Aurelian Roşca. Tehnician băimărean care a putut rula mult mai multe jucătoare. În consecinţă, plusul de prospeţime şi vitalitate al gazdelor s-a simţit odată cu trecerea timpului şi diferenţa a crescut până la 11 goluri. S-a terminat 39-28 pentru HCM Baia Mare. Roxana Gatzel a fost principala „gură de foc” a oaspetelor, marcând de nouă ori. De partea cealaltă, Dumanska (10), Nechita (9) şi Jezic (7) au marcat 75% din golurile câştigătoarei Supercupei României. Măgura Cisnădie : Monica Amoagdei, Adriana Chelaru, Cristina Ciuplea, Aurelia Cristoaica, Ştefania Florea, Ionela Goran, Natasa Krnic, Irina Lazarin, Ioana Manoilă, Maria Popescu, Cristina Popovici, Andreea Predoi, Mihaela Stănciulescu, Carmen Vesca, Yana Sitenka şi Roxana Gatzel. În runda următoare, Măgura Cisnădie va înfrunta pe Universitatea Cluj. Meciul va avea loc în această sâmbătă, cu începere de la ora 18,00.
Mai sunt doar câteva ore până la Media Music Awards!
În câteva ore Piața Mare din Sibiu va găzdui Media Music Awards, eveniment la care vor participa peste 40 de artiști consacrați din România și un public de 40.000 de spectatori. Trofeele Media Music Awards se acordă în funcție de numărul de difuzări media din perioada 1 septembrie 2014 – 30 august 2015 al artiștilor, căutându-se reflectarea succesului real al artiștilor români.
De la ora 19:00 pe scena din Piața Mare vor cânta nume cunoscute precum Andra, Delia, Elena Gheorghe, Alex Velea, Holograf, What’s Up, Lidia Buble, DJ Sava, Shift, Maxim, Akcent, Corina, Otilia, Raluka, Fly Project, Andreea Bălan, Ami, Lora, Alina Eremia, Nicole Cherry, Sore, Puya, Doddy, Vescan, Mellina, Grasu XXL, Guess Who, Naguale, Kaira, Nicoleta Nucă, Lariss, Bere Gratis, Jo, Randy, Uddy, Nadir, organizatorii promițând un adevărat maraton muzical.
Media Music Awards 2014 este organizat de Asociația Culturală Media Music Awards, prezentat de Coca Cola și susținut de de MTV România și Kiss FM. Media Music Awards este un proiect cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.
Schimbări în conducerea ISJ Sibiu
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu are acum 3 inpectori generali, în loc de doi, iar inspectorii pe disciplinele Biologie și Religie au fost schimbați. Prof. Gheorghe Bîrza, fostul director al Liceului Tehnologic „Johannes Lebel” din Tălmaciu a fost numit de către Consiliul de Administrație din cadrul ISJ ca inspector școlar general adjunct, alături de Christine Marta Klemens. „M-am luptat să obțin acest al doilea post de inspector școlar general adjunct și pentru județul nostru. Sunt multe alte inspectorate în țară, în județe mult mai mici, care au câte 3 sau 4 inspectori generali, iar la noi erau doar doi. Postul a existat, însă a fost desființat acum câțiva ani. L-am reobținut de la Minister, iar domnul profesor Bîrza este un profesionist care va face față cu brio cerințelor postului”, a declarat Ștefan Firu, inspector școlar general. De asemenea, noii inspectori sunt Gabriela Frățilă pentru disciplina religie și Lucia Grosu pentru Biologie. Aceștia au fost numiți tot de Consiliul de Administrație, după ce prof. Măriuca Neagu și, respectiv, prof. Traian Todoran și-au înaintat demisiile.
Contractele de muncă a celor trei noi inspectori sunt prin delegație, pe perioada unui an de zile, până la susținerea unor noi examene sau numiri în posturi. Schimbările au fost făcute publice pe situl instituției.
Noua stagiune la Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong”
Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu deschide noul sezon teatral de la Sibiu cu o dublă reprezentație a spectacolului „Jucați-vă cu noi”. Spectacolul este o improvizație după o idee a actorilor Teatrului Gong, care urmărește aventura unui pui de leu talentat care, porneind singur într-o călătorie, își caută prieteni alături de care să-și înființeze o trupă. Pasiunea, curajul și loialitatea sunt valori pe care actorii Gabriela Mitrea, Mircea Corcoveanu și Horațiu Dancu le explorează tocmai pentru a capta atenția celor mici. Cele două reprezentații vor avea loc sâmbătă, 12 septembrie, ora 18:00 și, respectiv, duminică, 13 septembrie, de la ora 11:00.
În stagiunea 2015/2016 spectatorul va putea contribui la proiectele Teatrului pentru Copii și Tineret din Sibiu.
„Din eroii mici, cresc oamenii mari de mâine, iar pentru noi e foarte important să interacționăm mai mult decât oricând cu publicul nostru pentru a ne putea defini noile strategii în lucru. În acest sens pregătim o campanie online sub sloganul descoperă eroul din tine, ce va fi lansată la jumătatea acestei luni, odată cu primul spectacol în premieră din acest sezon.”, a declarat Adrian Tibu, managerul teatrului.
Premiera primului spectacol al stagiunii va fi prezentat duminică, 20 septembrie, de la ora 11:00. „Die Drei Schweinchen, die… Eigentlich Vier sind” sau „Cei trei purceluși, care…sunt patru” este o adaptare în limba germană ce poartă semnătura regizoarei Eva Labadi. Povestea atrage atenția asupra lumii contemporane obsedate de bani distruge natura și locurile de joacă ale copiilor, doar pentru a face loc construcțiilor profitabile. Din distribuția spectacolului fac parte actorii Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Andrei Hansel, Claudia Stühler, Daniel Neagu. Decorul și costumele spectacolului au fost create de scenograful Dio Zoltán, iar coloana sonoră a fost realizată de compozitorul Cári Tibor.
„Atelierelor de Sâmbătă” continuă în noua stagiune ,iar primul atelieri este deschis de Aurelia Călinescu și simpaticul Rilă – Iepurilă sâmbătă, 12 septembrie, ora 11:00. În cadrul seriei de ateliere „Prima mea marionetă”, inițiată de Aurelia Călinescu, copiii vor învăța să confecționeze diverse tipuri de păpuși de teatru și marionete.
Următorul atelier va avea loc sâmbătă, 19 septembrie, tot de la ora 11:00 și va fi coordonat de Diana Ribana. Atelierul poartă titlul „Învățăm să spunem povești creative prin joc și lucru manual!” și își propune să realizeze măștile celor trei purceluși din poveste, iar cu ajutorul copiilor să reinventeze povestea scrisă de James Orchard Halliwell-Phillips.
Seria de ateliere este recomandată copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani. Fiecare atelier are o durată de 1h30min. Înscrierile pentru primele două ateliere se fac exclusiv prin email la adresa [email protected], pe baza principiului „primul venit, primul servit”, în limita a 10 locuri pe fiecare atelier în parte și vor fi confirmate ca rezervat. Prețul unui bilet la atelier este de 14 lei și include toate materialele necesare.
Una din cele mai așteptate producții de animație din acest an este „Harap Alb” care va fi prezentat duminică, 27 septembrie, ora 11:00. Spectacolul, în regia lui Gavril Pinte, este fidel poveștii lui Ion Creangă, personajele fiind create din hârtie şi lemn, schimbările de decor şi costume se fac la vedere, sub ochii copiilor, iar povestea capătă viaţă pe scenă.
Program spectacole | septembrie 2015
sâmbătă, 12 septembrie, ora 18:00
spectacol recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 10 ani
JUCAŢI-VĂ CU NOI!
improvizaţie actori T.G.S.
REGIE ARTISTICĂ: Mircea Corcoveanu și Horaţiu Dancu; SCENOGRAFIE: Gabriela Mitrea; ILUSTRAȚIE MUZICALĂ: Caras Dan; DISTRIBUȚIE: Gabriela Mitrea, Horaţiu Dancu, Mircea Corcoveanu;
durata: 45 min.;
preț bilet: 7 lei (tarif unic).
duminică, 13 septembrie, ora 11:00
spectacol recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 10 ani
JUCAŢI-VĂ CU NOI!
improvizaţie actori T.G.S.
REGIE ARTISTICĂ: Mircea Corcoveanu și Horaţiu Dancu; SCENOGRAFIE: Gabriela Mitrea; ILUSTRAȚIE MUZICALĂ: Caras Dan; DISTRIBUȚIE: Gabriela Mitrea, Horaţiu Dancu, Mircea Corcoveanu;
durata: 45 min.;
preț bilet: 7 lei (tarif unic).
sâmbătă, 19 septembrie, ora 18:00
SPECTACOL ÎN LIMBA GERMANĂ
spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani
DIE DREI SCHWEINCHEN, DIE… EIGENTLICH VIER SIND
poveste reinventată de Èva Lábadi Megyes, traducere de Henrike Brădiceanu-Persem;
REGIE ARTISTICĂ: Èva Lábadi Megyes; SCENOGRAFIE: Dio Zoltán; MUZICĂ: Cári Tibor; DISTRIBUȚIE: Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Andrei Hansel, Claudia Stühler, Daniel Neagu;
durata: 50 min.;
preț bilet: 7 lei (tarif unic).
duminică, 20 septembrie, ora 11:00
SPECTACOL ÎN LIMBA GERMANĂ
spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani
DIE DREI SCHWEINCHEN, DIE… EIGENTLICH VIER SIND
poveste reinventată de Èva Lábadi Megyes, traducere de Henrike Brădiceanu-Persem;
REGIE ARTISTICĂ: Èva Lábadi Megyes; SCENOGRAFIE: Dio Zoltán; MUZICĂ: Cári Tibor; DISTRIBUȚIE: Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Andrei Hansel, Claudia Stühler, Daniel Neagu;
durata: 50 min.;
preț bilet: 7 lei (tarif unic).
sâmbătă, 26 septembrie, ora 18:00
spectacol recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 8 ani
O RAZĂ DE SOARE
după Al. T. Popescu
REGIE ARTISTICĂ: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIE: Marine Beumgarten, Tunde Tomosi (păpuşi); ILUSTRAŢIE MUZICALĂ: Claudiu Rusu Costea, Adrian Prohaska; DISTRIBUŢIE: Angela Páskuy, Claudia Stühler, Adrian Prohaska;
durata: 45 min.;
preţ bilet: 7 lei (tarif unic).
duminică, 27 septembrie, ora 11:00
spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani
HARAP ALB
după Ion Creangă
REGIE ARTISTICĂ: Gavriil Pinte; SCENOGRAFIE: Roxana Ionescu; ASISTENT SCENOGRAFIE: Adrian Vlad; ILUSTRAŢIE MUZICALĂ: Gavriil Pinte; DISTRIBUŢIE: Lucia Barbu, Leo-Nora Băcanu, Mircea Corcoveanu, Barbara Crişan, Jenö Major, Gabriela Mitrea, Raluca Pavel/Alina Moldovan, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Mircea Corcoveanu (voce), Jenö Major (voce), Gabriela Mitrea (voce), Gavriil Pinte (voce);
durata: 60 min.;
preţ bilet: 7 lei (tarif unic).
Un englez a fost surprins de radar pe DN1 circulând cu 206 km/h
Un turist de 38 de ani din Anglia circula cu viteză ameţitoare pe DN1, înspre Braşov. La volanul unui Jaguar cu volan pe dreapta, bărbatul gonea cu 206 km/h pe o porţiune de drum cu limită de 100 km/h. El a rămas fără permis de conducere pentru o periadă de 3 luni şi a primit o amendă de aproape 1000 de lei.
„Poliţiştii Biroului Drumuri Naţionale şi Europene au depistat un bărbat care conducea cu viteză excesivă. Astfel, în zona km. 275 al DN 1, în zona localităţilor Porumbacu de Jos – Scoreiu, pe un segment de drum naţional unde viteza legală admisă este de 100 km/h, un conducător auto a fost înregistrat de aparatul radar în timp ce rula cu viteza de 206 km/h.” a declarat Luciana Lazăr, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Englezul a primit o amendă de 945 de lei şi i+a fost suspendat permisul de cinducere pentru o perioadă de 90 de zile.
