Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” vor participa în perioada 7-11 mai 2015, la „Europafest” în Landshut – Germania. Festivalul reunește orașele partenere cu Landshut: Elgin (Scoția), Compiègne (Franța), Ried im Innkreis (Austria) și Schio (Italia).
Anul acesta, la „EuropaFest” din Landshut vor avea loc o serie de spectacole folclorice, și se va organiza unui stand expoziţional cu artizanat (ii tradiţionale, batice, piese de port popular, diverse articole lucrate de mână etc.) și un stand de prezentare a Sibiului din perspectivă culinară unde participanții vor putea degusta produse tradiționale.
Instrumentiștii și dansatorii sibieni vor prezenta, în spectacolele folclorice din cadrul „EuropaFest”, câteva piese instrumentale de mare virtuozitate și suite de dansuri populare reprezentative pentru zonele etnofolclorice ale Sibiului, dar și pentru marile zone etnografice ale României.
JUNII SIBIULUI sărbătoresc 9 mai la „EUROPAFEST” din Landshut – GERMANIA
Liga 1: Gaz Metan obține un singur punct în partida cu Oțelul Galați
Alb-negri au terminat la egalitate partida disputată joi după-amiaza pe teren propriu, cu Oțelul Galați, într-un meci contând pentru etapa a XXIX-a a Ligii I, în care a jucat în inferioritate numerică pe final.
Fundaşul clubului de pe Târnava Mare, Valentin Creţu a fost eliminat în minutul 90, după ce a văzut al doilea cartonaş galben pentru o simulare. De asemenea, atacantul Dan Roman a primit și el cartonaşul galben pentru proteste după încheierea partidei.
Gaz Metan se clasează în acest moment pe locul 13 cu 30 de puncte.
Tinerii satelor sibiene vor învăța cultura și istoria județului printr-un proiect de informare
În perioada de aprilie – decembrie 2015, Direcția Județeană de Cultură Sibiu în parteneriat cu Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” şi Universitatea „Lucian Blaga”, Departamentul de Artă Teatrală va desfăşura o serie de evenimente în şcolile din mediul rural sibian, adresându-se tinerilor sibieni ce învaţă şi trăiesc în acest mediu. Scopul este acela de stimulare a calităților de a învăța şi de a le împărtăşi din informaţii prin metode clasice. Vor fi realizate expoziţii pe teme legate de istoria judeţului nostru, iar alături de Universitatea „Lucian Blaga”, Departamentul de Artă Teatrală se vor organiza ateliere de interpretare poetică.
O primă astfel de întâlnire a avut deja loc la Poplaca cu elevii şcolii din sat. Aceştia au putut vizita o expoziţie dedicată Primului Război Mondial şi a rolului jucat de Sibiu în această conflagraţie mondială. De asemenea, s-a realizat un atelier de poezie în care copiii au învăţat metodele de recitare a unei poezii. „Pe parcursul întregului an, se vor realiza alte şase astfel de întâlniri, toate în mediul rual şi urban mic, adesându-ne de fiecare şcolilor gimnaziale. Este esenţial să comunicăm cu generaţiile tineri. Este o nouă linie pe care noi, DJC Sibiu, ne dezvoltăm începând cu anul 2015. Este foarte important ca aceşti mici sibieni să descopere cultura locului din care provin şi să cunoască şi să îşi asume valorile de patrimoniu din satul sau oraşul lor”; a declarat Răzvan C. Pop, director executiv al DJC Sibiu.
Luna mai – apogeul stagiunii 2014-2015 la Filarmonica de Stat Sibiu
Luna mai la Filarmonica de Stat Sibiu va reprezenta punctul culminant al întregii stagiuni 2014-2015. Evenimente simfonice și camerale, manifestări desfășurate în cadrul EUROPAfest 2015 sunt doar câteva dintre surprizele ce vor încânta ascultătorii de frumos. Unul dintre cei mai remarcabili pianiști din lume, Andrei Gavrilov, va urca pe scena Filarmonicii din Sibiu într-un concert extraordinar. Prezența artistului se datorează reputaţiei de care se bucură Filarmonica de Stat Sibiu, solicitată partener al unui proiect european (finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României).
Filarmonica sibiană va deveni partenerul Asociaţiei „Art à la carte”, iar Sala Thalia va fi una din gazdele Festivalului „Serile Lipatti”. Dirijorul Gabriel Bebeșelea și orchestra filarmonicii îl vor acompania pe marele pianist care va interpreta dificilul Concert nr. 2 de Rahmaninov, în seara de 7 mai 2015.
În cadrul proiectului EUROPAfest 2015 (Bucureşti-Sibiu, 14-23 mai) se înscriu următoarele două concerte (din 14 şi 21 mai) având la pupitrul orchestrei pe doi dintre principalii dirijori invitaţi – François Robert Girolami şi Theo Wolters. Pe podium vor mai urca virtuozi precum pianista japoneză Momoka Masuda, laureată a EUROPAfest – „Jeunesses International”, ediţia 2013, și strălucitul duo coreean alcătuit din Edwin Kim – vioară şi Melanie Chae – pian. Seria manifestărilor EUROPAfest se încheie vineri, 22 mai 2015, la sala Thalia cu Finala „Jeunesses International Music Competition”, secţiunea vioară, sub bagheta lui Theo Wolters.
În data de 12 mai va avea loc un recital cameral unde publicul îi va putea asculta pe violoncelistul Maksim Fernandez Samodaiev şi pe pianista Monica Florescu.
În seara de 28 mai 2015, George Jackson din Marea Britanie va urca pe scena filarmonicii din Sibiu unde va prezenta versiunea proprie a Simfoniei I de Ceakovski. În aceeași seara, pianista Adela Liculescu, laureată cu Marele Premiu al Concursului-Festival Internaţional „Carl Filtsh”, va interpreta Concertul nr. 3 de Prokofiev.
Credit foto: Gabriela Cuzepan
Județul Sibiu, dat exemplu în programul național „Fiecare copil în grădiniță”
Un număr de 300 de copii din județul Sibiu, cu o situație materială precară, sunt beneficiarii programului național „Fiecare copil în grădiniță”. Din totalul de 43 de comune înrolate în proiect, fruntaș atât la prezența pe județ cât și la cea pe comunitate este Sibiul.
„Fiecare Copil în Grădiniță” este un proiect implementat și derulat din anul 2010 de către Asociația „OvidiuRo” și se adresează copiilor care trăiesc în locuințe neadecvate și aglomerate din zone izolate, cu acces limitat la apă potabilă și servicii medicale de bază. În cadrul programului se oferă stimulente financiare părinților săraci, în sensul că aceștia sunt încurajați să-și ducă copiii la grădiniță în fiecare zi, primind în schimb tichete sociale de 50 de lei pe lună.
Cinci comune din județul Sibiu s-au înscris în proiect, până în acest moment. Este vorba despre Grădinița cu Program Normal Tîrnava, care conduce în top la procentajul privind prezența pe comunitate, cu 92 %, din totalul de 61 de copii înscriși, în cinci grupe: mixtă, mică, mijlocie și două grupe mari. În continuare, comuna Alțâna are un procent de 89 % la prezența pe comunitate cu 30 de copii, Brateiu (36 copii) și Roșia (150 copii), cu 87 %, și Vurpăr 77 %, cu 48 de copii.
Din totalul de 43 de comune și orașe înrolate în proiect, cea mai mare prezență pe județ o are Sibiul. cu 86 %, potrivit celui mai recent raport al Asociației „OvidiuRo”.
„Din 11 județe parte din program, Sibiu a avut cele mai bune rezultate în primul semestru al acestui an școlar, ca rată de prezență: peste 85% din cei 300 de copii înscriși în program au venit zilnic la grădiniță. Rezultatele sunt foarte bune, ceea ce ne confirmă faptul că atât părinții săraci, cât și autoritățile locale au înțeles necesitatea programului și impactul major pe care Fiecare Copil în Grădiniță il are asupra celor mici. Din păcate însă, numărul copiilor săraci care pot fi ajutați să meargă la grădiniță este mult mai mare, în Sibiu, dar și la nivel național!” a declarat Maria Gheorghiu, Cofondator OvidiuRo, pentru Ziarul Sibiu 100 %.
Sprijin de la Ministrul Educației și Ministrul Muncii
„Până în 2020, OvidiuRo și-a propus să extindă Fiecare Copil în Grădiniță l (FCG) la nivel național – devenind astfel un program implementat în toate comunitățile sărace din România. De curând, Ministrul Educației si Ministrul Muncii au semnat un acord în acest sens, prin care își declară suportul pentru program și pentru pentru dezvoltarea de politici publice care să încurajeze accesul copiilor defavorizați la educația timpurie. Este un pas important pentru FCG și totdată un semnal puternic dat de autoritățile centrale, instituțiilor publice locale.” a mai declarat Maria Gheorghiu, Cofondator OvidiuRo.
În ceea ce privește Comuna Tîrnava, care conduce în top la procentajul privind prezența pe comunitate, cu 92 %, ar mai fi de menționat că majoritatea copiilor săraci nu erau înscriși la grădiniță și nici nu mergeau la școlală, în octombrie 2013, înainte de înscrierea acestora în programul „Fiecare Copil în Grădiniță”. Mai mult, anul trecut era o singură clasă pregătitoare ( clasa zero), iar anul acesta sunt două clase pregătitoare.
„Este un lucru mare și este puțin spus ceea ce se întâmplă cu acest proiect, care nu încurajează doar mersul copiilor la grădiniță, ci și la școală. Educația este cea mai importantă la orice persoană care se pregătește să intre în societate, astfel că atunci când cei de la OvidiuRo ne-au propus înscrierea copiilor defavorizați în proiect, nu am stat pe gânduri și în doar 3 săptămâni am pregătit toată documentația necesară. Întotdeauna culegem ceea ce semănăm, astfel că astăzi ne mândrim cu aceste rezultate deosebite”, a declarat Pleiner Norbert, primarul din Tîrnava.
În țara noastră, alocația (care este necondiționată) este de 42 de lei lunar, prin urmare tichetele sociale cresc în mod semnificativ suma pe care familia o alocă pentru hrană.
Inspectoratul Școlar și Primăria doresc prelungirea contractului pentru Colegiul Agricol
Situația rămâne incertă în cazul posibilității de prelungire a contractului de concesiune a clădirii în care funcționează Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” din Sibiu. Cu toate că autoritățile locale susțin că îi sprijină pentru prelungirea contractului, reprezentanții Parohiei Evanghelice, proprietarul clădirii, încă nu au dat un răspuns pozitiv.
Inspectoratul Școlar Județean a trimis o adresă către Consiliul Local Sibiu, anunțându-i că nu au identificat niciun spațiu în care Colegiul Agricol să poată să își mute procesul de învățământ. Mai mult, aceștia spun că unitatea de învățământ nu poate părăsi clădirea în data de 15 iunie, când expiră contractul, deoarece în perioada 8 – 26 iunie este centru de examen pentru desfășurarea competențelor lingvistice și digitale din cadrul examenelor naționale de Bacalaureat. Printre argumentele Inspectoratului Școlar se numără și faptul că planul de școlarizare pentru 2015-2016 a fost aprobat deja de Minister, astfel încât pentru următorul an școlar instituția trebuie să respecte numărul de clase stabilit. În plus, fiind vorba despre un liceu tehnologic, activitatea didactică se desfășoară în acest liceu până în 10 iulie, elevii având încă 3 săptămâni de practică, astfel încât timp de aproape o lună de zile după expirarea contractului nu ar mai avea spațiu asigurat.
„Cu ce anume este mai presus un elev din liceul de artă, care cântă la flaut decât un elev de la agricol, care trudește asupra pământului pentru pâinea noastră cea de toate zilele?”
Nici profesorii și părinții elevilor care învață aici nu au stat cu mâinile în sân. Joi, 30 aprilie, un grup de aproape 50 de persoane au venit la Primărie, purtând tricouri albe, pe care erau inscripționate mesajele:
„Nu distrugeți Colegiul Agricol”, „Opriți abuzul” sau „Noi contăm”. Un reprezentant al lor a luat cuvântul la ședința ordinară de Consiliu Local.
„Este profund imoral, este nedrept și discriminatoriu să înlocuiești un liceu cu un alt liceu. Ne întrebăm cu ce anume este mai presus un elev din liceul de artă, care cântă la flaut decât un elev de la agricol, care trudește asupra pământului pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Elevii și părinții sunt profund revoltați, aceștia au hotărât să nu mai intre la ore, să nu li se încheie situația școlară și să nu se mai prezinte la examenul de Bacalaureat(…) Solicităm prelungirea pe termen lung a contractului de închiriere între Parohia Evanghelică și Colegiul Agricol”, a susținut profesorul Ioan Daniel Toader doleanțele grupului în fața consilierilor locali sibieni.
Astrid Fodor: Sper că reprezentanții Bisericii Evanghelice vor înțelege că ne aflăm într-o situație anormală
Drept răspuns, în cadrul ședinței de Consiliu Local, primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor a catalogat situația drept „anormală”, a susținut că nu se pune problema mutării Liceului de Artă, care are contract de închiriere până în 2017, în locul Colegiului Agricol și a asigurat că va avea discuții cu reprezentanții Parohiei Evanghelice pentru prelungirea acestui contract.
„Cu mine personal nu s-a discutat această problemă. Acum 3 săptămâni a primit Serviciul Școli o adresă de la Parohia Evanghelică cum că nu mai doresc prelungirea contractului și această adresă a fost transmisă mai departe Inspectoratului, care are competențe în acest sens. Am așteptat poziția Inspectoratului și chiar azi (30 apr. – n.r.) am primit un răspuns pe fax prin care ne roagă să îi susținem în discuțiile cu proprietarul pentru prelungirea contractului. Prin urmare, eu vă asigur că vom demara discuțiile pentru prelungirea contractului. Nici eu nu consider corect să fim puși în această situație, dar pentru semnarea acestui contract este nevoie de două părți. Sper că reprezentanții Bisericii Evanghelice vor înțelege că ne aflăm într-o situație anormală. Nu știu de ce s-a pus problema mutării Liceului de Artă, pentru că avem un contract semnat până în 2017, nu discutăm de mutare. Am încercat să iau legătura cu prim-preotul Bisericii Evanghelice, dar acum este plecat în străinătate, însă când se întoarce vom purta aceste discuții și sunt convinsă că se va înțelege necesitatea prelungirii contractului, eu cel puțin așa sper”, a spus Astrid Fodor.
În cadrul Colegiului Agricol „D.P. Barcianu” învață 551 de elevi, fiind singura unitate școlară din județ care pregătește elevi în domeniul agricol.
Marin Ghițuleasa, de 40.000 de ori chirurg
Marin Ghițuleasa este unul dintre cei mai apreciați medici chirurgi din Sibiu, cu o carieră de peste 51 de ani și peste 40.000 de operații. Din anul 1965 a fost șef de secție la Spitalul Militar din oraș. Astăzi, are 90 de ani și te poate face să-l asculți iar și iar. Povești intersante despre chirurgia vasculară, despre reușite în operații oncologice, despre grefe, pe care doar el le făcea în Sibiu, despre lume, despre China, despre fotografie, despre iubire, despre medicina de astăzi și despre ce calități ar trebui să aibă un medic bun. Am petrecut mai bine de trei ore ascultând aceste povești și privind în ochii calzi ai medicului. Nu m-aș mai fi ridicat de pe scaun. Ardoarea și implicarea cu care a profesat le-am simțit și în glasul său atunci când și-a depănat amintirile pentru mine, pentru noi toți.
Un domn distins ne-a întâmpinat la ușa casei lui. Înalt, îmbrăcat în costum și cu un zâmbet binevoitor pe chipul care nu-i trădează cei 90 de ani, ne-a poftit înăuntru. Ne-am așezat la masa din sufragerie și firul poveștii a început să curgă.
Marin Ghițuleasa s-a născut în gara din Potcoava, județul Olt, la 29 aprilie, 1925. Tatăl lui a fost șef de gară o viață, iar mama a stat acasă să crească cei șase copii. Două fete și patru băieți. Doctorul nostu era cel mai mic dintre cei 6 frați. „Mereu spuneam că eu am venit cu personalul. Așa râdeam. Nu a fost prea plăcut să fiu cel mai mic. Pe mine mă trimiteau mereu cu gâștele. Aveam 40, 50 de gâște. Nu-mi plăcea deloc treaba asta”. A avut o copilărie frumoasă, cu frații alături. Apoi, după ce toți au plecat să-și urmeze destinul, a rămas singur acasă. „Îmi amintesc că mergeam cu tata la birou. Și cred că-l incomodam. La un moment dat, mi-a găsit de lucru. A venit cu tăblița și Abecedarul și făceam tot felul de liniuțe și bastonașe, sub supravegherea lui. Câteodată, mă lăsa să-i număr banii, înainte de a-i mai număra el o dată. Așa am învățat să scriu, să citesc și să număr, înainte de a ajunge în clasa I.” Școala generală și o parte din liceu le-a făcut la Slatina. Tatăl lui a cumpărat o casă acolo. „Una mică, la fel ca boșdeuca lui Creangă. Dar avea o curte mare, cu vie. Noi nu aveam voie în oraș. Doar la școală și acasă”. Ultimii doi ani de studii din învățământul preuniversitar i-a făcut la Liceul C.F.R. „Aurel Vlaicu” din București. Din păcate, terminarea anilor de liceu nu este o amintire foarte plăcută pentru chirurgul Marin Chițuleasa. În 4 aprilie avea banchetul de final. În acea dată Bucureștiul a fost bombardat de americani, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Mi-e foarte greu să-mi amintesc. Era aproape ora 14:00. Eu eram la Grivița. În casa de vizavi erau doi copii pe care îi vedeam mereu la geam. A fost bombardată locuința cu cei doi micuți acolo. A fost o crimă. Este una dintre cele mai teribile amintiri. Pot spune că am avut noroc. Ne-am dus apoi la liceu. Fusese bombardat. Masa pe care o pregătisem era praf și pulbere, plină de moloz. În acea zi îmi amintesc că am făcut și fotografia pentru bacalaureat”, povestește medicul cu privirea întunecată de emoție. Războiul a lăsat urme adânci. „Unul din frații mei a murit rănit pe front la Iași, unul a făcut tot frontul din Rusia pe tanc, iar altul a plecat pe front în Cehoslovacia.”
„În acea vreme, tinerii luptau să-și termine studiile
A urmat apoi facultatea. A mers la înscriere cu ordinul de recrutare în buzunar și a dat examenul de admitere. „În acea vreme, tinerii luptau să-și termine studile. Unii din colegii mei veneau de pe front, pentru a-și da examenele și să-și termine școala”. În luna iulie a fost înscris la Facultatea de Medicină, în cadrul căreia a dat admitere pentru Institutul Sanitar Militar și a intrat. În perioada studiilor superioare și-a petrecut timpul foarte mult în spital, ceea ce i-a oferit avantajul unei cariere de succes. „Am intrat în spital la 19 ani și am ieșit la 70. Chiar și după ce am ieșit la pensie, am mai lucrat cu jumătate de normă”. Facultatea de Medicină a terminat-o în anii ’50. Prima repartizare a fost la Școala Militară din Sibiu, iar după un an de stagiu a fost repartizat la spital. A fost căsătorit timp de 56 de ani, până în momentul în care moartea soției i-a despărțit. „Am fost colegi la facultate. La 1 martie ne-am logodit, iar la 9 mai 1948 ne-am căsătorit. Eram studenți. Soția mea a murit acum 11 ani. Am înmormântat-o pe 1 martie, când noi ar fi trebuit să sărbătorim toți acei ani de căsnicie”. A învățat să practice meseria de chirurg de la dr. Eugen Mareș, un mare chirug militar. „Toată treaba o făceam noi, internii. Prima operație de chirurgie pe care am făcut-o cu mâna mea a fost în anul 1948. O apendicită.” La Sibiu a fost de două ori. Prima dată în 1950, când a stat 4 ani. În 54 și-a mutat activitatea într-un spital din Târgoviște. După un an s-a înființat secundariatul în chirurgie și s-a prezentat la admitere, de care a trecut. A fost apoi 3 ani la Spitalul Militar din București, ca secundar, după care a dat concurs de medic specialist. A profesat apoi 7 ani la Spitalul Militar din Cluj, din care 2 a făcut oncologie, iar în anul 1965 s-a reîntos în Sibiu, unde a fost șef de secție în toți anii în care a profesat. „Când am ajuns din nou în Sibiu am spus: Gata, aici îmi cumpăr loc de mormânt și așa am făcut.” Peste doi ani devine medic primar.
Fascinat de China
Aici, la Sibiu, cariera lui de medic chirurg a prins contur. Începutul a fost greu, pentru că în acea perioadă erau deschise multe șantiere. Cel de pe Valea Lotrului, Hidrocentrala de la Argeș și șantierul care construia Transfăgărășanul. „Veneau un număr mare de oameni răniți, iar mulți în stare gravă. Toți veneau la noi și noi trebuia să facem față.” Și a făcut față. În timp, a pus pe picioare secția de chirurgie din cadrul Spitalului Militar. Principala sa grijă a fost să o doteze cu toată aparatura necesară oricărei operații, astfel încât să nu-i lipsească nimic. Peste 40.000 de oameni a operat chirurgul Marin Ghițuleasa în toți anii săi de carieră. Cele mai dificile opreții i s-au părut grefele cutanate, cele de piele. Sunt operații lungi și meticuloase. Cu toate acestea, cea mai complicată operație a fost în cazul unei femei bolnave de cancer de colon, la a fost nevoie refacerea duodenului care a fost tăiat în proporție de două treimi, odată cu tumora. Medicul a refăcut duodenul femeii folosind un procedeu original, iar operația a fost un real succes. De fapt, el era singurul medic din Sibiu care făcea grefe. În general pacienții erau trimiși la spitalul din Tg. Mureș. În toată viața sa medicul a văzut aproape toată lumea. Europa, Asia, Africa, Rusia, însă din toate locurile pe care le-a colindat, impresionat a fost de China. „Toate locurile în care am fost sunt minunate, dar în China este o lume aparte acolo. Absolut de tot am fost impresionat. De Orașul Interzis, de Zidul Chinezesc, de spiritul lor, de concepții. Nu pot să descriu ce am simțit acolo”.
Nu a luat bani niciodată de la pacienți
Chirurgul Marin Ghițuleasa nu a luat niciodată bani de la pacienți, din principiu. „Îmi amintesc că mi-au ieșit vorbe. Îmi spuneau că nu știu să operez, de asta nu iau bani”. În toți anii săi de carieră nu a făcut nicio greșeală medicală și nu a pierdut nici un pacient din cei peste 40.000, din culpă medicală. Singurul cuvânt pe care i-a plăcut să-l audă de la pacienții săi a fost „Mulțumesc”. Ce le transmite medicilor de astăzi un astfel de chirurg? „Nu se mai pregătesc așa cum făceam noi. În anul 5 de facultate eu aveam deja responsabilități mari. Îi sfătuiesc să stea cât mai mult timp în spital. Să stea cu bolnavul, să-l îngrijească și să învețe să-l examineze. În primul rând pacientul trebuie examinat din toate punctele de vedere. Bolnavul nu trebuie lăsat din mână. Erori există, că suntem și noi oameni, dar nu greșeli medicale. Acestea sunt de neconceput. Să fie corecți din punct de vedere profesional și să se pregătească continuu pe specializarea lor.”
Astăzi, la cei 90 de ani ai lui regretă doar faptul că a rămas singur. În rest, își trăiește anii cu bucurie. Se gospodărește singur, face sport, bicicleta medicală fiind la loc de cinste, în sufragerie. Îi plac plimbările în parc și să-și amintească de una dintre pasiunile vieții lui …fotografia. Îi este dor de ceva? „Sincer… nu, eu când am terminat, apăi am terminat cu tot”.
„Col. dr. Marin Ghițuleasa a fost un chirurg foarte bun. El a învățat de la profesorul Mareș, care a fost și în război. Când a venit aici avea noțiuni de chirurgie de război. Când a fost revoluția din ’89 a făcut a fost de folos pentru că toți răniții militari veneau la noi. Era un chirurg generalist, așa cum erau înainte chirurgii. Făcea chirurgie generală, chirurgie ortopedică, ginecologie, urologie, plastică etc. Aborda operații foarte mari. A fost un inovator al anesteziei și terapiei intensive. A fost printri primii din țară care a făcut salon de terapie intensivă. Inovații a adus și în privița aparaturii. Tot ce apărea nou el aducea în spitalul din Sibiu. A fost printre primii medici care a făcut filme, ca lucrări științifice, pe care le prezenta în conferințe. Primul film în operație a fost făcut cu mine și un pacient de-al meu. Era și un foarte bun manager și mereu își susținea oamenii”, Col. În rezervă dr. Daniel Sora
Caseta
„Col. dr. Marin Ghițuleasa a fost un chirurg foarte bun. El a învățat de la profesorul Mareș, care a fost și în război. Când a venit aici avea noțiuni de chirurgie de război. Când a fost revoluția din ’89 a făcut a fost de folos pentru că toți răniții militari veneau la noi. Era un chirurg generalist, așa cum erau înainte chirurgii. Făcea chirurgie generală, chirurgie ortopedică, ginecologie, urologie, plastică etc. Aborda operații foarte mari. A fost un inovator al anesteziei și terapiei intensive. A fost printri primii din țară care a făcut salon de terapie intensivă. Inovații a adus și în privița aparaturii. Tot ce apărea nou el aducea în spitalul din Sibiu. A fost printre primii medici care a făcut filme, ca lucrări științifice, pe care le prezenta în conferințe. Primul film în operație a fost făcut cu mine și un pacient de-al meu. Era și un foarte bun manager și mereu își susținea oamenii”, Col. În rezervă dr. Daniel Sora
Alcoolismul, o problemă de sănătate publică în România/Dr. Zaharia: Alcoolismul determină modificări în tot corpul, din cap până în picioare
Rezultatele primului „Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România”, realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, arată că țara noastră cheltuiește anual 25 de milioane de euro pentru spitalizarea unor pacienți care au probleme medicale cauzate de alcool, gestionând anual aproximativ 70.000 de pacienți externați. La Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu, anual sunt internați peste 600 de pacienți cu probleme legate de alcool, iar alte aproximativ 50 de persoane primesc în fiecare an tratament pentru acasă în ambulatoriul spitalului. Pe parcursul anului trecut, un număr important de sibieni, 650, au ajuns la Urgența Spitalului Județean Sibiu din cauza consumului excesiv de alcool, iar în 2015, din ianuarie și până în prezent, alte aproape 200 de persoane au fost aduse la Urgență din acest motiv. Dr. Carmen Zaharia, medic primar psihiatru, vorbește despre sibienii diagnosticați cu dependență de alcool.
Cine sunt pacienții internați în spital din cauza problemelor generate de alcool?
Ca și statistică, predomină grupa de vârsta 55 – 65 de ani ( 40% din pacienți), iar pe locul al doilea ar fi grupele de vârstă mai tinere, cei între 45-55 de ani ( 20 %) . Avem pacienți de la 18 ani până la 80 și ceva de ani. În județul nostru cei mai mulți pacienți sunt din mediul urban ca și mediu de proveniență, deși s-ar crede că ruralul ar fi pe primul loc. Predomină sexul masculin, 70% dintre cei internați sunt bărbați, însă patologia feminină este de multe ori mai complexă, chiar dacă numărul nu este la fel de mare, manifestările fiind developate mai zgomotos.
Când ajung pacienții să se interneze din cauza problemelor pe care le au cu alcoolul?
Problema alcoolismului survine fie în urma consumului abuziv de alcool determinând o intoxicaţie, fie din cauza consumului cronic determinând un sindrom de dependenţă etanolică. Dincolo de consumul habitual sau social, de plăcere, există și un consum patologic, considerat peste o anumită cantitate de alcool pe zi, peste 50 de mililitri de tărie sau 100 de mililitri de vin, zilnic timp de câteva zile consecutiv, cantităţile şi durata putând fi diferite. În mediul rural se mai consumă şi băutori preparate în condiţii incerte sau folosind amestecuri de diferite tipuri de alcool, de exemplu amestec de etilic cu metilic, care determină și o patologie somatică importantă. Clinic, în general apar tulburări de comportament, individul este preocupat de procurarea băuturilor, stări de agitaţie psihomotorie, apar dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor profesionale, neînţelegeri şi certuri în viaţa familială.
Deci, practic, aceste combinații de alcool etilic sunt cele mai periculoase?
Asta pentru că nu știm ce conțin. Exact ca la droguri, mai periculoase sunt etnobotanicele pentru că nu știm ce conțin. Toate băuturile sunt periculoase peste o anumită cantitate. Mai periculoase sunt însă cele cărora nu le cunoaștem compoziția, fiindcă ele pot determina suferințe greu de identificat. Constați doar efectul lor și presupui că ar fi ceva mai toxic, altul decât alcoolul etilic.
Vorbeați mai devreme despre probleme somatice grave, care sunt cele mai frecvente?
Alcoolismul determină modificări în tot corpul, de la firul de păr până la unghia de la picior. Cel mai frecvent apar modificări la nivelul creierului, cum ar fi encefalopatiile alcoolice probleme neurologice , polineuropatiile etanolice periferice, afecţiuni cardiovasculare, cum ar fi cardiomiopatiile etanolice, afecţiuni digestive, cum ar fi hepatita toxico, gastroenteropatia toxică, pancreatita, practic, pacientul cu alcoolism cronic este un cumul de afecțiuni psihice și somatice.
Care este durata unui tratament pentru vindecarea dependenței de alcool?
Patologia de alcool este una complexă din punct de vedere cauzal, de aceea și tratamentul este complex. Întotdeauana, alcoolismul se așază pe ceva, fie există o vulnerabilitate fie există o patologie premorbidă. Vulnerabilitățile pot fi determinate de multiple aspecte, de la problema educațională, socială (consumul de alcool în România este la ordinea zilei) ,la cea culturală ( „se bea”), la problemele personalității individului, posibilităţile de adresabilitatea medicală, rolul medicinei primare. De multe ori, conceptul că bea și lupta împotriva noțiunii de băut abuziv se reduce la familia care îl ceartă , la un medic care îi atrage atenția, dar fără să facă un pas ulterior în sensul îndrumării către un serviciu specializat de diagnostic şi tratament.
Tratamentul are niște etape relativ bine stabilite: cuprinzând tratamentul preventiv, curativ şi cel de readaptare şi reinserţie. Însă numărul de pacienți care ajung la spital este mult mai mic decât cel din realitate. Nici măcar la urgență nu ajung toate cazurile, iar uneori cazurile de intoxicație acută care ajung, primesc tratament și apoi pleacă acasă, fără să înțeleagă nimic din gravitatea episodul acela.
Partea cea mai eficientă ar fi cea de prevenţie, realizată de medicina primară. În cadrul tratametului curativ, importantă este pe lângă tratamentul medicamentos propriu-zis, scoaterea din mediu, adică familie, societate, profesie – fiindcă există un mediu viciat care îi întreține această deprindere de a bea și atunci individul are dezavantajul lipsei unui suport necesar de abstinenţei. În aceste situații este recomandată o internare. Internarea include un bilanţ biologic şi psihic cu inițierea de tratament individualizat, pentru o anumită perioadă de timp. După care urmează partea cea mai grea pentru pacient, aceea de întreținere a abstinenței, când nu mai are suportul spitalului, acel climat de protecție…. Întoarcerea în mediul din care provine pacientul, reprezintă reintrarea iar în contact cu aceleaşi obiceiuri și lupta individului pentru a nu bea este și mai mare. Ca să îți păstrezi abstinența, trebuie să continui tratamentul medicamentos pe care l-ai primit și să ții cont de recomandările de psihoterapie în continuare ca să îți poată continua lupta. Pacienții la care se reușește implicarea familiei au șanse mai mari de menținere a abstinenței. Când familia nu îi sprijină, șansele de abstinenţă sunt mai mici, iar din păcate și recăderile sunt foarte mari.
Câți dintre pacienți revin în spital după externare?
Din păcate destul de mulți şi uneori destul de repede; la intervale variabile de la câteva zile de la externare până la câteva luni, iar în cazurile fericite la câțiva ani. Pe acelea chiar le considerăm o reuşită terapeutică, mai ales când pacientul devine conştient şi speriat de consumul de alcool şi de eventualele consecinţe ale acestuia. Conştientizarea este un lucru esențial, practic pasul cel mai important este conștientizarea că acel consum de alcool este o problemă de sănătate mentală, nu este doar un prost obicei…..
Ce tipuri de medicamente se administrează pentru această patologie?
Sunt mai multe tipuri de medicamente – unele au menirea de a ajuta voința pacientului, de creştere a capacităţii de control a impulsului de a bea….. Există apoi medicamente care se ocupă de patologia asociată, adică ce e pe dedesubtul patologiei alcoolice – de exemplu dacă se tratează depresia sau anxietatea existente, șansele ca omul să recadă sunt mult mai mici, dacă nu, „își îneacă amarul în alcool”. În cea de-a treia categorie se încadrează medicamentele care sunt de dezgust, cu rolul să creeze o stare de neplăcere fizică dacă se asociază cu alcoolul și a patra categorie, cea recent apărută, cea de ajutare a procurării plăcerii, care permite o combinație dintre alcool și medicament. Tratamentul poate varia de la câteva zile la câțiva ani.
Spuneați că rolul familiei este foarte important. Cum să procedeze familia, pentru a-l ajuta pe alcoolic să se vindece?
Să se informeze, să conștientizeze că există o problemă de sănătate mentală a celui care consumă. De multe ori, familia întreține această problemă, este ca un acvariu care se murdărește. Eu pot să iau peștele, îl salvez, îl curăț, dar apoi îl introduc în același acvariu murdar. De aceea, dacă nu curăț și acvariul, nu am făcut mai nimic pe termen lung. Deci, trebuie ca și la nivelul familiei să fie informare, conștientizare, şi consiliere. Mă întorc la ceilalți factori care întrețin consumul de alcool, educaționali, sociali, de imagine, „de ce părere are lumea din sat”, de exemplu, că „mă duc eu să fac consiliere”, etc.
Deci, care ar fi principalii pași pe care să îi facă familia?
1. să conștientizeze că trebuie să se implice și implicarea nu e la modul, „eu i-am zis să nu bea”, ci consiliere specializată, să se identifice factorii de suport pentru a depăși problema. Trebuie discutat măcar cu medicul de familie, care e cea mai importantă verigă de sănătate primară.
2. Să participe la ședințe de consiliere, fie cu consumatorul, fie separat.
Pe raza județului avem marele avantaj al centrelor de readaptare de la Șura Mică și Șelimbăr. Noi, medical îi îndrumăm pe aparţinători, asta este gratis, dar ce face mai departe pacientul şi familia lui este și o problemă financiară. Consilierea și psihoterapia nu sunt gratis, iar ca să existe într-adevăr o eficiență pe termen cât mai lung, ședințele trebuie făcute cu regularitate, ceea ce presupune și un cost financiar.
Practic, alcoolismul nu mai este un viciu, ci o boală. Se moștenește?
Da, într-adevăr, este o boală, este o problemă de sănătate mentală. Există o componentă genetică, dar şi mediul este foarte important, de multe ori individul va face și ceea ce vede la părinți, la familie.
Se vindecă total?
Sunt cazuri, dar nu putem spune cu precizie. Ar trebui să existe studii care să urmărească toată viața individului, dar cercetări pe perioade aşa de lungi şi de indivualizate nu există. Dar și cei care au reușit să își mențină abstinența timp de mai mulți ani pot fi luați ca exemplu de cei care se află în situația de a renunța la alcool. Grupul de sprijin este considerat suportul cel mai puternic pentru cei ce suferă de alcoolism, dar și terapia individuală poate fi eficientă, dacă ai resurse să o faci, cu un psihoterapeut…
Ce soluții ați vedea pe termen lung?
România stă rău la capitolul adresabilitate medicală, din necunoaştere, din ignorare, din credinţe greşite etc.. Sunt ţări în care se consumă cantităţi mai mari de alcool pe cap de locuitor decât la noi, dar acei indivizi deschid ușa lumii medicale, merg la terapie. Iar factorii care pot influența terapia pe termen lung sunt multipli – câţiva i-am amintit; de exemplu dacă cineva cade de pe bicicletă pentru că e beat, la noi nu intervine nimeni, câţi dintre şoferii ce produc accidente din cauza alcoolului ajund determinaţi de lege la tratament obligatoriu. Cu toții vedem astfel de cazuri. Într-o țară civilizată, unde legea funcționează, acești cetățeni sunt incluși în programe de terapie. Eu nu am întâlnit încă un caz care să fie condiționat de legislaţie să meargă să facă acest tip de tratament.
Peste 200 de angajați ai municipalității medieșene, în grevă generală
Angajații Primăriei Mediaș au fost joi în grevă generală. Un număr de 228 de persoane s-au aflat în timpul zilei pe holurile administrației publice locale, în semn de protest față de salariile foarte mici, dar și față de înghețarea dreptului de a primi tichete de masă.
„A fost declanșată această grevă în contextul în care aproape toate categoriile de personal bugetar (sănătate, asistență socială, apărare, învățământ), au beneficiat de creșteri salariale și de îmbunătățirea condițiilor de muncă. Constatând dezinteresul manifestat de către reprezentanții guvernului față de probleme majore cu care ne confruntăm toți angajații din administrația publică locală, ca urmare a faptului că sunt și rămân cei mai slabi plătiți și discriminați din categoria salariaților de bugetari”, a declarat Sofia Dragoș, liderul sindicaliștilor din Primăria Mediaș.
Amenzile s-au putut plăti doar online, pe www.ghișeul.ro
Promovarea patrimoniului imaterial, în dezbatere la Agnita
Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu a fost duminică gazda primului eveniment din cadrul proiectului “Cooperare pentru promovarea patrimoniului cultural”, derulat în parteneriat cu Asociațiile GAL Podișul Mediașului și GAL Dealurile Târnavelor.
În cadrul manifestărilor a avut loc un târg autentic mesteșugăresc, urmat de un spectacol ce a reunit șapte ansambluri folclorice din cele trei microregiuni. Cu tema “Patrimoniul imaterial”, conferința pentru promovarea patrimoniului, susținută în sala de ședințe a Primăriei Agnita a adus în fața publicului prezent teme extrem de importante de dezbătut, precum multiculturalitatea sau păstrarea valorilor rurale.
Au fost invitați patru specialiști în domeniu: Mihaela Nevodar, muzeograf și director al Muzeului Agnita, Eugen Vaida, arhitect-Director al Asociatiei Monumentum, Dorin Boilă, arhitect, reprezentant al Direcției de Cultură și Patrimoniu, dar și profesorul Mircea Drăgan, etnolog și folclorist.
Specialist al muzeului intercultural de la Agnita, Mihaela Nevodar a susținut prezentarea elementelor prin care Valea Hârtibaciului păstrează încă multe dovezi din care reiese interculturalitatea zonei. Eugen Vaida a explicat la rândul său auditoriului ce presupune conservarea patrimoniului și care sunt direcțiile principale pentru realizarea acestui obiectiv. Ideea arhitectului Vaida a fost continuată de prezentarea colegului arhitect, Dorin Boilă.
Invitații au putut să afle care sunt modelele de bună practică pentru păstrarea identității culturale a zonelor rurale de la arhitectul Dorin Boilă. Acesta a susținut o prezentare a informațiilor culese din activitatea sa. Potrivit organizatorilor, profesorul Mircea Drăgan a făcut deliciul invitaților prin prezentarea mai multor obiceiuri și tradiții pe Valea Hartibaciului, care a cântat câteva versuri din cântecele populare culese de-a lungul carierei.
Dezbaterea s-a încheiat cu discuții informale despre temele propuse de vorbitori și proiectele viitoare pe care GAL Microregiunea Hârtibaciu și le propune în vederea prezervării și promovării patrimoniului cultural, pentru etapa de finanțare 2014-2020.
„Proiectul celor trei parteneri GAL își propune promovarea și conservarea patrimoniului cultural, material și imaterial, din teritoriile GAL Microregiunea Hartibaciu, GAL Podisul Mediasului si GAL Dealurile Tarnavelor. Obiectivul propus va fi îndeplinit prin organizarea mai multor evenimente, atât dezbateri cât și spectacole cu specific folcloric, sau târguri ale producătorilor tradiționali din cele trei teritorii: Hârtibaciu, Podișul Mediașului și Dealurile Târnavelor. Proiectul “Cooperare pentru promovarea patrimoniului cultural” va continua cu evenimente similare, programate la Dumbrăveni și Biertan, în 9-10 mai și respectiv 23-24 mai 2015. Bugetele cooperarii celor trei teritorii, finantate prin Axa Leader, Masura 421, PNDR insumeaza aproximativ 86.000 de euro”, explică Elena Curcean, managerul Asociației „Grupul de Acțiune Locală de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu”.
Vom reveni cu fotografii de la eveniment.
Ghișeele primăriei sunt joi închise. Angajații fac grevă
Toți cei 227 de angajați ai Primăriei Sibiu sunt joi, 30 aprilie, în grevă generală pentru o zi. Sindicatul liber al angajaților din Primăria Sibiu a aderat la greva generală anunțată la nivelul întregii țări de Federația Națională a Sindicatelor din Administrație. Motivul îl reprezintă atât salariile foarte mici din administrație, cât și înghețarea dreptului de a primi tichete de masă. Prin urmare, serviciile din aparatul propriu al Primăriei Sibiu și-au suspendat pe parcursul întregii zile activitatea cu publicul. Totuși, înregistrarea deceselor, oficierea căsătoriilor programate anterior, precum şi serviciile funerare la Cimitirul Municipal sunt asigurate.
„Așteptăm reacția Guvernului. Dacă Guvernul României continuă acțiunea de sfidare a angajaților din administrația publică locală, următorul pas va fi luna viitoare, când vom susține un miting la București, unde cred că vom fi aproape 5.000 de persoane. Dacă nici această acțiune nu va avea ecou, vom strânge semnături pentru declanșarea grevei generale pe termen nelimitat. Noi sperăm să nu se ajungă până acolo și să primim dreptul de a beneficia de tichete de masă, aprobate de Consiliul Local, în funcție de buget și să se aplice legea salarizării unitare”, a declarat Doru Hanciu, președintele Sindicatului liber al angajaților din Primăria Sibiu.
Programul Spitalului Județean în minivacanța de 1 mai
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu anunță că vineri, 1 mai, Ambulatoriul de Specialitate ( Policlinica) va fi închisă, activitatea fiind reluată luni, 4 mai, după program normal.
În cadrul secțiilor din spital, activitatea va fi asigurată în permanență prin servicii de gardă, începând de vineri și până duminică, inclusiv. Cât privește Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, aceasta funcționează non-stop.
