La Cinemateca Astra Film are loc miercuri, 29 aprilie 2015, de la ora 19:00, proiecția documentarului ”Marmato, în regia lui Mark Grieco. Documentarul scoate la lumină efectele devastatoare ale goanei după aur și rezistența unei comunități multiseculare în fața unei corporații canadiene care vrea să pună mâna pe aurul care zace sub casele oamenilor, aur în valoare de 20 de miliarde de dolari. Filmat timp de aproape șase ani, documentarul evidențiază efectele sociale nefaste ale investițiilor care nu țin cont de comunități.
După proiecția de la Sundance Film Festival, ”Marmato” a atras reacții pozitive din partea criticilor, fiind considerat unul dintre cele mai bune documentare din 2014.
”Marmato” a primit premiul EcoCinematogrAFF la Astra Film Sibiu 2014.
Biletele se pun în vânzare cu 30 de minute înaintea începerii proiecției. Informații și rezervări la tel: 0751.166.516
”Marmato” la Cinemateca Astra Film
Totul despre Baba Cloanța în mitologia românilor
Va mai aduceti aminte de baba cea rea si urata din snoavele si povestile copilariei? Era o faptura hada, ursuza si grozava care nu avea altceva mai bun de facut decat sa-si imprastie veninul si blestematiile la tot pasul. Plasmuire a imaginarului colectiv popular, se intrupa intr-un personaj negativ de care eroii si eroinele miturilor transformate, odata cu trecerea mileniilor, in basme trebuiau sa se fereasca cu orice pret. Ei bine, adevarul despre natura, identitatea si simbolismul babelor din traditiile noastre si ale altora, precum si translatia prin timp a misteriosului personaj, are sa surprinda pe multi.
Batrana, Mama si Zeita
Pentru a cobori pe firul basmului, in cautarea originii celei care ne-a intrat in viata prin poarta copilariei sub chipul Babei Cloanta, trebuie sa stim de la bun inceput ca personajul cocosat si zdrentaros are o vechime cu mult mai mare decat ne-am astepta. Din perspectiva mitologica si ezoterica, radacinile Babei Cloanta se descopera in nimeni alta decat Geea, Maya, sau Marea Zeita Mama a Paleoliticului, analizata amanuntit in studiile inovatoare ale cercetatoarei Marija Gimbutas (1921 – 1994).
Iar cum elementul magico-religios abunda in cazul initierilor femeilor-saman din perioada de aur a Matriarhatului, nici ca exista o exemplificare mai clara a situatiei decat maxima lui istoricului francez Jules Michelet „Pentru fiecare vrajitor, exista zece mii de vrajitoare”.
In cele mai vechi mituri o gasim pe Mula-Prakriti, cum denumeau hindusii in Vede pe „Zeita Radacinii”, Shakti (Principiul Universal Feminin, desen sus) nedesavarsita inca, care fiinteaza numai pentru ea pentru ceea ce produce: resortul interior al Naturii, atractia originara, pasiunea antrenanta a oricarei forme de viata elementare, manifestarea energiei nestrunite, care in mitologia stra-romaneasca a primit numele de Talpa Iadului, dupa cum au evidentiat in scrierile lor Ion Creanga si, mai tarziu, Vasile Lovinescu.
Mai departe in timp, prototipul mamei batrane, cunoscatoare a tuturor tainelor Cerului si Pamantului, preoteasa sacra, initiata in Traditia Primordiala, se va transmite sub forma zeitatilor si personajelor simbolice tutelare, precum Demetra, Isis, Astarte, Circe (tablou, jos), Cybele, Artemis si chiar Lilith din ezoterismul ebraic. Valentele magice arhetipale ale femeii varstnice, mama experimentata si inteleapta, sunt la randul lor evidente in alchimie si diverse traditii folclorice, unde configureaza deopotriva atat Eternul Feminin, prin capacitatea sa de a crea si procrea, cat si dimensiunea initatic-terifianta care o defineste pe „Mama Cumplita” sau „Marea Vrajitoare”. De aici fiinteaza motivul omniprezent al tuturor vrajitoarelor, babatiilor hidoase, acre si chioare, zane nefaste si cocarjate care staruie chiar si in subconstientul oamenilor din societatea contemporana, tot mai tehnologizata si desacralizata.
In ceea ce priveste folclorul si mitologia romaneasca, avem parte de un fenomen extraordinar, dupa cum evidentiza etnologul Jean Delumeau care constata ca pozitia „babelor” din folclorul romanesc este una mult mai completa, autentica si privilegiata decat cea din traditiile Evului Mediu Apusean.
In afara de sensul de „femeie batrana” in limba si credintele romanilor, cuvantul „baba” are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestrala daco-getica sau chiar mai timpurie, Hiperboreean-Pelasgo-Ramana, unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca parinti, stramosi si initiatori. Primul care a evidentiat acest aspect a fost B.P. Hasdeu, care nota ca la noi babele sunt privite ca „fiintele cele mai d’a dracului”, de unde probabil termenul de baba era insotit aproape intotdeauna de atribute peiorative de genul cloanta, cotoroanta, harca, talpa iadului, hoasca etc.
Intre Cotoroanta si Sfanta
Un basm romanesc cules de Petre Ispirescu relateaza ca la un moment dat Diavolul se certa zgomotos cu o baba, cele doua personaje facand o larma atat de mare incat l-au trezit din somn pe Sfantul Petre, care manios fiind, puse mana pe o sabie si le taie capetele celor doi zurbagii. Dupa sangeroasa pedeapsa si plecarea Sfantului, trupurile descapatanate s-au apucat sa-si caute capetele prin tarana. Diavolul a gasit capul babei pe care si l-a insusit, iar baba pe cel al Diavolului, care fara prea multa mirare, i s-a potrivit de minune cotoroantei.
Insa conotatiile babei nu sunt pururea negative, ci si admirative, deoarece babele (fiinte ale dracului) erau moase pricepute, doftoroaie vestite, sfatuitoare pretioase, dar si vrajitoare redutabile cu care nu era bine sa ai de a face.
Vechimea cultului „babelor” pe teritorul Daciei este atestata si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc in mod curent – Babe. Avem aici faimoasele Babe din Bucegi, din Ceahlau si din multe alte locuri investite de popor cu simbolism magic din Carpati. Prestigiosul cercetator Nicolae Densusianu a gasit peste 20 de asemenea „babe antropolitice” pe teritoriul tarii nostre. Evidenta cultului „babelor” si al „mumelor” ancestrale in cultura populara romaneasca este un argument in plus pentru importanta principiului feminin din traditiile noastre stravechi.
Sosirea crestinismului in Europa a dus la aparitia unui sincretism religios difuz in care multe dintre zeitatile pagane de sorginte greaca, celtica, germanica sau traca au supravietuit in imaginarul colectiv european, imprumutand din atributele si insusirile lor sfintilor si personajelor religioase crestine. Daca in Europa Apuseana, babele mitice au ramas ancorate in franturi din folclorul local intr-o forma ascunsa si deghizata de teama rugului sau a scaunului de tortura al Inchizitiei, dincolo, in spatiul Europei Rasaritene, unde trona crestinismul ortodox, mult mai pasnic, tolerant si emotional in manifestare decat rigoarea catolica, Principiul Universal Feminin nu isi pierde din sacralitate si importanta.
În aceasta directie, aspectul protector, intelept, initiatic, matern si taumaturgic al Batranei Fara Varsta primeste noi insusiri in momentul in care etosul autohton il transpune in viata de zi cu zi a romanilor prin intermediul zilelor saptamanii, care primesc astfel o incarcatura sacra. Apare o intreaga pleiada de 7 batranici cuminti si intelepte, fiecare simbolizand cate o zi a saptamanii, fiecare dintre ele patronand peste aspectele rituale si temporale ale zilei in cauza: Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri. Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Sambata si Sfanta Duminica.
Taranul roman le-a onorat si respectat dintotdeauna, constient fiind de natura lor sacra de paznice ale randuielii Timpului si Vremurilor, precum si de faptul ca fiecare dintre sfintele-zile pot oferi alinare, ajutor, sfaturi sau ghidare celor aflati in nevoie.
Babe, duhuri si iar babe…
Babele mitice care vin din negura timpurilor populeaza abundent mitologia romaneasca, intrand in componenta unor personaje fabuloase:
Baba Cloanta: o batrana monstruoasa care, in basmele culese de folcloristul Ioan Pop-Reteganul (1853 – 1905), apare drept o femeie urata, cocosata, cu dinti lungi si colti ca grebla. In variantele culese si inventariate de profesorul Petre Ispirescu (1830 – 1887), Baba Cloanta este nimeni alta decat mama zmeilor care avea atributul nemuririi ascuns intr-o cusca de suflete. Cand era lovita de moarte de eroul pozitiv, fugea si sorbea din sufletele inchise, castigand viata si putere. Lingvistul si folcloristul Lazar Saineanu (1859 -1934) prezinta postura de mare vrajitoare a babei care incheaga apele cu farmecele ei si are autoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas al noptii.
Baba Coja: este un spirit feminin malefic, specific mitologiei romanilor din Ardeal, care are puterea de a ucide copii nebotezati. Marele etnolog si folclorist Simion Florea Marian (1847 – 1907) insista asupra paralelei cu surata sa, Frau Brechta mit dem Klumpfuss din mitologia germana, stapana peste toate duhurile necurate. Baba Coja are unghii de arama la maini si nas de sticla, topaie cu un picior de fier prin negura noptii si fura sufletele copiilor pentru a le ascunde in tufe de soc. B. P. Hasdeu este, insa, de parere ca etimologia ei deriva din numele teribilei Babe Kuga/Kuzica sau Kuzna din folclorul sarbesc, ca o reminiscenta din epoca convietuirii in regiune a daco-romanilor si slavilor de sud.
Baba Harca: locuieste intr-o vagauna ascunsa prin coclauri neumblati. Numele sau de Harca denota legatura evidenta cu practicile magice cu cranii umane si animale, care aveau un rol important in cadrul cultelor stravechi, proto-dacice, de pe teritoriul Romaniei de azi. Unii lingvisti sunt de parere ca in cuvintele romanesti harca, harsti sau mai ales harsit gasim urmele unei divinitati varstnice, imprumutata din panteonul slav si iranian unde o gasim sub numele de Haors, Hars sau Gurs.
Baba Oarba: descoperim influenta batranei mitice si ambivalenta chiar si in jocurile copilarie, sub acest nume. Daca, in prezent, jocul este caracterizat de dialoguri versificate si gesturi ludice care simbolizeaza spiritul de dincolo venit in lumea celor vii, in trecut, Baba Oarba avea o menire pur rituala: identifica natura benefica sau malefica a personajului proaspat intors din morti, dupa care stabilea cu acest spirit tutelar o legatura, facilitand transmiterea mesajului stramosilor spre cei mai tineri descendenti.
In afara de „babele” deja pomenite, in traditia populara romaneasca, exista zeci de alte babe, printre ele remarcandu-se Joimarita si Martolea, doua entitati care patroneaza peste actul torsului si cel al tesutului, imprumuta chipul si infatisarea unor babe hidoase si rele.
Samca – sub aripa Satanei
Cea mai terifianta reprezentare a vreunei entitati malefice feminine din traditia romanilor apare sub forma Samcai sau Avestitei, despre care lumea satului soptea infiorata ca ar descinde taman de sub aripa Satanei. Denumirea ei are legatura cu titulatura de Vestica sau vrajitare in limbile slave, iar pentru romani Samca este tot una cu Baba Coja. Reputatul profesor Marcel Olinescu face, in monumentala sa opera „Mitologie romaneasca”, cel mai potrivit portret temutei entitati:
„Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere, cu parul rar si lung pana la pamant, ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap ca niste felinare batute de vant, nu stau locului o clipa, se sucesc si se stramba intr-una, iar din gura bolboroseste neincetat cuvinte neintelese. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a se apropia de casele oamenilor, aratandu-se femeilor insarcinate si pruncilor atat ziua cat si noapte, in diferite chipuri: ca pisica, caine, capra, porc, gaina, cioara, broasca, lacusta, musca, paianjen, umbra si diferite naluciri”.
In mitologia romaneasca veche, Samca este cea mai nemiloasa si primejdioasa intrupare a duhurilor necurate. Rolul sau este unul oribil. Se arata mai ales femeilor insarcinate, atunci cand acestea sunt in durerile nasterii, pentru a le inspaimanta, framanta si chinui atat de intens incat unele dintre ele mor inainte de a naste sau raman pentru totdeauna schimonosite si neputincioase. La fel de crud se poarta si cu copii nou-nascuti, inainte ca pruncii sa primeasca Sfantul Botez.
Daca primele uneltiri nu-i reusesc si bebelusii supravietuiesc, demonica faptura ii imbolnaveste de boala denumita dupa numele sau, „Samca”. Pruncii bolnavi de samca tremura fara motiv, tresar si plang noaptea in somn, ofteaza si se sting deseori din viata. Pentru a contracara activitatile Avestitei, exista un adevarat retetariu ezoteric de descantece si blesteme aruncate impotriva ei (tot) de batranele moase si vrajitoare ale satului (nimeni altele decat aspectele pozitive ale Samcei). Dupa instaurarea crestinismului in spatiul romanesc, atributele de protectori impotriva Avestitei s-au transmis si sfintilor si sfintelor cu proprietati taumaturgice si exorciste.
Baba Dacilor din prag de Primavara
Si uite asa suntem pe cale sa descoperim Batrana Fara Varsta chiar sub imaginea Babei Dochia, cea care, conform lui George Calinescu face parte din cele „4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca” alaturi de Miorita, Mesterul Manole si Zburatorul.
In mare, mitul Dochiei circumscrie in mod stralucit cele doua aspecte ale Principiului Feminin. Primul este acela al preafrumoasei fecioare, pastorita neprihanita, sora regelui Decebal, de care se indragosteste insusi Traian. Haituita de soldatii romani, Dochia cade istovita in sanctuarul natural al muntilor si il implora pe Zeul Primordial (sau pe Maica Domnului, in variantele de dupa crestinarea romanilor) sa o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de razboi. Zeul o transforma, alaturi de oitele ei, in stanele de piatra de pe Muntele Ceahlau care pot fi admirate si astazi.
Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia, deja batrana, sub forma de cloanta si zrgibturoaica. Fiul Babei, celebrul Dragobete, se casatoreste impotriva dorintei ei, iar pentru a-si teroriza nora, Baba Dochia o trimite cu un ghem de lana neagra, in miez de iarna, la rau, sa-l spele pana cand se albeste. Disperata, fata incepe sa planga, iar atunci apare un tanar, Martisor (Zeul sau Iisus deghizat), care-i daruieste o floare rosie magica ce albeste lana neagra. Intoarsa acasa, fata este acuzata de Baba Dochia cum ca Martisor ar fi ibovnicul ei. Apoi, Baba Dochia, convinsa ca a venit primavara (altfel de unde ar fi putut avea Martisor floarea?) se imbraca cu cele 12 cojoace ale ei (care aveau sa simbolizeze Babele calendaristice de la inceput de Martisor) si porneste cu oile la munte. Pe parcursul zilei, Baba se dezbraca de toate cele douasprezece cojoace, dar iarna nu trecuse, iar vremea se face nemiloasa, pedepsind Baba pentru rautatea ei. Incepe sa ninga, iar Baba si oile sale ingheata pe munte, transformandu-se in stane de piatra.
Coborand, in continuare, pe firul mitului descoperim numeroase zeite geto-dacice in care se manifesta personalitatea duala a Mamei Pamantului. In vreme ce contrapartea sa masculina – solara si solstitiala – care imparateste peste inceputul iernii sub identitatea lui Indrea/Undrea si, mai tarziu, Mos Craciun, Baba Dochia este o reprezentare mitica lunara, echinoxiala si maternala.
Prin titulaturile de „Mos” si „Baba” descoperim ca cele doua zeitati au ajuns la batranete, in pragul mortii si al renasterii ciclice, declansand la nivel spiritual ceea ce Natura, cu reinvierea sa de dupa iarna, declanseaza la nivel teluric si mundan. Cele 12 zile-cojoace ale Babei Dochia se serbau intre 1 si 12 martie de personajele de sex feminine dintr-o comunitate, criteriul cel mai folosit pentru impartirea zilelor fiind varsta participantelor. Firea si sufletul femeilor in cauza se aprecia dupa meteorologia zilei alese: ploioasa, friguroasa, calda, insorita, inourata, vantoasa etc. Obiceiul, astazi pe cale de disparitie, era numit Pusul Babelor. Din cele mai vechi timpuri, taranul roman credea ca Baba Dochia s-a prapadit pe 9 martie, aceasta zi fiind hotar intre iarna si primavara.
In calendarul crestin, peste Dochia geto-dacilor s-a suprapus in mod fortuit imaginea Sfintei Eudochia ( venerata de bizantini sub numele de Evdokia), o femeie reala, foarte frumoasa si atragatoare, originara din orasul Heliopolis din Libanul de azi, care si-a petrecut tineretea in desfrau si distractii pana cand a fost crestinata si botezata de catre episcopul Teodot. Eudochia a trait in timpul cand la Roma imparatea Traian (interesanta paralela cu Dochia dacilor) si a primit harul de a face minuni dupa crestinare.
Astfel, intr-una dintre cele mai vechi vatre a Europei, ocultarea sacrului in profan, adancirea dualismului – un motiv folcloric foarte popular, si melanjul credintelor stravechi cu elemene crestine a dus la o personalitate complexa, cu neasteptate manifestari, pentru cea pe care o cunoastem, din povestile bunicilor, sub numele de Baba Cloanta…
SURSA www.descopera.ro
Liga 1: În sfârșit victorie. Trei puncte importante pentru Gaz Metan
Gaz Metan a obţinut o victorie extrem de preţioasă în deplasarea de la Giurgiu. Formaţia lui Ion Balaur a învins Astra cu scorul de 2-1, după ce a fost condusă cu 1-0. Gazdele au deschis scorul în minutul 35 atunci când Alibec a prins un şut excelent de la 25 metri şi l-a învins pe Pleşca.
Potrivit site-ului oficial al grupării de pe Târnava Mare, în ultimul minut al primei reprizei Aymen Tahar a centrat excelent în careul de 16 metri iar Dan Roman a marcat cu o lovitură de cap sub bară. La şapte minute de la reluarea jocului acelaşi Dan Roman a obţinut o lovitură de pedeapsă care a fost transformată de Alexandru Curtean. Astra s-a aruncat în atac însă defensiva Gazului a rezistat până la final.
Românii, lăudați de presa din Marea Britanie
Ziua de 24 aprilie pare sa fi fost una in care o parte a jurnalistilor britanici au inceput sa scrie si despre partea pozitiva a prezentei romanilor in Marea Britanie. Dupa luni de zile de atacuri repetate, intetite parca de campania electorala si goana dupa voturile britanicilor, o parte a presei britanice a inceput sa scrie ceea ce inseamna comunitatea romaneasca in ansamblui ei, cu bune si cu rele caci doar nu suntem nici noi perfecti.
Prima publicatie care trateaza subiectul romanilor din UK este Blasting News UK care face o scurta analiza a prezentei romanilor in Londra, in particular, si Regat, in general.
Citiți mai multe pe VoceaTransilvaniei.ro.
Un tânăr de 27 de ani urmărit prin oraș de polițiști, s-au tras focuri de armă pentru a fi imobilizat
Scene desprinse din film pe străzile din Sibiu. Un tânăr de 27 de ani din Săliște a fost urmărit de polițiști până când acesta a abandonat mașina și a luat-o la fugă. Oamenii legii au fost nevoiți să tragă trei focuri de avertismnet pentru a-l imobiliza. Tânărul a fugit pentru că nu are permis de conducere.
Tânărul conducea o mașină înmatriculată în Germania iar polițiștii iau făcut semn să oprească pentru a verifica documentele autoturismului. Acesta a refuzat și a demarat în trombă după care a abandonat mașina și a luat-o la fugă. „Conducătorul auto de 27 de ani din Săliște nu a oprit la semnalele polițiștilor. Aceștia l-au urmărit de pe strada Bâlea până pe strada Gheorghe Doja, unde șoferul a abandonat mașina și a fugit. Polițiștii au tras tei focuri de armă în plan vertical, de avertisment iar în scurt timp l-au imobilizat.” a declarat Elena Welter, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Tânărul nu are permis de conducere și tocmai de aceea a încercat să se sustragă controlului. El are deja pe numele său un dosar penal pentru conducere fără a deține permis de conducere, după ce în luna ianuarie a mai fugit de polițiști și s-a oprit cu mașina într-un stâlp. Atunci un prieten de-al său care îl însoțea a fost grav rănit. De această dată, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore.
Principele Nicolae a trecut cu bicicleta prin Sibiu, a fost însoțit de zeci de bicicliști
Principele Nicolae al României a ajuns duminică la amiază la Sibiu, cu bicicleta. A fost însoțit de campionul național la ciclism Alex Ciocan și alți zeci de bicicliști care s-au alăturat proiectului caritabil inițiat de Asociația Curtea Veche și sprijinit de Alteța Sa Regală, Principele Nicolae. Scopul acestei campanii este de a promova lectura în rândul copiilor din mediile defavorizate din țară prin donare de carte. Turul ciclist a pornit de la Sighetu Marmației și se va încheia la Constanța.
Turul ciclist „Cărțile copilăriei pe bicicletă” a început de joi, când Principele Nicolae împreună cu toți cei care s-au alăturat proiectului au plecat de la Sighetu Marmației, au poposit la Cluj 
Napoca, apoi la Alba Iulia iar duminică au ajuns la Sibiu. „Vreau să mulțumesc cicliștilor care au venit cu mine, le mulțumesc petru sprijin. Sunt onorat să fiu aici, astăzi a fost un pic obositor, mai ales din cauza căldurii dar echipa mea a mers foarte bine.” a declarat Principele Nicolae
Principele Nicolae a fost așteptat la intrarea în oraș de prefectul Ovidiu Sitterli, și el pe bicicletă și alți sibieni care au vrut să se alăture proiectului. Cu toții au traversat orașul până în Piața Mare, unde au fost așteptați de primarul interimar, Astrid Fodor. „Noi sibienii suntem foarte mândri că acest drum duce și prin orașul nostru și este și normal pentru că ni suntem capitala culturală a României și drept urmare pentru un tur care ăși propune să promoveze cititul în rândul copiilor nu putea să nu treacă prin orașul nostru. Faptul că Alteța Sa Regală și-a asumat acest proiect îi dă foarte multă credibilitate iar ceea ce este mai special este faptul că se promovează cartea mergând cu bicicleta.” a declarat primarul interimar, Astrid Fodor
Totodată, primarul Astrid Fodor a anunțat că Principele Nicolae va deveni cetățean de onoare al Sibiului.
De la Sibiu turul ciclist va continua spre Brașov, apoi București și Constanța.
UPDATE: Bărbatul lovit de tren la Mediaș a murit
Un bărbat de 46 de ani a fost lovit în urmă cu câteva minute de un tren în zona unei societăți comerciale, aflată la ieșire din Mediaș spre Tîrnava. Până în acest moment nu se ştie ce căuta respectiva persoană acolo şi nici dacă poate fi vorba sau nu de o sinucidere.
Victima se află în comă și are piciorul stâng amputat. A fost transportat de urgență la Compartimentul de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Mediaș, iar doctorii încearcă să-i salveze viaţa.
„Un echipaj SMURD a intervenit duminica dimineața pentru salvarea unei persoane ce a fost implicată într-un accident feroviar în municipiul Mediaș. Se află în stare comătoasă, cu piciorui stâng amputat”, spune Bianca Săbău, purtătoruld de cuvânt al ISU Sibiu.
UPDATE:
Bărbatul lovit de tren urma să fie transferat de la Mediaș la Târgu-Mureș, însă între timp a decedat. Potrivit medicului primar-chirurg, Bogdan Burghelea, managerul Spitalului Municipal Mediaș, victima era un angajat al unității medicale (brancardier). Duminică dimineața a ajuns la servici în stare de ebrietate, iar medicul de gardă l-a trimis acasă să își revină, chemând pe alt angajat de acasă, să îl înlocuiască.
Ulterior, a fost lovit de un tren în zona unei societăți comerciale, aflată la ieșire din Mediaș spre Tîrnava. Un echipaj SMURD l-a ridicat și l-a dus la spital.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Medieșeanul Sergiu Cheslerean a pierdut lupta cu viața
Tânărul de 24 de ani din Mediaș, Sergiu Cheslărean, care suferea de o boală gravă și trebuia să efectueze de urgență mai multe operații la Viena, a pierdut lupta cu viața. Din nefericire, vineri seara a intrat în comă și a murit în spitalul din Mediaș.
Sergiu suferea de un tip de cancer osos care l-a lăsat fără piciorul stâng și care a recidivat și la piciorul drept. În urma cu aproxiamtiv trei ani a aflat că are această boală, medicii fiind nevoiți să îi amputeze piciorul stâng. Ulterior, au avut loc multiple recidive, ultima având loc anul trecut.
Rude, prieteni și cunoștințe au luptat alături de el, au strâns diverse sume de bani, totul pentru ca Sergiu să își poată continua tratamentul la o clinică din Viena.
Cineva însă a avut un alt plan, hotărând să îl trimită lângă îngeri.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
FOTO: Exercițiu de alarmare-evacuare cu tematica cutremur, la Copșa Mică
Copșa mică a găzduit joi un amplu exercițiu de alarmare-evacuare pentru situații de urgență, care a verificat activitatea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Copșa Mică și a SVSU Copșa Mică în managementul situaților de urgență provocate de un cutremur și aplicarea Planului de evacuare.
Situația ipotetică a exercițiului (generată de un cutremur de 6,9 grade pe scara Richter, în zona seismică Făgăraș) a constat în câteva urmări: prăbușirea parțială a clădirii Liceului Tehnologic „Nicolae Teclu”, cu posibilitatea surprinderii persoanelor în interior și izbucnirea unui incendiu în sala centralei termice, cu posibilitate de raspândire la acoperișul clădirii.
La exercițiu au participat 20 de Pompieri voluntari, 2 echipaje SMURD, Poliția Națională, Poliția Locală, CLSU Copșa Mică, elevi și reprezentanți ai Liceului. Exercițiul a fost coordonat şi pregătit de inspectorul de Protecţie Civilă dl. Pop Ioan Sorin şi de către şeful SVSU dl. Vasiu Dan și a fost monitorizat de reprezentanții ISU “Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu.
„Mulţumim pe această cale tuturor participanților la exercițiu pentru seriozitatea și profesionalismul de care au dat dovadă”, transmit reprezentanții copșeni.
Începe maratonului teatral „25 de ore de teatru non-stop”
Mâine începe maratonul teatral „25 de ore de teatru non-stop”, reunind peste 25 de spectacole, evenimente, happening-uri, conferințe și performance-uri între 25-26 aprilie 2015.
Festivalul pornește cu un show deosebit la Sala Thalia. Aici va avea loc, de la ora 19.00, gala de deschidere care îl aduce în fața publicului pe Ioan Gyuri-Pascu, împreună cu chitara și poveștile sale. Alături de el vor păși pe scenă Adrian Strâmtu, unul dintre cei mai buni dansatori de step din țară, actorul George Constantinescu, care va susține un fragment din spectacolul Pam-Pam, după care urmează actorul și compozitorul Claudiu Fălămaș, care alături de violonista Flora Pop de la Conservatorul Regal din Antwerp vor prezenta o mostră de Stil de Charles Bukowski.
Teatrul de Artă București va prezenta ultima sa piesă, Dureri fantomă, iar Lightwave Theatre Company va încânta publicul cu spectacolul Iubitafizica, realizat după un text de Iulian Tănase. Un alt eveniment inedit este montarea spectacolului Casa din copac de Auăleu Teatru Timișoara în Casa Monument UNESCO de pe strada Turnului nr. 7 din Orașul de Jos. Urmează Beat Bukowski, spectacol marca BIS Teatru, care, alături de Monoloagele vecinului vor completa seria show-urilor nocturne.
Dis de dimineață se vor rosti poezii ale noii generații în Atrium Cafe, în prezența autorilor Rita Chirian și poeților de la Zona Nouă. După acest moment, artiștii urmați de voluntari, organizatori și trecători, se vor îndrepta spre Piața Mică pentru a realiza o Înviorare fizică, coordonată actorul sibian Florin Coșuleț.
În a doua zi a festivalului, spectatorii vor asista la o întâlnire inedită între două personalități puternice ale Sibiului, Constantin Chiriac și părintele Constantin Necula, urmată de o discuție cu actrița Coca Bloos despre Teatru sau oglinda răsturnată.
Asociația Teia Sibiu prezintă un proiect de teatru comunitar în festival, Doar sunt… aducând pe scenă femei proaspăt devenite mame care provin dintr-un mediu social dezavantajat. Compania Teatrală BIS participă cu patru din cele mai recente producții ale sale, printre care și Născut în ‘90, succcesul prezentei stagiuni. Spectacolul se va juca duminică seara, de la ora 19.00, la sala CAVAS din incinta Facultății de Litere și Arte.
Festivalul se încheie duminică seara, la ora 21.00, în Oldies Pub, la Concertul cu bucăți din concerte al Adei Milea alături de actrița Anca Hanu și Bobo de la Fără Zahăr.
“25 de ore de teatru non-stop” este un eveniment de pe Agenda Culturală a orașului Sibiu, fiind realizat în parteneriat cu Primăria Sibiu și Consiliul Local Sibiu. Încă de la prima ediție sloganul festivalului este RESPIRĂ. TEATRU.
Programul complet și detalii despre evenimente pot fi găsite pe site-ul: www.respirateatru.ro și pe pagina de facebook www.facebook.com/respira.teatru.
Biletele au fost puse în vânzare la: Agenția Teatrală, Librăria Humanitas, Librăria Habitus.
Peste 50 de premii și distincții la Olimpiadele Naționale
La începutul lunii aprilie au avut loc Olimpiadele Naționale la toate disciplinele de învățământ. Conform reprezentanților Inspectoratului Școlar General (ISJ), elevii din județul Sibiu au obținut în total, 53 de premii și distincții. Dintre acestea 4 sunt premii I, obținute la educație tehnologică, germană maternă și, două dintre ele, la pictură. Între cele 53 de rezultate se numără și premii oferite de organizații independente de MEN, precum medaliile, premiile speciale și mențiunile de onoare. Astfel, la geografie, elevii sibieni au obținut două premii speciale. La limba engleză avem un loc II, un loc III și o mențiune. La biologie cei prezenți la națională au obținut o mențiune și un premiu special. La germană maternă au fost un premiu I, trei premii II, o mențiune I și o mențiune II. La Olimpiada Națională pentru învățământul special, acolo unde participă copii de la școlile incluzive s-a obținut un premiu II, la educație plastică, un premiu III, la matematică, mdouă mențiuni la matematică și română și două premii speciale la matematică și informatică. La Materiile ce țin de tehnologii elevii au adus acasă un premiu I și o mențiune, ambele la educație tehnologică. De asemenea și cei care au dar olimpiada la mecanică au obținut două mențiuni. La fabricarea produselor din lemn sunt un premiu III și o mențiune. La fizică s-au obținut cele mai multe premii și distincții. Sunt două mențiuni, două mențiuni de onoare, 4 medalii de bronz și 3 medații de argint. La religie sunt un premiu III la religie ortodoxă și o mențiune la alianța evanghelică. Dintre cei care au participat la Olimpiada Națională de chimie, doi copii au obținut mențiuni speciale. La Astrofizică sunt două mențiuni, o medalie de aur, o medalie de argint și o mențiune de onoare. La română, acasă a ajuns doar o mențiune la lingvistică. Matematica s-a remarcat prin 4 elevi care au obținut o medalie de argint și trei de bronz. Artele aduc cele mai mari rezultate. Două premii 1 la pictură și un premiu II la clarinet. „Eu spun că au fost rezultate frumoase. Cu certitudine vă spun că acești copii au muncit foarte mult pentru a obține aceste rezultate și eu îi felicit pe toți cei care au participat, chiar dacă au obținut sau nu un premiu. Faptul că au ajuns să participe la Olimpiadele Naționale înseamnă că sunt copii deosebiți”, a declarat Ștefan Firu, inspectorul școlar general.
Educația și mișcarea, necesități naționale
În 23 aprilie, chiar de Ziua Internațională a Cărții, reprezentanții unei asociații, în frunte cu Principele Nicolae au pornit într-un tur caritabil cu bicicleta. Pedalarea a peste 1000 de kilometri, pe un traseu ce traversează toată România, de la Sighet la Constanța, atrage atenția asupra importanței lecturii și sportului. Altfel spus, se pledează pentru sănătatea minții prin educație și a trupului, prin mișcare. Turul este, evident, simbolic, dar scopul este de a conștientiza românii asupra acestor două probleme de importanță vitală pentru viitorul nostru, ca popor și ca țară.
Potrivit statisticilor, 53% dintre români nu citesc, 60 % dintre români nu practică sportul deloc, 25 % dintre copii și 18 % dintre tineri suferă de obezitate, iar România este a treia țară din Europa ca număr de populație care suferă de obezitate.
Nivelul de educație a scăzut dramatic în interminabilii ani de tranziție. De la Revoluție încoace, România a schimbat 25 de miniștri ai învățământului, fiind operate 60 de modificări legislative în domeniul educației, ceea ce a provocat confuzie și haos. Cu un procent de părăsire timpurie a școlii de 17%, care ne plasează pe primul loc între statele din sud-estul Europei, România pierde lupta cu analfabetismul și abandonul școlar. Statisticile arată că numărul analfabeților din țara noastră a depășit 150 000. Mai grav este însă că, pe lângă aceștia, aproape 40% dintre elevii sub 14 ani sunt alfabeți funcționali, care, deși știu să scrie și să citească, nu sunt capabili să aplice ceea ce știu.
Potrivit specialiștilor, copiii condamnați la analfabetism și abandon școlar vor avea de suferit în viață, vor fi marginalizați și unii ar putea deveni adevărate bombe sociale, recurgând la dependențe sau agresivitate, în încercarea de a compensa handicapul educațional. De asemenea, cu cât populația care intră în câmpul muncii va fi mai needucată, cu atât va fi mai ușor manipulabilă, exploatată maxim pe salarii infime, rata sărăciei va fi menţinută la cote înalte, iar calitatea muncii va fi îndoielnică.
Așadar, este necesar ca autoritățile să ia măsuri urgente, pentru ca România să nu aibă de suferit masiv în viitor. Soluțiile ar putea veni prin banii nerambursabili alocați de Uniunea Europeană pentru programe de combatere a părăsirii timpurii a școlii. Doar să avem și competența de a le accesa și a le pune în practică. Este trist însă că într-un context în care suntem dominați de tehnologie și informații digitale, mulți dintre români trăiesc fără nicio preocupare minimă de a se educa. Din nefericire însă, aceste sute de mii de tineri care nu știu sau nu vor să citească vor scrie în următoarele decenii viitorul României.
