Când cutia Padorei și-a închis capacul, după ce aruncase în lume toate molimele omenirii, pe fundul cufărului rămăsese tremurând speranța.
Speranța e combustibilul utilizat de oamenii de marketing când vând „reduceri” iluzorii în care firma nu pierde, ci întotdeauna consumatorul. Speranța e materialul de lucru al religiei ce oferă impalpabilul, invizibilul și iluzoriul unui „poate” necunoscut. Speranța e instrumentul politicianului ce se cațără pe scaunele demnităților publice prin antagonizarea adversarului și promisiuni deșarte, încălcate fără emoții. Iar când fumul emoției inițiale se risipește și promisiunea se transformă treptat în dezamăgire se caută insistent țapul ispășitor.
De la conformismul față de cererile DNA, am ajuns la pensii speciale pentru parlamentari, punct susținut cu putere de parlamentarii „politicii altfel” ai PNL. Bineînțeles că e de vină Băsescu. Chiar dacă pensionarul de la Cotroceni are alte preocupări în ultima vreme, chiar dacă Vosganian a fost scăpat alături de Șova cu mir și cu ajutorul grupului de rugăciune, de vină rămâne fostul tiran.
Drumurile și autostrăzile sunt teme trimise în concediu oficial, pentru că agenda publică e procupată de instituția primei doamne. Românul răpit în Africa acum două săptămâni a fost uitat cu desăvârșire… Spunem cu evlavie “Adevărat a înviat!” și ne snopim în bătaie în autobuze. Luăm lumină pentru a înjura mai aprig, pentru a arăta cu degetul acuzator în oricare altă direcție decât înspre cea proprie.
Suntem un microcosmos bucolic cu accente de paranoia și delăsare. Nevroza e moale în România. Hrănim iluzii de grandomanie locală și jucăm un rol liliputan în Europa. Inventăm unicități naționaliste, găsim valori turbate despre ethosul românesc, dar avem dificultăți să pregătim prin educație tinerele generații cu „viitor de aur” în șomajul care îi așteaptă.
Scenariul ucrainean nu se poate aplica în România. Dacă domnul prim terorist al Federației Ruse i-ar trece în cap o schemă de invazie mioritică și ar executa-o de Paști, nu ar fi nimeni treaz să i se opună. Chiar dacă armata e pusă în priză de colaborarea cu americanii în NATO, lipsa critică de echipament modern și cu lidership-ul plecat în concediu, pot paraliza o întreagă țară.
Dacă speranța moare ultima, atunci ce putem spera e și conștientizarea incompetenței crase din aparatul de stat de către nația română.
Cu plictisul ambalat de relaxarea din concediu descoperim devalorizarea speranței la bursa încrederii în România. De aceea revenim la refrenul Jos Băsescu! Fonfleurile parlamentare, minciunile guvernamentale și absența prezidențială nu pot acoperi nimicul care ne înconjoară.
De doi lei speranță
Măsura mierii
Dacă cineva m-ar pune să aleg o săptămînă de peste an, care să dureze cât toată vara, aş alege Săptămâna Luminată. Numai că anul acesta mi s-a părut că a durat doar cât fulgerul pe cer şi iată-ne din nou faţă în faţă cu cei trei P, pe care i-am lăsat producându-ne frisoane înainte de Paşti : Putin, Ponta şi Paranoia cumpărăturilor.
Nici nu ciocnirăm bine tradiţionalul ou roşu că primul, adică ţarul, ne-a şi luat din pripă la frecat ridichea, spunând că se va lupta cu Occidentul până la ultimul român şi ultimul polonez. Din păcate el este în stare, noi suntem sat fără câini, iar “liderii” noştri sunt absolvenţi ai şcolii de fete surde. Dovadă că propriul premier ne crede atât de proşti, pe noi, cei de la picioarele turnului de fildeş în care l-a cocoţat ironia istoriei, încât nu te poţi proteja decât folosind măiestrit telecomanda. Ce să vă fac, fraţi români de la Dacia Piteşti , dacă n-aţi înţeles cât sunteţi de “tîmpiţi” cerând autostradă. L-aţi ofuscat. Încă nu pricepeţi ce premier mare avem pentru un popor atât de mic ?!
Dar, să ţinem aproape de popor, ca să nu rătăcim. Ei ăsta, poporul, cu precădere cel citadin, a luat-o razna de tot. Etnobotanicele cu care se droghează se numesc supermarketuri. Iar dacă-ţi pasă de neamul tău, cu care împreună te vei mântui, că la mântuire nu există egoism şi deci trebuie să-ţi pese, n-ai decât să înţelegi mecanismele schimbării. Cele care au făcut dintr-un neam cuviincios, înţelept si cu măsură în toate o etnie zombificată de fudulia consumeristă. Sunt convinsă că dacă în supermarketuri s-ar instala pereţi de oglindă, cumpărăturile ar scădea la jumătate. Şi iată o întrebare de bun simţ: ”Ce-ţi trebiue, române, mai mult decât îţi trebuie ?”
Vedeţi, de aceea nea Putin îşi permite planuri de exterminare pentru români, iar nea Ponta proiecte de dispreţ naţional, pentru că noi împingem cărucioare la supermarket cu aerul de vedetă de telenovele – sport naţional – ignorând, cu burta plină, realitatea.
Vă propun un experiment de o lună de zile, întru recâştigarea demnităţii naţionale şi a armoniei cu creaţia lui Dumnezeu : măsura mierii. Acest dar dumnezeiesc nu-l poţi mânca cu lingura de supă sau cu polonicul. Numai cu linguriţa, dar şi aceea cu măsură. Prima e delicioasă, a doua e savuroasă, pe a treia nu o mai poţi înghiţi. Două linguriţe din toate timp de o lună de zile, inclusiv din cearta cu soacra sau timpul pierdut la televizor. Vorbim despre bucuria de a fi citav peste o lună de zile, evident, cu voia Domnului.
Diferența dintre realitate și imaginea din film. 22 de efecte speciale incredibile
Cu toții știm că, de cele mai multe ori, în filme se folosesc efecte speciale și multe dintre scenele spectaculoase sunt, de fapt, create pe calculator. Cu toate acestea nu ne putem da seama de incridila diferență dintre ceea ce vedem noi în film și realitatea de la filmări. Urmăriți o galerie cu 22 de poze care arată aceasta diferență. Galeria AICI.
4 elevi din Sibiu, gardienii mediului înconjurător
Alexandra Claudia Olaru, Laura Muntean, Cristina Lotrean și Dragoş Vlad sunt patru nume care spun aceeași poveste de succes. Tinerii sunt ocupanții locurilor 1 și 2, la nivel național, la concursul anual de proiecte de mediu. Pe locul I s-a situat echipa formată din Alexandra și Laura, eleve la Liceul Teoretic „Gustav Gundisch” din Cisnădie. Proiectul lor, „Modalități de utilizare a câmpului magnetic” evidențiază influența câmpului magnetic asupra creşterii şi dezvoltării ciupercilor şi asupra germinării plantelor de salvie şi panseluţă. Acest proiect a convins juriul că este cel mai bun. Echipa lor a fost coordonată de prof. Daniela Nicula și prof. Vasilica Olaru. Locul doi a fost ocupat tot de doi sibieni, cu un proiect îndrăzneț. Cristina și Dragoş, elevi la Colegiul Economic „George Barițiu” au prezentat „Turnul Bionic“. Proiectul lor evidențiază construirea unei clădire Eco-friendly, autosustenabilă, eficientă energetic, care foloseşte apa din precipitaţii, epurează apa menajeră şi reciclează deşeurile. Au fost coordonați de prof. Carmen Stănese, prof. Marcela Pârvu și prof. Geta Negrea.
Alexandra și Laura au ajuns să lucreze la proiect, ca echipă, doar pentru faza națională, însă au făcut treabă bună împreună. Au ales subiectul proiectului în urma vizionării mai multor documentare. „Am hotărât că acest subiect este important atât pentru natură, cât si pentru om, având efecte benefice în diferite activități. Le-am propus profesoarelor coordonatoare subiectul, iar acestea au fost încântate de idee. Am început experimente la un nivel mic, continuâd cu experimente mai complexe”, spune Alexandra. Este minunat să vezi cum se bucură fetele de reușita proiectelor și cum găsesc mereu soluții care ajută mediul. Aportul lor esențial îl reprezintă însă faptul că reușec să promoveze protejarea mediului înconjurător printre tineri. „Mă motivează faptul că aflu multe informații interesante despre mediul înconjurător și despre cum ar putea fi salvat”, spune Laura. Dacă Alexandrei îi place să-și petreacă timpul liber în natură și să se pregătească pentru Evaluarea Națională, care este din ce în ce mai aproape, Laura este o împătimită a sportului și adoră să meargă cu rolele. Una din cele mai mari temeri ale Alexandrei este poluarea naturii. „Din păcate, există oameni care uită importanța acesteia. Ar trebui să protejăm mai mult natura”, spune ea. Cele două colege ale echipei câștigătoare sunt în clasa a VIII-a și bune prietene, iar colaborarea nu este o problemă pentru ele. Alexandrei i-ar plăcea, ca atunci când va fi mare, să lucreze în domeniul IT sau ca cercetător în medicină, însă perfecțiunea pentru ea ar veni sub forma îmbinării informaticii cu medicina. Laura își dorește să urmeze farmaceutica. Am fost curioși să aflăm ce crede un copil în clasa a VIII-a despre lumea în care trăim. „Consider că deșeurile aruncate de om în natură sunt foarte dăunătoare mediului. Ar trebui încurajate acțiunile pentru protejarea mediului. De asemenea, ar trebui urmărită respectarea legilor care vizează mediul. Fiecare om trebuie să fie conștient de importanța lui. La nivel individual, este bine să selectăm deșeurile, să avem grijă la substanțele toxice care ajung în mediu și să fim atenți la tot ce ne încojoară”, spune Alexandra. „Nu îmi plac oamenii care nu știu să păstreze mediul înconjurător curat. Oamenii din ziua de azi poluează mediul foarte mult și ar trebui motivați într-un fel să renunțe la acest obicei”, o completează și Laura.
Visează ca Turnul Bionic să prindă contur într-o zi
Dragoș și Cristina sunt elevi în clasa a X-a și sunt câștigătorii locului II. Ideea Turnului Bionic le-a fost dată de colegii lor mai mari și ei au preluat-o și dezvoltat-o până a ajuns la rezultatul final. „Doamna profesoară a fost cea care ne-a îndrumat și numai cu ajutorul ei și al celorlalte doamne profesoare am dus la bun sfârșit acest proiect, transformat dintr-unul mast într-unul de mediu”, spune Dragoș. Turnul lor Bionic, este un mic oraș sub forma unei clădiri ecologice, în care găsești de la apartamente de locuit, săli de cinema, birouri, spații comercială, până la grădini suspendate și panouri solare. „Suntem motivați în ceea ce facem, în speranța că ideile noastre vor fi puse în practică pe viitor”, spune Cristina. Cei doi colegi de echipă sunt iubitori de sport și dacă Cristinei îi place să se plimbe cu bicicleta și să descopere peisaje noi, lui Dragoș îi place să meargă la sală, să înoate și să joace volei. Recunoaște însă, că este pasionat și de calculatoare. Sunt tineri și au și ei temerile lor. Cristina se teme ca ideea lor din proiect să nu fie înțeleasă greșit. „Nu este o idee de afacere prosperă, este o idee de protejare a mediului”. Dragoș speră să nu-i dezamăgească pe cei din jur. Asta este cea mai mare temere a lui. Fata își dorește să ajungă inginer proiectant, iar Dragoș nu s-a hotărât încă. Pe parcursul proiectului s-au sprijinit, s-au sfătuit și nu au dat înapoi în realizarea lui. Ce spun ei despre lumea în care trăim? „Nu toți oamenii sunt educați în așa manieră să ajute natura, lucru ce le va dăuna și lor pe viitor. Ar trebui să se susțină ore de ecologie și protejare a mediului înconjurator în școli”, spune Cristina. „Câteodată unii oameni sunt mai răi decât animalele. Aruncarea gunoaielor în spațiile interzise, nereciclarea lor, toate acestea țin de bunul simt și de modul în care au fost educați. Iar la acest capitol, cred eu, că mai trebuie lucrat”, spune și Dragoș. Pentru amândoi ar fi extraordinar dacă proiectul lor ar prinde viață într-o zi. „Așa vom ști că munca noastră nu a fost în zadar”.
Biserica din Muzeul ASTRA, „micul Rai al Sibiului”
A trecut mai puţin de o săptămână de când credincioşii ortodocşi au sărbătorit cel mai mare praznic creştinesc: Învierea lui Isus Hristos. Cu gândul bun în suflet, cu dorinţa şi speranţa de mai bine, zeci de mii de sibieni s-au îndreptat către biserici pentru „a lua lumină”. Peste cinci mii de persoane au trecut, în noaptea de Înviere, pragul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului şi au vizitat Biserica de lemn din Bezded, lăcaş de cult devenit în ultimii ani unul dintre reperele importante din oraş, mai ales la ceas de sărbătoare.
În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la capătul unei alei, printre monumente tradiţionale din viaţa satului românesc a fost amplasată Biserica din lemn din Bezded. Mică, dar fermecătoare, bisericuţa a ajuns să fie unul dintre cele mai căutate locuri de către sibieni şi turişti în noaptea de Înviere.
Pentru că interiorul bisericii este complet neîncăpător pentru miile de oameni care se perindă în noaptea de Înviere pe acolo, slujba se ţine sub cerul liber. Noaptea, lumânările aprinse, mirosul de ceară şi tămâie, cântecul preotului, aerul curat şi încărcătura emoţională a momentului, fac din noaptea de Înviere la Biserica de lemn din Bezded o experienţă de neuitat. De aceea, cei care merg odată revin anual pentru „a lua lumină” din Muzeul ASTRA.
Biserica din Bezded este primul lăcaş de cult care a ajuns în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Evenimentul s-a petrecut în 1990, după căderea regimului comunist care nu a permis includerea bisericilor în patrimoniul muzeului. Modul în care este construită şi felul în care s-a conservat, dar şi numele meşterului care a realizat-o şi numele primului preot care a slujit în ea, Alexandru Ioan Pop, tatăl lui Alexandru Papiu Ilarian, au dat importanţă monumentului şi i-au asigurat locul în colecţia Muzeului ASTRA. Când fac referire la Biserica din Bezded, muzeografii sibieni vorbesc despre importanţa ei pentru „valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”.
„Datată la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica ilustrează, în mod deosebit, procedeele tehnice utilizate de meşterii populari la edificarea construcţiilor monumentale din lemn, sistemul constructiv fiind caracterizat prin tehnica de îmbinare a pereţilor din grinzi orizontale, cioplite şi încheiate în cheutoare dreaptă, ale căror capete, ieşite în afară, sunt profilate în trepte şi dau un efect estetic cu totul deosebit întregului ansamblu. Totodată, Biserica din Bezded oferă posibilitatea ilustrării procedeelor tehnice aplicate la realizarea bolţilor cilindrice din lemn şi a scheletelor de susţinere a turlelor, caracteristice bisericilor transilvănene din lemn, conferindu-le acestora, valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”, scriu muzeografii sibieni în prezentarea Bisericii din Bezded.
În plus, specialiştii apreciază că „arhitectura acestui edificiu de cult este în strânsă şi directă legătură cu casa ţărănească românească, indicând punctele de convergenţă, până la identificarea celor două linii de dezvoltare: este vorba de bisericile-casă, adică de acele edificii în care sunt întrunite şi contopite, în mod intim, caractere ţinând de ambele categorii de construcţii, sugerând filogeneza monumentelor de cult religios din vechea casă ţărănească”. Echilibrul şi proporţia volumelor sunt principalele atu-uri ale micii biserici construite în întregime din lemn de către meşterul Breaz Ion din Gilău în 1754.
Monument istoric de listă A, Biserica din Bezded nu este însă un simplu exponat muzeal. Este o biserică vie care adună oameni şi în care se fac regulat slujbe religioase. De zece ani în această biserică slujeşte preotul Rareş Sbera. „Biserica din Bezded este printre puţinele biserici din Europa amplasată într-un muzeu în aer liber în care se şi slujeşte. Este un lăcaş de cult permanent”, explică preotul Rareş Sbera. În fiecare duminică, la fiecare sărbătoare, se fac slujbe la Biserica din Bezded. Se fac, de asemenea, cununii şi botezuri, lăcaşul de cult funcţionând ca oricare altă biserică orodoxă. Biserica din Muzeul Astra are însă avantajul de a fi amplasată într-un peisaj superb.
„Oamenii vin aici pentru că se simt bine. De asemenea, pot îmbina utilul şi plăcutul: se şi roagă, dar pot să se şi plimbe. Bisericuţa aceasta este micul Rai al Sibiului”, mai spune Rareş Sbera.
Întrebat cum se simte ca preot al acestei biserici, Rareş Sbera explică: „E o altfel de stare. Faptul că biserica este mică, te apropie mai mult de Dumnezeu şi dă o încărcătură aparte atât prin vechime, cât, mai ales, prin simplitate, iar oamenii simplii o umplu cu rugăciune”.
Deşi este o biserică neparohială, Biserica din Bezded are proprii ei credincioşi care vin cu regularitate. Familii întregi şi-au dedicat timpul acestei bisericuţe şi vin cu bucurie aici în fiecare duminică. De exemplu, toaca este bătută de 9 ani de aceeaşi fetiţă. Ioana a început această activitate pe vremea când avea 4 ani, iar acum a ajuns la 13 şi bate toaca în continuare la Biserica din Bezded.
În general se încearcă atragerea copiilor către acest loc și către activități care pot fi făcute la biserică. De la 1 mai, de exemplu, copii de toate vârstele vor putea participa în fiecare duminică la un atelier de pictură. După Liturghie, copiii vor putea rămâne o oră la biserică pentru a deprinde arta picturii și a desenului.
Brîndușa Gritu: Aveți curajul să fiți inovatori şi să dați viață visurilor voastre
La 35 de ani, avocata sibiană Brîndușa Gritu activează cu succes la Haga, unde și-a deschis în urmă cu 3 ani primul birou de avocatură românesc în Olanda pentru sprijinirea firmelor românești și olandeze și intensificarea relațiilor de afaceri dintre cele două țări . Deși o crește singură pe Anastasia, fetița sa de 10 ani, și a plecat în Olanda doar cu banii împrumutați din bancă, sibianca a reușit acolo nu doar să supraviețuiască, ci să își pună în valoare abilităţile profesionale, ideile şi viziunea sa în materie de antreprenoriat. Iar pentru că meritele i-au fost recunoscute, anul acesta Brîndușa Gritu a primit titlul „Femei remarcabile pentru România”, din partea Ambasadei României la Haga.
În luna martie ați primit diploma Ambasadei României la Haga. Practic, care au fost meritele pentru care ați fost distinsă cu acest titlu?
Titlul a venit ca urmare a recunoașterii contribuţiei mele avută la dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-olandeze şi a promovării imaginii României în Regatul Ţărilor de Jos prin intermediul activităţilor profesionale pe care le-am desfăşurat în ultimii 3 ani şi care au o strânsă legătură cu expunerea ţării noastre în afară graniţelor. Sunt deosebit de mulţumită de eforturile depuse de Ambasada României din Haga, care susţin şi promovează munca românilor aflaţi pe teritoriul Olandei.
Care sunt domentiile în care activaţi ?
În urmă cu trei ani şi jumătate am fondat la Haga primul birou românesc de avocatură care acum este cunoscut pe piaţă internaţională sub numele de BG &Partners . Este un proiect care se dezvoltă continuu şi care prinde amploare. Planul nostru de dezvoltare pentru acest an constă în deschiderea unor noi birouri la Istanbul şi Bucureşti. Titlul acordat de ambasadă a venit atât ca o recunoştere a realizărilor mele din domeniul avocaturii, cât şi pentru un proiect adiacent pe care l-am demarat şi dezvoltat în Olanda începând cu 2 ani în urmă având oportunitatea să devin partener asociat şi investitor al unei companii cu specialitatea de anti–aging şi chirurgie plastică. Astfel, am avut oportunitatea de a promova medicina românească în Olanda, având trei medici chirurgi de naţionalitate română în echipa pe care am format-o. Astfel, am reuşit să tratăm până în prezent peste 4000 de pacienţi străini, cu precădere pacienţi de naţionalitate olandeză. Drept urmare, pe lângă faptul că marea mea pasiune şi dedicare pentru avocatură a avut efecte pozitive pentru dezvoltarea mediului de business dintre România şi Olanda, am avut totodată şansa de a promova şi talentul românilor în domeniul medicinei, calităţi deja cunoscute în Europa şi în întreaga lume.
Ce v-a determinat să vă deschideţi un birou de avocatură la Haga?
Mereu am fost atrasă de mediul internaţional de business, având o dorinţă personală de a mă expune în această direcţie. Astfel, am văzut în Olanda o oportunitate pentru intensificarea relaţiilor de afaceri între România şi Olanda prin intermediul serviciilor de avocatură pe care le promovăm. Ideea a venit acum patru ani de zile, când Olanda era mediatizată pe piaţă din România ca fiind cel mai mare investitor în mediul de afaceri românesc.
Care este diferenţa între a profesa în Olanda, faţă de România?
Olanda este cunoscută că unul dintre cele mai mari centre de business, fiind considerată poartă către Europa. Această deschidere vine desigur şi cu provocări diferite fiind un mediu extrem de competitiv dar care îţi oferă şi satisfacţii pe măsură.
Sunteţi specializată îndeosebi pe dreptul muncii. Care constataţi că sunt problemele cu care se confruntă românii plecaţi la muncă în străinătate?
Pe piaţă din Olanda prezenţa românilor se împarte în două mari categorii . Cea a clasei intelectuale, care în proporţie de 99 % din cazuri beneficiază de aceleaşi condiţii de relocare sau salarizare ca orice alt cetăţean european, însă din păcate asistăm la o exploatare din partea firmelor olandeze a forţei de muncă româneşti, de cele mai multe ori chiar şi la negru, atunci când vorbim de clasa muncitoare, unde nici măcar condiţiile minime de muncă şi siguranţă nu sunt oferite. Din aceste considerente nu am putut rămâne pasivi în faţă acestei realităţi şi de aceea biroul nostru s-a implicat activ în mediatizarea acestor realităţi ajungând chiar prin a implica Parlamentul European al cărui sprijin imediat l-am avut de partea noastră. Rezultatele au fost pe măsura implicării şi a muncii depuse, reuşind pe dreptul muncii european să anulăm sancţiuni contravenţionale impuse de către Ministerul Muncii din Olanda în valoare de patru milioane de euro.
La nivel european este cunoscut faptul că românii nu au cea mai bună imagine. Care este situaţia în Olanda?
La sfârşitul anului 2013 am asistat la o rezistenţă a mediului politic şi social olandez datorită liberalizării pieţei muncii pentru români. Această reacţie este în prezent stabilizată de faptul că nu a existat ”invazie” de români, aşa cum s-au temut ei iniţial. Mediatic, din păcate, încă avem o imagine ce trebuie îmbunătăţită, dar consider că prin contribuţia fiecăruia dintre noi, cu timpul, percepţia mediului internaţional se va schimba.
Iar din perspectiva dumneavoastră, olandezii cum sunt?
Din punctul meu de vedere există într-adevăr diferenţe culturale şi de etichetă în societate aşa cum susţin toţi cei care au vizitat ţara înainte, însă în ciuda acestor diferenţe olandezii sunt oameni ce au reuşit să se adapteze în orice condiţii şi chiar să reuşească să găsească avantajele în situaţiile care nu păreau deloc favorabile. În plus, sunt oameni culţi, iar 94% din populaţie vorbeşte limba engleză la nivel mediu dacă nu şi mai avansat.
Care a fost parcursul profesional şi personal până la decizia de a face carieră în Olanda?
Am crescut şi m-am dezvoltat în Sibiu, oraş unde am studiat Facultatea de Drept, urmată de un master în Management, ce m-a ajutat mult în dezvoltarea abilităților antreprenoriale pe care le-am folosit mai târziu în cariera mea. Am practicat avocatura local timp de 7 ani având şansa să practic consultanţă pentru multinaţionalele din judeţul Sibiu, alături de echipa de avocaţi a cabinetului Hertzog, acolo unde m-am format în această profesie.
Care au fost cele mai mari provocări pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a va putea face meseria peste hotare?
Nu aş spune că am avut parte de provocări neobişnuite. Am învăţat totuşi un lucru important şi anume că realizările nu vin atât de uşor. Spre exemplu, sunt încă în procesul de recunoaştere de către baroul olandez a titlului de avocat european, un proces ce durează minim 3 ani de zile. Sunt însă recunoscătoare pentru că trăind într-o ţară precum Olanda, unde egalitatea între sexe este un fapt împlinit şi acceptat, am avut posibilitatea de a-mi pune mai uşor în valoare abilităţile profesionale, ideile şi viziunea modului în care am văzut construirea unui business de succes.
Cum aţi descrie perioada de acomodare şi cât a durat?
Ca mamă singură şi femeie de afaceri într-un mediu complet nou, a fost o lecţie cu mari încercări, însă pentru mine a reprezentat cea mai mare realizare pentru că am reuşit să mă descopăr cu adevărat şi să înţeleg cine sunt ca şi persoană. O şansă extraordinară atunci când te afli la vârstă la care cauţi evoluţia şi perfecţionarea.
Care consideraţi că au fost cele mai bune recomandări care vi s-au făcut pentru a vă putea integra mai uşor?
Poate nu o să vă vină să credeţi, însă cea mai utilă lecţie am învăţat-o în timp, de la fiica mea Anastasia, care mi-a dat cea mai mare lecţie de integrare. M-a surprins continuu cu abilitatea sa de a înţelege ce înseamnă acceptarea şi toleranţa unui nou mediu, de a prelua ceea ce este bun pentru ea, mergând mai departe fără a judeca atunci când poate a trăit momente de respingere sau diferenţe de cultură care pot fi simţite la orice vârstă.
Iar din propria experienţă, ce le-aţi spune celor care sunt tentaţi să plece din România şi să îşi deschidă afaceri în alte ţări?
Personal am mare încredere în valorile şi talentele românilor pentru că mereu am crezut în poporul nostru. Atunci când vorbim de o afacere în afara graniţelor ţării i-aş invita, pe lângă munca enormă la care trebuie să fie dispuşi, să accepte să ia în considerare mentalitatea societăţii în care doresc să îşi înceapă afacerile. Aveţi curajul să fiţi inovatori în ceea ce aveţi de oferit şi nu subestimaţi importanța succesului dumneavoastră, ce ţine de o adaptare a dorinţelor pieţei de consum de aici. De asemenea, i-aş încuraja să creadă în faptul că în viaţă nu există limite şi că prin perseverenţă putem atinge orice ideal atât timp cât nu ne punem singuri bariere.
Olanda este percepută de români drept o ţară destul de libertină, dat fiind faptul că atât marijuana cât şi prostituţia sunt legalizate. Consideraţi că sunt afectate valorile familiei, va este teamă că fetiţă dumneavoastră va fi influenţată negativ?
Prostituţia este legalizată, însă consumul de droguri a primit doar un statut de toleranţă în Olanda şi nu chiar de legalizare, iar atitudinea cetăţenilor olandezi faţă de acest aspect e cu totul alta decât o vedem în filme sau citim pe Internet. În opinia mea, nu este vorba decât de un mod de a vinde excelent conceptul de turism, din care Olanda câştigă 37 bilioane de euro anual.
Pe de altă parte, viaţa de familie şi spiritul civic sunt unele dintre marile plusuri ale societăţii olandeze deoarece atât în şcoli cât şi acasă există o grijă sporită spre a-i învăţa pe cei mici limitele pericolului. Chiar şi într-o ţară în care asemenea tentaţii sunt disponibile pentru cei dornici nu olandezii sunt cei care profită de asemenea ofertă. Cred cu tărie în rolul familiei şi a modului în care îi poţi oferi copilului tău ghidarea în viaţă indiferent de ţară în care acesta este crescut. Atâta timp cât creşti un copil cu încredere în sine şi respect pentru propria-i viaţă, dependenţa de droguri nu îşi va găsi locul niciodată printre obiceiurile lui.
Pe lângă multele ore de muncă, vă mai rămâne timp pentru relaxare? Care sunt activităţile preferate?
Avem marea foarte aproape de noi, astfel că începând cu luna aprilie şi până în septembrie , pe cât posibil, îmi dedic sfârşitul zilei fiicei mele, Anastasia. Avem și un câine husky în vârstă de 2 ani, care e parte din familia nostră. Aşadar, suntem mai tot timpul în echipa completă la plajă, acolo unde avem activităţile sportive sau pur şi simplu pentru a lua cina în familie.
Care este principiul după care va ghidaţi în viaţă? Aveţi un motto preferat?
Atunci când am decis mutarea, am plecat la drum cu un credit în bancă luat pentru a supravieţui în prima perioada şi cu o promisiune făcută mie însămi, aceea de a rămâne loială planurilor şi idealurilor mele purtând în minte şi suflet motto-ul „Viitorul aparţine celor care cred în frumuseţea propriilor vise” – Eleanor Roosevelt
Luni și marți întreruperi de apă în Avrig, Fântânele și Sibiel
SC Apă Canal SA Sibiu anunță că luni, 20 aprilie 2015, între orele 08,00 – 18,00, vor avea loc lucrări de cuplare a noilor rețele de distribuției a apei de pe strada Bisericii din Avrig.
Pe durata intervenției se va sista furnizarea apei pentru consumatorii de pe străzile Bisericii, T. Vladimirescu, N. Bălcescu, Ghe. Lazăr și Ceferiștilor.
Lucrările sunt executate de SC „Construcții” SA Sibiu în cadrul Contractului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din localitățile Avrig și Mârșa, finanțate de Uniunea Europeană prin POS Mediu. De asemenea, marți, 21 aprilie ac, între orele 08,00 – 17,00 se vor executa lucrări la rețeaua de distribuție a energiei electrice de către SC „Electrica” SA – Distribuție Transilvania Sud, în localitățile Fântânele și Sibiel.
SC „Apă Canal” SA Sibiu anunță că în intervalul menţionat se va întrerupe furnizarea apei pentru consumatorii din localitățile Fântânele, Vale și Sibiel.
Abonaţii sunt rugaţi să-şi asigure rezervele necesare de apă potabilă.
Relaţii suplimentare pot fi obţinute la Dispecerat, tel. 0269.222.777, Telverde 08008.202.202.
„Paganini al flautului” în concert la Sibiu
În premieră pe scena Filarmonicii de Stat din Sibiu, în seara zilei de 23 aprilie va concerta prim-flautistul Filarmonicii din Viena, Dieter Flury. Director al orchestrei din Viena, solist, muzician de cameră și profesor, Dieter Flury este elogiat de critica muzicală pentru „sunetul moale, sensibil, tehnica perfectă şi inteligenţa muzicală”, fiind supranumit „Paganini al flautului”, grație agilităţii fenomenale și tehnicii respirației.
Pe lângă abilitățile de muzician, sau mai debragă complementare acestora, Dieter Flury a studiat matematica la nivel universitar și a efectuat cercetări combinând cele două discipline, culminate cu un eseu asupra fundamentelor matematice în teoria muzicii intitulat „Teoria axiomatică a sunetelor”.
La Sibiu, Dieter Flury va cânta în orchestra condusă de Cristian Oroșanu, prim dirijor al Filarmonicii de Stat Brașov, pe un flaut de aur de 14 karate. Evenimentul este realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu, iar din program fac parte Pavana de Gabriel Fauré, Simfonia I de Paul Dukas și Concertul pentru flaut şi orchestră de Carl Nielsen, fiind o seară dedicată creațiilor moderne.
Autoritățile caută noi investitori în județul Sibiu
Oameni de afaceri din 50 de țări sunt invitați să participe la Sibiu, la cea de-a doua ediție a conferinței internaționale „Oportunități de investiții în județul Sibiu. Valoare adăugată afacerii tale”. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean în parteneriat cu Instituția Prefectului – Județul Sibiu și cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu și va avea loc în perioada 10 – 13 iunie.
Programul conferinței va include ateliere de lucru pe diverse teme de interes național și internațional, de la industrie, parcuri industriale, agricultură și industrie alimentară, turism și gastronomie, până la infrastructura de transport, construcții și material de construcții, IT, fiind programate în paralel și întâlniri de afaceri. Pentru prezentarea produselor fabricate în Sibiu, precum și a serviciilor oferite, va fi organizat un pavilion expozițional la Sala Transilvania, la care sunt invitate să participe cele mai reprezentative firme din judeţul Sibiu.
„
Această conferință internațională este de departe cel mai important eveniment al Consiliului Județean Sibiu din acest an, atât pe linia relațiilor internaționale, cât și în ceea ce privește strategia noastră de dezvoltare economică a județului. Am făcut un prim pas anul trecut, ne-am manifestat deschiderea și sprijinul pentru investiții străine, am stabilit contacte. Anul acesta ne adresăm direct oamenilor de afaceri interesați de domeniile de investiție oferite de județul Sibiu”
, a declarat Ioan Cindrea, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Consiliul Judeţean Sibiu a trimis 50 de invitaţii către ambasadele din România, până în prezent confirmându-și prezenţa cinci ambasade: Cehia, Slovacia, Grecia, Belgia şi Azerbaidjan.
Odeta Veștemean
Scandal în stradă la Hoghilag. Au intervenit polițiștii și jandarmii
Scene de groază joi seara pentru localnicii de pe strada Morii din Hoghilag. Un scandal s-a declanşat între mai multe persoane, fiind nevoie de intervenţia poliţiştilor. Un bărbat de 26 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii, fără a deţine permis de conducere, a acroşat un pieton cu oglinda retrovizoare stânga.
La locul producerii incidentului rutier s-au adunat 8 persoane care s-au agresat verbal şi fizic, trei dintre acestea, bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 44 de ani, fiind transportaţi la Spitalul Municipal Mediaş în vederea acordării de îngrijiri medicale. Potrivit repreyentanţilor IPJ Sibiu, Pentru aplanarea stării conflictuale, la faţa locului au intervenit două echipaje de poliţie, un echipaj de jandarmi şi o grupă de poliţişti din cadrul S.A.S.
„Poliţiştii care s-au deplasat la faţa locului au constatat că, în jurul orei 20,25, un localnic în vârstă de 26 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii, a acroşat un pieton cu oglinda retrovizoare stânga, fără a-i pricinui vătămări corporale. În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că şoferul nu deţine permis de conducere, iar la testarea cu aparatul etilotest a prezentat o valoare de 0,47 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care bărbatul este cercetat penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de articolul 335 aliniatul 1, respectiv articolul 336 aliniatul 1 din Codul Penal”, se arată într-un comunicat al IPJ Sibiu.
Poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Dumbrăveni fac cercetări pentru a stabili cu exactitate persoanele implicate în scandal şi rolul pe care acestea l-au avut în escaladarea conflictului, astfel încât să fie aplicate măsurile legale care se impun.
AUR la Openul Franţei, dublu junioare! Andreea Dragoman şi Diana Lupu au câştigat întrecerea la primul turneu în care au jucat împreună
Conlucrarea Mediaş-Slatina continuă să se dovedească extraordinară la tenis de masă. După ce Andreea Dragoman şi Adina Diaconu sunt aproape de neînvins când joacă împreună la echipe, Andreea şi colega Adinei, Mihaela Diana Lupu, au găsit reţeta victorioasă încă de la primul turneu împreună. Cele două au câştigat medalia de aur la Openul Franţei. Ele s-au impus în proba de dublu, la categoria junioarelor. Categorie ce are sportive mai mari ca vârstă decât Andreea Dragoman, care este cadetă.
Olanda, Germania, Rusia, Suedia şi Franţa : dublurile din ţările care nu le-au putut face faţă româncelor noastre
Andreea şi Mihaela au învins tot ce le-a ieşit în faţă. Ele au trecut de olandezele Melanie Bierdrager şi Angelique Gertenbach (3-0), nemţoaicele Caroline Hajek şi Julia Kaim (3-1), rusoaicele Maria Taylakova şi Valeria Shcherbatykh (3-1) şi suedezele Ellen Holmstein şi Christina Kallberg (3-2) pentru a avansa în finală. În ultimul act, fetele noastre nu au avut milă de componentele echipei gazdă, Oceane Guisnel şi Marie Migot. Dragoman şi Lupu au dispus de franţuzoaice cu scorul de 3-1. Întrecerea se desfăşoara la Metz. Competiţia a început în 15 aprilie şi continuă până în 19, inclusiv. Pentru Andreea Dragoman urmează competiţia la echipe (junioare), concurs ce va avea loc astăzi. Apoi, mâine şi poimâine, ea va evolua la cadete, loc unde este principala favorită a probei individuale. Andreea Dragoman este legitimată la CS Romgaz Mediaş. Ea este pregătită de Gheorghe Vaida. „Rezultatul este neaşteptat, mai ales că Andreea este cadetă, iar dublul nr.1 al României era Diaconu-Clapa. A fost primul turneu în care a jucat dublu cu Diana Lupu. Andreea a jucat foarte bine. Sunt foarte mulţumit de rezultat!”, a declarat tehnicianul Andreei, Gheorghe Vaida.
Proiect de 2 milioane de euro la Avrig. Se urmărește folosirea resurselor locale într-un circuit integrat
Reprezentanții primăriei Avrig realizează un proiect prin care să atragă fonduri europene în vederea utilizării resurselor locale într-un circuit integrat și crearea de noi locuri de muncă. Se va urmări exemplul altor state europene care au reușit să creeze și să dezvolte inteligent comunitățile. Prin această iniţiativă, se urmărește obținerea a aproximativ două milioane de euro, care vor permite unei echipe tehnice să evalueze regiuni vizate şi să prezinte un Masterplan pentru energie durabilă la nivel regional. „Alături de noi este Regiunea Potenza, din Italia, o regiune care a fost selectată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a fi un model internațional în domeniul devoltării inteligente a comunităţilor. De asemenea, îi avem și pe reprezentanţii din Austria, oraşul Tulln. Tulln probabil este un model austriac, deja european, pentru uz şi re-uz a resurselor regenerabile. Acest oraş are deja zeci de instalaţii interconectate, care fac ca localitatea să fie deja aproape în totalitate independentă de resursele fosile. Iată doi parteneri care aduc în judeţul Sibiu o importantă experienţă în acest domeniu şi sunt convins că ne vor ajuta ca şi aici, în Avrig, şi în judeţul Sibiu, acest domeniu să fie un domeniu de mare importanţă şi să creeze noi oportunităţi pentru sectorul privat, dar şi planuri de afaceri pentru mii de întreprinzători, în mod special în mediul rural”, a explicat Arnold Klingeis, primarul oraşului Avrig. Toate detalile proiectului au fost discutate în cadrul unui workshop intitulat „Smart Region – Application for the Program HORIZON 2020”, care a avut loc în incinta primăriei Avrig, joi, 16 aprilie. Proiectul are trei aplicaţii, dintre care una vizează judeţul Sibiu. Aceasta din urmă, la rândul său, se adresează unui număr de aproximativ 25 de comunităţi care vor fi analizate în vederea utilizării resurselor locale într-un circuit integrat. „Ca rezultat, prin implementarea proiectului se aşteaptă crearea a 1.500, până la 2.000 de noi locuri de muncă în judeţul Sibiu, predominant în mediul rural, dar şi la nivelul oraşului Avrig, unde procesarea resurselor colectate și reciclate să permită crearea de noi locuri de muncă. Un alt rezultat va fi înlocuirea resurselor fosile, într-un procent de 10, 20, 30, poate 40 la sută, depinde de rezultatele obţinute în acest proiect. […] Suntem 13, probabil 14 parteneri în cadrul acestui proiect. Sunt trei tipuri de parteneri: universităţi știinţifice, autorităţi locale şi judeţene şi parteneri din sectorul privat care au o expertiză importantă în acest domeniu şi ne vor ajuta să definim soluţii optime”, a mai spus primarul Arnold Klingeis. În cadrul întâlnirii s-a mai subliniat faptul că resursele integrate pot fi utilizate mai eficient şi pot genera o dezvoltare în mediul rural sau în cel urban. La nivelul Avrigului, în zona fermei de porcine, primarul Arnold Klingeis şi-a exprimat convingerea că va fi construită o centrală pe biogaz, care valorifică dejecţiile animalelor, în completare cu dejecţiile agricole, aceasta fiind o investiţie privată.
La evenimentul care s-a desfăşurat în sala de ședințe a instituţiei au participat parteneri din provincia Potenza (Italia), oraşul Tulln (Austria), dar şi a reprezentanţilor Universității „Lucian Blaga“ Sibiu, Universităţii din Basilicata (Potenza, Italia), Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, firmei partenere Becker Consult și ai Consiliului Judeţean Sibiu.
