O comunitate izolată, dincolo de ape, care a păstrat legătura cu ceilalți sibieni doar printr-un pod de lemn, poate renaște acum, prin reînvierea tradițiilor populare. Punerea în valoare a satului Târnăvioara și a celor 400 de locuitori ai lui este obiectul unui proiect inițiat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, în parteneriat cu Primăria Copşa Mică şi Complexul Muzeal Național ASTRA.

Prin implementarea proiectului, se dorește crearea unei structuri locale (Centrul Cultural al Diversității Europene), în Târnăvioara, menită să vină în sprijinul populaţiei, în special în cea rromă, în identificarea unor soluţii reale şi sustenabile de diversificare a veniturilor, punând accent pe conștientizarea diversității culturale și a unității identității zonei.
Clădirea în care va funcționa Centrul Cultural al Diversității Europene este o casă din Târnăvioara, iar în cadrul proiectului va fi restaurată și va deveni din nou funcțională, urmând ca în această locație să aibă loc patru ateliere meșteșugărești: de prelucrarea a lemnului, de prelucrarea a metalelor, de tencuieli și finisaje, și de bucătărie românească.

Trei evenimente și mai multe ediții „Școli de Vară”, în aceeași locație

Cu ocazia Zilei Internaționale a Diversității Culturale și a Zilei Internaționale a Toleranței, în 21 mai, respectiv 15 noiembrie, se vor organiza Porțile Deschise. Ambele evenimente culturale vor promova Centrul Cultural al Diversității Europene și activitățile desfășurate în cadrul proiectului. În cadrul primului va fi inaugurat sediul Centrului Cultural, iar în cel de al doilea eveniment se vor prezenta produse artizanale și creații din întreaga perioadă de desfășurare a proiectului, cu artiști invitați din toată țară.

De asemenea, în perioada 10-11 octombrie 2015, spre finalul proiectului, se va organiza Târgul Meșteșugarilor și va prezenta produse artizanale și creații din întreaga perioadă de desfașurare a proiectului. Pe parcursul proiectului se dorește reunirea meșterilor tradiționali din întreaga regiune și vor fi expuse produsele realizate în cadrul atelierului de bucătărie românească.

Vor avea loc și mai multe ediții „Școli de Vară”, în domeniile artizanat, arhitectură şi reabilitare, artă plastică şi fotografie.

La finalul proiectului, va fi lansat un ghid multilingv de bune practici, care va conține un montaj multimedia, ce va putea fi parțial sau integral reprodus în cadrul evenimentelor culturale sau târgurilor de turism care promovează minoritățile din România.

Lansarea oficială a proiectului „Centrul Cultural al Diversității Europene” s-a realizat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Anca Nițoi, coordonatorul proiectului, Tudor Mihalache, primarul orașului Copșa Mică, Ciprian Ștefan Anghel, director general al CNM ASTRA, Mirela Iancu, director de marketing în cadrul CNM ASTRA și Tudor Șt. Popa (președinte al Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu – AIOS).

”În urma unor discuții cu Primăria orașului Copșa Mică am încercat să realizăm un proiect pe care l-am și câștigat, în care ne-am propus să recuperăm patrimoniul tradițional al acestui sat de pe Valea Târnavei. Încercăm să restaurăm fațadele a cinci case, cu ajutorul oamenilor din sat. Vom avea o serie de ateliere tradiționale, în care populația satului va beneficia de un fel de reconversie profesională în deprinderea unor meșteșuguri tradiționale, care ajută la recuperarea acestui patrimoniu din Târnăvioara”, a explicat Anca Nițoi, coordonatorul proiectului.

Potrivit președintelui AIOS, Tudor Popa, costul total al proiectului este de aproape 760.000 lei, 80% fiind finanţat printr-un GrantEEA oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, iar restul sumei de către Primăria Copşa Mică şi Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu. Pentru realizarea şi dezvoltarea Centrului Cultural al Diversităţii Europene, Primăria Copşa Mică investeşte şi separat, pe lângă finanţările din acest proiect. AIOS îşi doreşte ca acest proiect să fie doar fundaţia Centrului ce se doreşte să continue şi pe viitor”.

De-alungul timpului s-au scris multe despre Mediaș, dar nu și despre dezastrele și catastrofele ce au afectat municipiul de pe Târnava Mare. Inginerul Ioan David, inspector de specialitate în cadrul Compartimentului de Protecție Civilă al Primăriei Mediaș, a reușit să scoată la lumină o parte mai puțin cunoscută sau cercetată din istoria orașului, atât de către cei tineri, cât și de către cei vârstnici, în ceea ce privește zona limitrofă, cea a dezastrelor care au pus la grea încercare viața locuitorilor. S-a documentat și a cercetat, nu a contat timpul pierdut, doar pasiunea.

Date istorice despre dezastrele petrecute în trecut, durata, amploarea, volumul sau masa distrugerilor, modul de acționare, localizare și înlăturare a urmărilor acestora, dar și indentificarea, evaluarea și ierarhizarea riscurilor actuale în municipiul de pe Târnava Mare, toate sunt cuprinse în volumul intitulat Mediaș-Cronica Dezastrelor.

Întrebat cum s-a născut cartea dedicată orașului medieval din inima Transilvaniei, autorul spune că a fost încurajat de mai multe persoane.

„Niciodată nu m-am gândit să întreprind o astfel de acțiune, dar în activitatea mea, de 18 ani în situații de urgență, am acumulat și arhivat tot felul de documente, cu privire la dezastrele cu care s-a confruntat Mediașul. La un moment dat, am fost încurajat de mai multe persoane. Mi s-a spus că sunt date importante pentru locuitorii orașului, fiind păcat să se piardă sau să nu fie centralizate într-un anume fel. Cu ajutorul lor, am început să adun toate datele de care dispuneam, am vizitat fondul de carte, am citit foarte multe cărți, reușind astfel să adun ceea ce se vede în volumul care se numește Mediaș-Cronica Dezastrelor”.

2 ani de documentare

„Munca efectivă a însemnat aproximativ doi ani, mai ales datorită faptului că nu aveam nici o calificare în a scrie o carte. A trebuit să învăț cum se face asta, sunt lucruri și sper că am reușit atât cât am putut să mă achit onorabil de sarcina pe care mi-am încredințat-o singur”, explică Ioan David.

Imagini inedite, nevăzute de majoritatea medieșenilor

„O parte din imagini sunt din arhiva Primăriei Mediaș, altele din alte arhive. Mai sunt și din alte documente sau cărți publicate. Întotdeauna s-a vorbit despre diverse dezastre cu care s-a confruntat Mediașul, dar niciodată nu au fost toate, sau aproape toate, adunate la un loc. Ceea ce am făcut, nu este decât o sistematizare și o colectare a datelor pe care le-am găsit, despre dezastrele din Mediaș”, conchide autorul și inginerul medieșean, Ioan David.

Lansarea oficială a cărții, care se găsește la Editura Samuel, va avea loc joi, 5 martie 2014, la Casa Gazelor Naturale din Mediaș.

Vezi galeria foto de mai jos: