Daniela Arnăutu

Ia românească, bluza tradițională cu broderii bogate și mâneci evazate, a fost transformată în ultimii ani într-un simbol politic al extremei drepte, scrie publicația franceză Le Monde. Considerată mult timp o sursă de mândrie culturală și identitară, mai ales după Revoluția din 1989, ia se află astăzi în centrul unei controversate „confiscări” ideologice.

Celebrată de mari artiști și creatori de modă, ia a depășit de mult granițele României. Henri Matisse a imortalizat-o în celebra sa pictură La Blouse roumaine, iar mai târziu a fost purtată de vedete precum Brigitte Bardot și Jane Birkin sau reinterpretată de Yves Saint Laurent. Astăzi însă, acest veșmânt tradițional este asociat tot mai des cu discursuri naționaliste.

De la patrimoniu cultural, la simbol politic

„În România, ia a fost transmisă din generație în generație, păstrată cu grijă, împăturită într-un colț de dulap. Mașinile de spălat au chiar un program special pentru ie – pronunțată «ii-e», din latinul linea, care înseamnă fir de in”, notează Le Monde.

În 2022, UNESCO a inclus „arta cămășii tradiționale cu broderie pe umăr” pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, recunoscând importanța sa pentru România și Republica Moldova. Cu toate acestea, în ultimii ani, purtarea iei a devenit problematică pentru o parte a societății.

Spre deosebire de Ucraina, unde bluza tradițională vyshyvanka este un simbol al rezistenței culturale în fața agresiunii ruse, în România ia a ajuns să fie asociată cu extrema dreaptă. Potrivit sondajelor citate de Le Monde, aceste curente politice sunt susținute de aproximativ 40% dintre alegători. Una dintre cele mai vizibile figuri, eurodeputata Diana Șoșoacă, apare aproape constant în spațiul public purtând ie, potrivit adevarul.ro.

O istorie mai veche a aproprierilor ideologice

Această evoluție este privită cu îngrijorare de Andreea Tănăsescu, fondatoarea platformei „La Blouse Roumaine”, creată în 2012 pentru promovarea meșteșugului tradițional românesc. Platforma a devenit un reper internațional și a colaborat inclusiv cu casa Fragonard.

„Au existat întotdeauna aproprieri politice, dar ele au venit și au trecut, iar ia a rămas”, spune Tănăsescu. Ea povestește că a moștenit o ie de la bunica sa, care nu a îndrăznit să o poarte la începutul regimului comunist. Mai târziu, paradoxal, ia a fost ridicată la rang de simbol identitar chiar de Nicolae Ceaușescu.

Nu există o singură „ie românească”

Potrivit lui Erwin Kessler, directorul Muzeului Național de Artă al României, asocierea iei cu o identitate națională unitară este în mare parte mitologizată. „Fiecare regiune, fiecare sat are propria ie. Nu există un model care să reprezinte întreaga țară”, explică acesta.

Mai mult, minoritățile ucrainene, maghiare sau bulgare din România au propriile bluze tradiționale. În opinia sa, ia ține mai degrabă de o identitate culturală regională a Europei Centrale și de Est.

Între tradiție, globalizare și copierea de către branduri de lux

După o perioadă de declin, ia a revenit în forță după 1989, mai ales în rândul diasporei românești, estimată la patru–cinci milioane de persoane. Șezătorile tradiționale au fost reinventate și mutate inclusiv online, devenind spații de reconectare culturală.

Din inițiativa comunității „La Blouse Roumaine” a fost instituită și Ziua Universală a Iei, sărbătorită anual pe 24 iunie, de Sânziene.

În același timp, meșteșugul autentic este amenințat de producția de masă și de copierea motivelor tradiționale de către mari branduri de lux. În 2024, platforma a atras atenția asupra unui produs Louis Vuitton inspirat direct dintr-o ie specifică unui sat românesc, iar grupul LVMH a retras ulterior articolul de pe piață.

Ia, un veșmânt viu, nu un simbol înghețat

Andreea Tănăsescu speră ca ia să fie mai bine protejată și susținută, inclusiv prin colaborări corecte cu designerii contemporani. Ea respinge ideea unei reprezentări naționaliste care ar „îngheța” ia în timp.

„Ia este un proces creativ viu. Fiecare femeie, fiecare comunitate poate adăuga un motiv care spune propria poveste. Aceasta este adevărata ei frumusețe”, concluzionează Le Monde.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI