Acasă Blog Pagina 6072

Prima reuniune în cadrul proiectului „Suntem pe aceeași scenă cu asemănările și deosebirile dintre noi”

Raluca Buduşan
-
0
Prima reuniune în cadrul proiectului „Suntem pe aceeași scenă cu asemănările și deosebirile dintre noi”

În perioada 1 – 5 decembrie 2014 a avut loc la Veliko Tarnovo, Bulgaria, prima întâlnire în cadrul parteneriatului strategic școlar „Suntem pe aceeași scenă cu asemanările și deosebirile dintre noi . În acest proiect, cu derulare pe doi ani, finanțat de Comisia Europeană, CSEI Turnu Roșu are parteneri din Turcia, Bulgaria și Germania. La această mobilitate au participat profesorii: Grunca Anca, Siclovan Ecaterina, Nagara Ramona și Dudas Nela.
Proiectul își propune dezvoltarea creativității și a competențelor artistice ale elevilor prin intermediul dramei cu scopul reducerii violenței și agresivității din școli, crearea unei atmosfere prietenoase în școlile participante la proiect, imbogatirea cunostintelor despre cultura tarilor partenere, motivarea elevilor pentru invatarea unei limbi straine pentru o mai buna comunicare, dezvoltarea stimei de sine si incurajarea lor pentru a crea o Europa fara granite, pentru a crea atitudini democratice in Europa. De asemenea, proiectul își propune să valorizeze experiențele pozitive ale cadrelor didactice participante, să favorizeze schimbul de experiență, să evidentieze utilitatea folosirii dramei și a noilor tehnologii ca metode de facilitare a integrării în Europa a tuturor copiilor indiferent indiferent de condiţia socială sau materială, de sex, rasă, naţionalitate, dizabilitate, religie.
În decursul celor doi ani, elevii vor crea si dramatiza doua piese cu titlul dat Toleranta impotriva intolerantei si Noi suntem cetateni ai Europei, care vor fi jucate in limba romana sau engleza si inregistrate pe un DVD al proiectului, vor crea o colectie de piese de teatru in limba engleza (3 piese din fiecare tara), un dictionar de limbi materne/engleza Either appear the way you are or be the way you appear – acest titlu trebuie tradus in 10 cuvinte astfel incat elevii din diferite tari sa-l poata invata, un calendar cu costume populare din tarile participante si trei reviste care sa cuprinda articolele referitoare la acest proiect. Dat fiind faptul ca scoala noastra scolarizeaza doar copii cu CES, acestia vor fi sprijiniti in permanenta de cadrele didactice din scoala. Profesorii vor beneficia de doua formari a cate cinci zile, in Germania si Turcia. Aceste formari vizeaza subiecte legate de integrarea elevilor cu CES si se vor desfasura in parteneriat cu Universitatile din Ettlingen (Germania) si Burhanyie (Turcia).
Intalnirea de proiect a debutat cu o masa rotunda in care s-au derulat prezentari PowerPoint ale tarilor si scolilor partenere in proiect in scopul cunoasterii diferitelor sisteme educationale, a curriculumui fiecarei scoli, a specificului social si cultural al fiecarei tari.S-a creat logo-ul proiectului, postere ale proiectului, am definitivat de comun acord modul de prezentare a produselor finale ale proiectului si calendarul viitoarelor intalniri. Am vizionat piesa de teatru Fara prejudecati pusa in scena elevii bulgari si regizata de domnul profesor Borislav Minchev, un real succes ! Am beneficiat si de un curs introductiv de drama scolara realizat, responsabilul de teatru din scoala partenera. A avut loc o intalnire cu reprezentatul ONG-ului AMALIPE – Teodora Koleva, care ne-a prezentat diferite metode de integrarea a romilor in scolile si societatea bulgara si o intalnire o poeta care ne-a recitat din creatiile proprii si din cele ale marelui nostru poet Nichita Stanescu ! Aceasta reuniune a evidentiat unul dintre rolurile acestui proiect : oferirea oportunitatatii de a lucra intr-o echipa internationala, eliminand barierele de comunicare si conectand valorile europene in scopul imbunatatirii activitatii cu elevii.
Pe tot parcursul vizitei ne-am bucurat de ospitalitate, de o deosebita grija din partea organizatorilor reflectata de organizarea amanuntita a activitatilor. Totul s-a derulat conform programului stabilit anterior intalnirii, intr-o atmosfera calda, prietenoasa ceea ce ne-a facut sa ne simtim ca intr-o familie.
In perioada 22 – 28 martie 2014 va avea loc prima formare a profesorilor, in orasul Burhanyie (Turcia), formare la care vor participa 10 cadre didactice din scoala noastra.
Proiectul se deruleaza cu sprijinul financiar al Comisiei Europene in cadrul Programului Erasmus Plus. Informatiile prezentate reprezinta responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect.

Revoluţionar, după 25 de ani: România nu este acum ceea ce am sperat noi

Redactia Sibiu 100%
-
0
Revoluţionar, după 25 de ani: România nu este acum ceea ce am sperat noi

În Sibiu se pregătesc în aceste zile manifestări dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia din 1989. Unii sărbătoresc, alţii comemorează. Unii se bucură, alţii vor plânge. Primii sunt cei care au beneficiat de schimbările ultimului sfert de veac, ceilalţi sunt cei care au trăit această perioadă cu gândul la cei dragi pe care i-au pierdut în acel decembrie însângerat. Pentru toţi, zilele de 21 şi 22 decembrie vor fi altfel decât orice zi obişnuită a anului.
99 de persoane şi-au pierdut viaţa pe străzile Sibiului şi 254 au fost rănite la Revoluţie. Pe lângă ei au fost mulţi alţii care au ieşit în stradă şi au determinat schimbarea. Unii sunt numiţi revoluţionari, având acte în regulă care dovedesc acest lucru. Alţii n-au cerut astfel de documente. Toţi ar fi vrut să afle până acum adevărul despre ce s-a petrecut atunci, dar, cel puţin deocamdată, mai au de aşteptat.
Mulţi dintre cei care au luptat în decembrie sunt dezamăgiţi de cum arată acum România, dar spun că sacrificiul tuturor a meritat.
revolutionar Mircea Bucur siteRevoluţionarul Mircea Bucur este preşedintele Asociaţiei Sibiu Decembrie 1989, dar deţine şi funcţia de preşedinte la nivel naţional al Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 România.
Întrebat ce părere are despre România la 25 de ani de la Revoluţie, Mircea Bucur răspunde: „Nu este ceea ce am sperat noi. Democraţia s-a transformat pentru unii în anarhie. Fiecare a făcut cam ce a vrut, legile sunt foarte elastice, avem o ţară de procese. Nu este ceea ce ne-am dorit şi nu este ceea ce e în ţările cu democraţie veche”.
Mircea Bucur spune cu amărăciune că ar fi vrut altceva de la România ultimilor 25 de ani, ar fi vrut o ţară altfel şi lucruri clare.
„Aş fi vrut să nu fim o ţară care întinde mâna şi aş fi vrut ca oamenii să o ducă mult mai bine. În 1989 am plecat de la o ţară care nu avea datorii şi avea bogăţii şi, culmea, acum am ajuns o ţară care are datorii şi nu mai are nici bogăţii pentru că le-au luat alţii”, spune Mircea Bucur.
Deşi dezamăgit de România acestei perioade, Mircea Bucur spune însă că fiecare sacrificiu din decembrie 1989 a meritat.
„Bineînţeles că a meritat. Noi am luptat pentru libertate şi asta o avem. Avem dreptul să spunem fiecare ce gândeşte. Am luptat pentru demnitate şi asta, din păcate, nu o prea avem. Cu atât mai puţin noi revoluţionarii. Am ajuns să fim cea mai batjocorită minoritate din România. În plus, am luptat pentru democraţie. Asta este cum este, la limita dintre democraţie şi anarhie. Dar în continuare sperăm, pentru că speranţa moare ultima”, explică sibianul.
Mircea Bucur, inginer de meserie care a lucrat 15 ani în fost fabrică Arsenal de pe Bulevardul Victoriei spune că vede cu inima strânsă cum chiar în aceste zile ultimele rămăşiţe ale colosolui industrial dispar din oraş.
„De câte ori trec pe acolo mi se strânge inima. Noi aveam nişte fabrici care, după cum se spune, erau unicat în Europa. Nu mai avem nimic, nu mai avem industrie, totul se distruge”, mai spune Mircea Bucur.
Întrebat despre Revoluţie, povesteşte că toate zilele de atunci i s-au părut la fel. A fost multă agitaţie, multă adrenalină, multă teamă, focuri de armă, incendii, oamenii seceraţi de gloanţe, cadavre.
Imaginile acelor zile de coşmar i s-au întipărit în minte pentru totdeauna.
„Se zice că ar fi venit nişte studenţi de la Timişoara care au împărţit mici manifeste care cereau oamenilor să iasă în stradă. Eu n-am primit. Lucram pe vremea aia la Dacia Service şi eram în concediu în zilele acelea. În 21 decembrie am dus copiii la grădiniţă pe strada Constiuţiei şi m-am dus către Piaţa Mare unde auzisem că s-au strâns muncitori de la fabrici. Când am ajuns în piaţă, deja ardea Aro. Momentul acela este renumit pentru Revoluţia de la Sibiu”, povesteşte Mircea Bucur.
Acesta îşi aminteşte de primul revoluţionar care a căzut secerat de gloanţe, de marşurile prin tot oraşul la care au participat zeci de mii de oameni, de toate momentele emoţionante ale acelor zile.
Unul dintre momentele care i-au rămas în minte şi l-au impresionat este cel în care Părintele Streza de la Răşinari a cerut manifestanţilor să spună „Tatăl Nostru” şi zeci de mii de oameni au îngenunchiat în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor.
Alt moment de neuitat este cel în care a început să se tragă în manifestanţi.
„A fost ciudat: în Sibiu, Braşov şi Arad s-a tras exact la 12.06. A fost clar la comandă. După ce a plecat ceauşescu s-a tras. Primul foc se zice că s-a tras din fostul Hotel Continental. Apoi s-a tras dinspre Miliţie şi Armată. Păcat că în timpul luptei pentru putere au fost multe victime”, povesteşte Mircea Bucur.
podulminciunilor.roLa 25 de ani de la revoluţie Mircea Bucur spune că nu i s-a părut normal ca în aceeaşi zi să se şi aniverseze să se şi comemoreze, astfel încât vor fi organizate manifestări atât în 21, cât şi în 22 decembrie.
Ziua de 21 decembrie va fi o zi de bucurie, a aniversării. Dimineaţa, revoluţionarii se vor strânge în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor şi în Piaţa Mare unde vor aprinde lumânări. Seara, va avea loc retragerea cu torţe a detaşamentului de onoare al Garnizoanei Sibiu. 30 de militari purtători de torţe vor merge pe următorul traseu: Monumentul Eroului Dumitru Croitoru (la sediul ISU Sibiu) – Bulevardul Victoriei – Cercul Militar – Bulevardul Victoriei – Bulevardul Vasile Milea – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor – Bulevardul Vasile Milea – Monumentul Eroului Niţă Octavian (la U.M. 01606, B-dul Vasile Milea) – strada Revoluţiei – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu – strada Berăriei – Bulevardul Nicolae Bălcescu – Piaţa Mare. Tot în data de 21 decembrie, de la ora 15.30 va fi sfințită și o Troiță amplasată în Parcul Sub Arini, în apropierea Cupolei, închinată tuturor sfinților inchisorilor și eroilor martiri ai acestui neam.
În 22 decembrie va avea loc comemorarea eroilor revoluţiei. Se vor organiza şapte momente de depunere de jerbe şi coroane de flori la monumentele din oraş, iar la ora 12.00, timp de trei minute, vor bate clopotele tuturor bisericilor din oraş.

Părintele David de la Mânăstirea Sădinca: De Crăciun, când vom vedea mesele încărcate și pline de bunătăți, să ne gândim și la oamenii necăjiți

Odeta Veştemean
-
0
Părintele David de la Mânăstirea Sădinca: De Crăciun, când vom vedea mesele încărcate și pline de bunătăți, să ne gândim și la oamenii necăjiți

Trăită la nivel spiritual, Nașterea Domnului, sărbătorită anual în data de 25 decembrie, are puterea de a-l aduce pe Hristos în sufletele credincioșilor. Cum să ne bucurăm duhovniceşte de marea sărbătoare a Crăciunului ne spune părintele David Stoica, starețul Mânăstirii Sădinca, cel căruia marele duhovnic Arsenie Boca i-a prezis că va ajunge călugăr.
Cum ar trebui să întâmpinăm Crăciunul, cum să ne pregătim pentru marele praznic al Nașterii Domnului?
Cu mare bucurie, cu bucurie duhovnicească, pentru că s-a născut Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cu bunătate, pentru că vedeți că sunt mulți în jurul nostru care se află în necazuri, nu au case ori nu au ce pune pe masă. Să ne gândim în primul rând, când vom vedea mesele încărcate și pline de bunătăți și la acești oameni necăjiți . Poate mulți dintre dumneavoastră știu ce este foamea și atunci, gândiți-vă să le aduceți și celor nevoiași o bucurie în viața lor. Fiindcă noi suntem cei mai cerșetori, cerem mereu – Dă Doamne! Dă Doamne casă, mașină! Dumnezeu ne dă, dar noi ce-i dăm? Nu-i dăm nicio bucurie. Dacă dăruiești, primești. Primești pe Dumnezeu în sufletul tău, ai mulțumire sufletească, e ca o rugăciune, ca un dar de la Dumnezeu pe care îl primești.
Ce mesaj aveți pentru cei pentru care Crăciunul se rezumă la o sumedenie de cumpărături, cadouri, curățenie, petreceri, ignorând latura spirituală a momentului?
Este un obicei care nu este de la Dumnezeu, ei, prin cumpărături exagerate, prin distracții, prin jocuri, îl supără pe Dumnezeu, îl răstignesc din nou. Îi putem numi păgâni, pentru că ei fac atunci voia vrăjmașului și nu pe a lui Dumnezeu.

Obiceiul colindatului începe să se piardă. Ce părere aveți, aveau colindele un rol de apropiere din punct de vedere religios?
Aveau un rol mare. De mici copii eram nerăbdători să ascultăm colinda și chiar înainte de a vesti Nașterea, eram pregătiți spiritual pentru acest moment. Colindele religioase te leagă mai mult de Dumnezeu, de rugăciune, sufletul tău este mai curat, mai pur, sunt ca o rugăciune. În ziua de azi majoritatea ne pregătim cu de toate, cu bunătăți, cu cântece de jocuri, ne-mbătăm și uităm de obiceiurile noastre din moși-strămoși. Ați văzut, de exemplu, de Revelion, se adună toți în centrul Sibiului și ce fac? Se îmbată, sparg sticle, fac altele, nu se roagă, exact când ar trebui să îi mulțumească lui Dumnezeu, să fie mai darnici și să daruiască mai mult. Pentru ei, totul e numai o distracție, ca și când te-ai dus la o nuntă sau la o petrecere, și așa trec sărbătorile fără să fi lăudat pe Dumnezeu, fără să trăiești Nașterea Mântuitorului… e ca un păgânism, ăsta-i adevărul.

Care sunt principalele motive pentru care ajungem să ne îndepărtăm de Dumnezeu, ce slăbește sufletul?
Obiceiurile păgânești, ura și mândria, care le doboară pe toate și voile lumești, păcatele care sunt strigătoare la cer – duhovnicul vine și te întreabă și te povățuiește, dar neascultarea și obiceiurile cele rele te fac să greșești și să cazi în deznădejde și în păcate cele grele, de moarte. Nu mai este Iubire. Mântuitorul zice „Eu sunt ușa cea strâmtă, cine intră prin mine se va mântui”. S-a dus dragostea. Și între tineret, chiar dacă părinții le dau o educație, dar dacă ei gustă din păcatul oprit, dacă se droghează, se îmbată, atunci nu îi mai poți ține în frâu. La noi vin în fiecare lună mulți tineri, curați într-adevăr. Vreau să adresez și părinților slujitori la altar, cum sunt și eu, să fie mai buni, să fie mai darnici, duhovnicește și sufletește, să ne gândim că noi suntem niște sfeșnice, niște luminători, care să putem duce mai departe cuvântului lui Dumnezeu, să putem să alinăm suferințele prin cuvintele și faptele noastre, nu prin mândrie și orgoliu. Mândria distruge tot, iar smerenia te înalță spre cele mai înalte culmi duhovnicești, spre mântuirea sufletului.

Ați vorbit despre deznădejde. Cum se pot vindeca cei care cad cu ușurință pradă depresiilor, ajungând chiar la gesturi mai dramatice?
Prin rugăciune. Dar rugăciunea pe care o spui, să o trăiești, să o spui din suflet, să vii să plângi la icoana Mântuitorului sau a Maicii Domnlui, să vii la duhovnic să îți mărturisești păcatele și neputințele, fiindcă și noi trebuie să lucrăm, cum lucrează medicul cu trupul, noi lucrăm cu sufletul. Să știți că mulți au vrut chiar să se sinucidă, dar au venit, am stat de vorbă, ne-am rugat împreună și s-au întors pe calea cea bună.
Cum putem înfrunta nepăsarea care pune uneori stăpânire pe noi, astfel încât pe lângă preocupările materiale, grijile de zi cu zi, să îi facem loc și lui Dumnezeu în viața noastră?
Foarte greu. Cine trăiește ca un păgân, foarte greu poți să îl aduci spre Dumnezeu, iar pentru cel care face voia vrăjmașului, lupta este mare. Deci trebuie o luptă imensă ca să îl aduci pe acel om la calea cea dreaptă. Dar, prin rugăciune și prin post, sigur, dacă cerem de la Dumnezeu, ce nu ne dă?
Cum trebuie să ne raportăm la gândurile rele, negre, care uneori ne macină mintea?

Să le alungăm, cum spunea și părintele Cleopa, îi spui „Hai, pleacă! Du-te, de-aicea!”. Să le alungi de lângă tine, să zici Doamne miluiește. Călugării, părinții, recurg la rugăciune ca să le alunge. E important să le alungi, să nu le lași să se cuibărească în minte, ci să se ducă mai departe, să dispară.
Ce le recomandați celor care își doresc să se apropie de Dumnezeu, dar nu știu cum să înceapă. Care este primul pas?
Mai întâi să își caute un părinte duhovnic, care să îl îndrume și să se roage pentru el. Și așa, încet, încet începe să vină spre biserică și va fi tot mai prezent duminica, la sfânta Liturghie.
Ce mesaj aveți pentru sibieni cu ocazia Sărbătorilor?
Le doresc sibienilor să fie mai apropiați de duhovnicii lor, să își caute bisericile și să se roage, să trăiască o clipă cu Dumnezeu și să vada cate daruri pot să primească, să se gândească în primul rând la starea sprituală și să nu ia în considerare starea materială. Le doresc sănătate, mântuire, să fie mai darnici, să fie bisericile mai pline, să se roage și să nu lipsească de la sfânta și duhovniceasca Liturghie.

Traian Stoiță, 21 de ani de viață și 15 ani de folclor

Raluca Buduşan
-
0
Traian Stoiță, 21 de ani de viață și 15 ani de folclor

Se spune că talentul este darul lui Dumnezeu pentru tine, însă ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu. Traian Stoiță s-a născut într-o familie în care talentul este deja la el acasă. Cu bunicul care „ne cânta la fiecare” și cu mama, Camelia Stoiță, artist popular consacrat, Traian a venit pe lume cu dragostea pentru folclor în sânge. Astăzi este un tânăr artist popular îndrăgit atât de sibieni, la el acasă, cât și de românii care l-au ascultat în țară și în străinătate. Deținător a numeroase premii și trofee ale diverselor festivaluri la care participă, se numără printre cei mai tineri interpreți, însă cu o vastă experiență a scenei. Fiecare moment trăit de Traian Stoiță în lumea folclorului românesc este special, însă unul singur este neprețuit. Atunci când urcă cu mama și cu sora lui, Ioana, pe scenă. Este pasionat și de literatură, muzică corală și plimbări de unul singur. Locul în care își încarcă bateriile este Mănăstirea Nicula de lângă Gherla, iar „Elevul Dima dintr-a VII-a” este cartea care i-a marcat adolescența.
Avea puțin peste 3 ani atunci când Traian Stoiță participa la primul său festival, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș. Obține locul I, recitând amintirile lui Creangă, transpuse în versuri. Așa începe povestea lui în lumea folorului. „Fiind atât de mic, părinții mei nu au pus foarte mare accent pe partea artistică, pe care puteam să mi-o dezvolt sau nu. Apoi, în vara anului 1999, mama și-a lansat un album de muzică populară într-un spectacol prezentat de Mărioara Murărescu. Eram și eu acolo, iar părinții mei au vrut pentru prima dată să vadă dacă pot și vreau să cânt muzică populară”. Așa a ajuns maestrul dirijor Stelian Stoica, la Gura Râului, în casa bunicilor lui Traian. „Cu acordeonul în brațe m-a trecut prin câteva melodii, tonalități, ca mai apoi să le spună părinților mei „Voi nu știți ce aveți în casă!” Așa am ajuns pentru prima oară pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu. Aveam 6 ani atunci.” Pentru Traian a urmat o perioadă de ascensiune. La numai două săptămâni de la lansarea sa a avut și prima apariție la televizor, în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric, iar un an mai târziu, pleacă în primul turneu în străinătate, în Austria, alături de nume mari din folclorul românesc ca Ioan Bocșa, Drăgan Muntean, Sergiu Cipariu și mulți alții. De asemenea, îl însoțea și mama sa, care îi devenise și colegă. „În Austria am fost mai mulți ani la rând și în fiecare an am luat trofeul celui mai iubit artist, fiind mascota trupei”.
De la „ficior” la artist consacrat
Nenumărate premii s-au adunat în palmaresul lui Traian, printre care Trofeul la „Festivalul Peștișorul de Aur” (Tulcea), Locul I la „Moștenirea din bătrâni” (Avrig) sau premiul de popularitate la „Inimi fierbinți în țara de piatră” (Abrud). Primul album, „Dragu-mi-i pe vârf de munte” l-a lansat la vârsta de 7 ani jumătate. „Numele albumului era după o melodie din repertoriul regretatului Fărcașu și care mă reprezenta la acea vreme. Avem o strigătură în timpul căreia îmi aruncam pălăria pe jos. Acum nu o mai cânt atât de des, însă o fac cu mult drag și cu o mai mare emoție, pentru că îmi amintește de perioada de început”. Al doilea album a fost unul de romanțe și cântece de petrecere, imprimat alături de mama lui și un altul de muzică populară, intitulat „Mamă dragă, mama mea”, patru ani mai târziu. A urmat apoi o perioadă de schimări și decizii pentru Traian. A luat o pauză de muzica pupulară, impusă de vocea sa aflată în schimbare și în 2008 alege să urmeze Seminarul Teologic de la Cluj. Acolo și-a format un grup coral cu care a aprofundat atât repertoriul religios, cât și pe cel laic, continuând să-și alimenteze pasiunea pentru muzică. A realizat emisiuni de folclor la Radio Renașterea din Cluj, iar revenirea sa la muzica populară a fost făcută treptat. „Abia în momentul revenirii mele am realizat că oricât de mare ar fi fost dragostea mea pentru folclor, fără muncă nu voi putea face performanță. Am înțeles că lumea începe să mă perceapă ca pe un artist și nu ca pe acel băiețel drăgălaș care făcea furori.” Însă, Traian și-a demonstrat în continuare talentul, iar astăzi, la cei 21 de ani ai săi este membru al Uniunii Artiștilor Interpreți de Folclor Muzical din România, al cărei președinte este Ionuț Fulea. În plus, colaboreză cu ansambluri renumite din țară, inclusiv cu Ansamblul Cindrelul Junii Sibiului. A înființat quartetul coral „Anghelus”, format din absolvenți de teologie și studenți la conservator, colaboratori ai Oprei Române din Cluj, alături de care susține concerte în țară. Deși a fost și student al Facultății de Teologie, Traian a decis să o întrerupă, fiind astăzi student în primul an la Facultatea de Litere și Arte Sibiu. La Teologie nu va renunța. Chiar dacă nu o să profeseze, este decis să termine Facultatea și și-a reluat emisiunea de folclor, în Sibiu de această dată, la Radio Eveniment.
Și Ioana cântă
Marea mândrie a lui Traian este surioara lui, Ioana, care la 8 ani cântă alături de el și de mama sa. „Ioana era în fașă când a participat la prima ei emisiune televizată, iar la 4 ani și jumătate a înregistrat prima ei melodie. Pot spune cu mândrie că m-a depășit”. Ioana adoră și ea muzica populară și pe fratele ei deopotrivă. „Pentru mine, muzica populară înseamnă o mare bucurie, pentru că pot să fiu pe scenă lângă mana și fratele meu și atunci mă simt cel mai bine. Nu îmi este rușine să cânt muzica populară chiar dacă unii copii râd când mă aud. Cel mai mult îl iubesc pe Traian și mă bucur că acum ne aplaudă lumea pe amândoi”, spune micuța și curajoasa Ioana. De sărbători, Ioana a înregistrat colide pe un album, alături de fratele și de mama ei, precum și de alți artiști din Ardeal. Sibienii s-au obișnuit deja și cu prezența Ioanei pe scenele evenimentelor folclorice și, fără îndoială, va urma pasiunea mamei și a fratelui ei.

Absolvenții de liceu, promoția 2014, își pot ridica diplomele din ianuarie 2015, iar elevii intră în vacanță

Raluca Buduşan
-
0
Absolvenții de liceu, promoția 2014, își pot ridica diplomele din ianuarie 2015, iar elevii intră în vacanță

Cei 1864 absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2014 sunt așteptați din 10 ianuarie 2015, să-și ridice diplomele de bacalaureat, anunță Inspectoratul Școlar Județean. Pentru ridicare acestora, trebuie să se prezinte la liceele absolvite. Până atunci însă, reşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar intră în vacanţa de iarnă, începând din 20 decembrie 2014. Vacanţa de iarnă se desfăşoară în intervalul 20 decembrie – 4 ianuarie 2015. Școlăreii vor reveni în bănci pentru continuarea cursurilor din semestrul I, luni, 5 ianuarie 2015.

Cum să-ți decorezi casa de Crăciun

Raluca Buduşan
-
0
Cum să-ți decorezi casa de Crăciun

Nu aveți idee cum să decorați casa de Crăciun? Până vă găsiți inspirația, vă prezentăm noi 20 de case decorate cu „puțin” prea mult zel.
Sursa diply.com

Secrete pentru mâncăruri reușite, de Sărbători

Redactia Sibiu 100%
-
0
Secrete pentru mâncăruri reușite, de Sărbători

Febra Sărbătorilor de Iarnă aduce pentru gospodine ore întregi de preparat mâncăruri cât mai apetisante. Fiecare fel din meniu este pregătit cu migală, pentru ca și rezultatul să fie pe măsura efortului depus. Matei Bărtuș, cu o experiență de 30 de ani în gastronomia românească, italiană și germană, bucătar șef al lanțului de restaurante cu servire rapidă, Super Mamma, ne oferă câteva sugestii pentru ca mâncărurile de pe mesele noastre să fie sănătoase și delicioase.

mateo sitePentru fripturi și preparate din carne reușite
Cea mai bună friptură este friptura cu os, pentru că osul este un bun conducător de căldură și friptura se face și în mijloc, deci să nu dezosăm carnea
Dacă vrem să facem o carne la grătar reușită, cu un gust deosebit, să facem o diluție din oțet din vin (10% oțet la un litru de apă) și mirodenii ( cimbru, frunză de țelină, oregano, boia de ardei dulce, un pic ardei iute, coajă de lămâie, sare și piper) și să lăsăm să stea carnea două ore în acest lichid
E perioada cotletelor, a grilului, pentru a obține o bucată de carne perfectă, când așezăm carnea pe grătar să fie un foc mai puternic ( se face o crustă și se păstrează substanțele nutritive, gusturile, aromele) , iar apoi să lăsăm să se facă la foc moderat
În timpul prăjirii cărnii să avem grijă să nu introducem apă pe parcus, pentru că se transformă în acroleină, o substanță foarte toxică -– numai la începutul preparării fripturii putem adăuga apă
La ciorba de porc se recomandă ca și condiment tarhonul, la ciorba de văcuță – leușteanul, la ciorba de pui – mărarul, iar la ciorba de fasole – cimbrul și tarhonul. De asemenea, la chifteluțe este recomandat mărarul.
Lângă carne să nu avem garnituri din cartofi, ci din alte legume, precum morcovi, țelină, varză, mazăre etc.
Sosuri servite lângă carne: sucuri acrișoare – pe bază de lămâie, vin roșu, vișine, portocale – există un sos numit Dracula, care se exportă în Anglia, pe bază de ceapă roșie, vin roșu, condimente, ardei iute.
Tradiționalele sarmale, piftii, caltaboși, cârnați, salată Boeuf
Pentru piftii (răcituri) – trebuie aleasă de la început cantitatea de apă, care trebuie să fie de 3 ori mai mare decât cea de carne – ulterior nu mai avem apoi voie să adaugăm apă.
Zarzavaturile se introduc în timpul fierberii ( morcovi, o ceapă și o țelină). Usturoiul nu se adaugă în timpul fierberii, ci la final, în farfurie, iar zeama, asezonată cu sare, piper, trebuie să fie strecurată printr-o pânză de etamină, ca să rețină grăsimea.Piftiile se pot face și din carne de curcan: articulații, oase, gât, aripi, tot ce conține os.
-Sarmalele – se pot face din carne de porc, porc cu vită, carne de curcan, condimentele recomandate fiind sare, piper și cimbru.
– Caltaboșii se fac din măruntaie – gușa porcului, cap, organe, ficat, rinichi, inimă, le fierbem, le tocăm. Mai adăugăm ceapă, care poate fi crudă sau puțin călită în untură și dată apoi prin mașina de tocat. Condimentele sunt piper, sare și cimbru. Caltaboșul trebuie fiert aproximativ 10 minute, ca să fie sterilizat, dar totuși să nu crape. (Poate fi fiert în apa în care au fiert și organele)
Maioneza se face numai din ouă proaspete. Este recomandat să fie făcută numai din gălbenușul de ou, pentru că albușul trebuie folosit imediat după ce spargi oul, deoarece după numai două ore, chiar dacă îl ții în frigider, nu mai este bun, devine cel mai bun mediu pentru dezvoltarea microbilor.
Maioneza nu se face din ouă de rață, pentru că în stare crudă sunt toxice – acestea trebuie neapărat preparate termic.

Dulciuri, fructe, băuturi
Cozonacul – ca să economisim nuca, o înmulțim cu cacao sau alte ingrediente: rahat, stafide, coajă de portocală rasă ( pusă la macerat cu zahăr în frigider – ținută cam 2 zile ).
Prăjituri – se recomandă cele țărănești, plăcinte cu fructe, cu prune, cu cremă de lămâie ( nu sunt recomandate prăjituri cu frișcă și alte creme bogate în grăsimi, pe lângă mesele copioase, pe bază de carnați, caltaboși, salate cu maioneze ).
Fructe cu rol de detoxifiere – ananasul ( ajută foarte mult mai ales bolnavii cu valori ridicate ale acidului uric), cireșele și sucul de cireșe, mărul, portocalele, grepfruitul, lămâia.
Băuturi care ajută digestia – vin, sucuri de fructe, de morcov, de portocală, de grefă – pot fi consumate și între mese.
Un pahar de vin roșu ajută digestia – nu se recomandă la începutul mesei tărie precum țuică, wiskey – avem nevoie de o băutură care să deschidă glandele și vinul are acest rol, fiind băut înainte de masă.
Trucuri în bucătărie

Putem anihila mirosul de varză și sarmale din casă, dacă în oala pusă la fiert așezăm o felie de pâine uscată sau un cartof crud curățat, învelit într-o bucată de pânză de in curată și lăsăt în vas. Tot în acest sens putem așeza pe capacul unde fierbe varza o cârpă înmuiată în oțet. Dacă am fiert sarmalele și dorim ca mirosul să nu se împrăștie peste tot, putem pune o bucățică de pâine înmuiată în vin sau feliuțe de cartof crud.
Ca să nu se mai înnegrească uleiul, trebuie respectat punctul critic de ardere, ținând cont că după o anumită temperatură deja devine toxic (untul – până la maxim 120 de grade, margarina – 150 de grade, iar uleiul de floarea soarelui – maxim 220 de grade). Pentru prăjit, foarte recomandat este uleiul de palmier, este sănătos și poate fi folosit până la temperaturi mult mai ridicate. Untura este recomandată pentru prepararea cărnii de porc și a cârnaților, iar uleiul de palmier pentru șnițele, cartofi prăjiți.
Când consumi mult dulce, trebuie contramandat cu acru (murături) și mult sport – la cel puțin 2 ore după masă, după digestie.
O lămâie sau o portocală se păstrează în frigider, pe o farfurioară, acoperită cu o ceșcuță, ca să nu oxideze.

Peste 500 de amenzi și peste 60 de permise suspendate într-o săptămână

Iulia Damian
-
0
Peste 500 de amenzi și peste 60 de permise suspendate într-o săptămână

Polițiștii au aplicat peste 500 de amenzi și au suspendat 62 de permise de conducere în ultima săptămână, în cadrul acțiunilor derulate. În perioada următoare oamenii legii continuă însă acțiunile de prevenire a accidentelor rutiere și vor fi prezenți pe toate drumurile din județ.
„Pe parcursul săptămânii 12 – 18 decembrie a.c., în cadrul activităţilor specifice desfăşurate în sistem integrat au fost aplicate 501 de sancţiuni contravenţionale, astfel: 273 de sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 202 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pietonilor pentru indisciplină în trafic, iar 26 de conducători auto au fost sancţionaţi pentru neacordare de prioritate pietonilor.” a declarat Luciana Balteș, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Deasemenea polițiștii au suspendat 62 de permise de conducere și au retras 20 de certificate de înmatriculare. Mai mult decât atât au constatat în trafic și 16 infracțiuni la regimul rutier.
Acțiunile polițiștilor continuă până pe data de 5 ianuarie și vizează în special combaterea cauzelor generatoare de accidente rutiere, respectiv viteza, indisciplina pietonilor și neacordarea de prioritate pietonilor.

Alexandru Roman în tricolor! Judokanul sibian va participa la un turneu internaţional şi la un stagiu de pregătire în Japonia

Fulea G
-
0
Alexandru Roman în tricolor! Judokanul sibian va participa la un turneu internaţional şi la un stagiu de pregătire în Japonia

Alexandru RomanDupă medalia de bronz cucerită la „Festivalul românesc de judo”, Alexandru Roman nu s-a întors în Sibiu ca restul colegilor săi, ci a luat drumul Focşaniului, loc unde se află actualmente la „Centrul de excelenţă”. Sportivul din oraşul nostru a fost ales printre cei 5 judokani din ţară care să se pregătească acolo. El va face deplasarea la un turneu internaţional cu echipa României, şi apoi o să fie prezent la un stagiu de pregătire în Japonia. Astfel, el va putea beneficia de meciuri puternice în străinătate, şi să petreacă şapte zile în „ţara judo-ului”, loc unde va învăţa de la cei mai buni. „Au fost selecţionaţi cinci sportivi pentru a reprezenta echipa României în ţara unde s-a înfiinţat judo-ul. Printre aceştia a fost şi Alexandru. Nu putem decât să ne mândrim cu acest sportiv talentat, serios şi muncitor”, au spus oficialii CSŞ Şoimii Sibiu.

Alexandra Paşca, Iulia Avram şi Andrei Damian, argint la „Festivalul românesc de judo”

Fulea G
-
0
Alexandra Paşca, Iulia Avram şi Andrei Damian, argint la „Festivalul românesc de judo”

JUDOUltima competiţie a anului a fost un real succes pentru judokanii sibieni. Luptătorii din oraşul nostru au cucerit patru medalii la „Festivalul românesc de judo”, trei de argint şi un bronz. Alexandra Paşca (44kg), Iulia Avram (57kg) şi Andrei Damian (90kg) au fost aproape de medalia de aur, fiind învinşi în finală şi au fost nevoiţi să se mulţumească cu poziţia secundă. Ultima distincţie a fost adusă de medaliatul cu argint de la Balcaniadă, Alexandru Roman, sportiv care a urcat pe treapta a treia a podiumului la categoria +66kg. Alexandru Paşca şi Cristian Oltean au avut şi ei un concurs bun. Ei au terminat pe locul 5 şi au ratat „la mustaţă” o medalie. Întrecerea s-a desfăşurat la Bucureşti, în week-end-ul trecut. Turneul a avut loc pe parcursul a două zile şi a adus la start 800 de judokani. Competitorii sunt antrenaţi de Octavian Creţu, Vălean Purece şi Ovidiu Ionaş.

CSŞ Sibiu îşi premiază cei mai buni sportivi pe 2014

Fulea G
-
0
CSŞ Sibiu îşi premiază cei mai buni sportivi pe 2014

Andreea Necsoiu mareCei mai buni sportivi ai Cluburilor Sportive Şcolare din judeţul Sibiu pe anul 2014 vor fi „răsplătiţi” peste puţin timp. Astăzi, cu începere de la ora 11,00, va avea loc Festivitatea de premiere a primilor zece sportivi. Acţiunea va avea loc la Biblioteca Astra, corpul B, la parter. Ei vor fi recompensaţi cu diplome şi pecuniar. Manifestarea este organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu.

Andrei Damian, sportivul numărul 1 de la CSM Sibiu în 2014

Fulea G
-
0
Andrei Damian, sportivul numărul 1 de la CSM Sibiu în 2014

Andrei Damian1După un sezon competiţional absolut groaznic pentru CSM Sibiu, datorat incidentului de la Bazinul Olimpia când o fetiţă a căzut de pe trambulină şi a ajuns la spital, clubul şi-a premiat cei mai buni sportivi ai anului. Podiumul a fost acaparat în totalitate de sportivi de la sărituri în apă, Andrei Damian, Ioana Paştiu şi Dragoş Lupşa. Toţi cei trei au avut un an senzaţional, cu medalii la Campionatele Naţionale de seniori şi juniori. Andrei Damian a reuşit să treacă deasupra tuturor şi, să continue supremaţia săriturilor în apă la CSM, după ce în 2013, Alexandra Ungur urca pe prima treaptă. El a impresionat prin 11 medalii la naţionale, dintre care şase de aur. Pe lângă săritori, s-au remarcat disciplinele box şi călărie, care au întregit aproape în totalitate, restul clasamentului. Faptul că topul a fost atât de impregnant cu săritori în apă, boxeri şi „călăreţi” nu a surprins pe nimeni, aceste trei discipline dominând în ultimii ani de zile la clubul sibian ca rezultate. „În ciuda unei reclame negative şi a condiţiilor modeste de la bazinul Olimpia, săriturile în apa au reuşit şi în acest an să fie la înălţime. Evenimentul din luna iulie nu a putut umbrii performanţele săritorilor. Totodată, prin organizarea tot la bazinul Olimpia a ediţiei a V-a a concursului internaţional de sarituri în apă, am demonstrat ca putem să fim competitivi, chiar şi cu mijloace financiare modeste”, a declarat reprezentantul CSM, Dan Magoş. Astfel, cei mai buni componenţi ai CSM Sibiu au fost următorii :
1. Andrei Damian (sărituri în apă), patru medalii de aur, un argint şi trei bronzuri la Campionatul Naţional de seniori, două locuri I şi un loc II la Campionatul Naţional de juniori.
2. Ioana Paştiu (sărituri în apă), două medalii de argint şi un bronz la Campionatul Naţional de seniori, trei aur şi un bronz la Campionatul Naţional de juniori
3. Dragoş Lupşa (sărituri în apă), un aur şi un argint la Campionatul Naţional de seniori, aur, 3 medalii de argint şi două de bronz la Campionatul Naţional de juniori
4. Vlad Tamasiu (patinaj viteză), cinci medalii de aur la Campionatul Naţional role şi un bronz la Campionatul Naţional de juniori
5. Vasile Suciu (box), aur la Campionatul Naţional de tineret şi la „Speranţe Olimpice”
6. Ionuţ Bucur, Radu Ilioi şi Kărălin Ferencs (echitaţie), fiecare cu un aur la Campionatul Naţional
7. Paula Vesa (box), aur la Campionatul Naţional, Irina Stoica (box), bronz la naţionale, Mădălina Comşa şi Adelina Bucur (echitaţie), fiecare cu un bronz la naţionale cai tineri
8. Lilian Covaciu (box), aur la Campionatul Naţional de tineret, Alexandru Ciociu (box), argint la aceeaşi competiţie
9. Sergiu Marin şi Claudiu Covaciu (box), ambii cu o medalie la Campionatul Naţional de juniori
10. Florin Şandor (box), argint la naţionalele de cadeţi
Andrei Damian

1...6.0716.0726.073...7.086Pagina 6.072 din 7.086