Daniela Arnăutu
România face un pas strategic major pe scena geopolitică internațională și intră oficial în competiția globală pentru minerale critice, considerate cea mai valoroasă resursă a secolului XXI. Aceste materii prime sunt esențiale pentru inteligența artificială, industria tehnologică, tranziția energetică și securitatea economică, iar țara noastră deține unele dintre cele mai importante rezerve din Europa.
Summit strategic la Washington: mineralele critice, în centrul discuțiilor SUA – UE
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, va efectua o vizită de lucru la Washington în perioada 3–6 februarie 2026, la invitația secretarului de stat al SUA, Marco Rubio. Pe 4 februarie, delegația României va participa la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată în capitala Statelor Unite.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, summitul are ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale pentru crearea unor lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate, atât la nivel bilateral România–SUA, cât și în cadrul parteneriatului UE–SUA.
România vrea parteneriate strategice și investiții în minerale rare
„Reuniunea urmărește definirea unei abordări strategice comune în domeniul mineralelor critice. Pe parcursul anului vor fi analizate propuneri de parteneriate comerciale și investiții strategice, prin intermediul unui grup de lucru tehnic la nivel guvernamental”, se arată în comunicatul MAE.
Guvernul României își propune să consolideze dimensiunea economică a parteneriatului strategic cu SUA și să poziționeze România drept actor-cheie european pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare și critice.
Din delegația oficială mai fac parte Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului, și Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale.
România deține resurse uriașe de minerale critice
România dispune de rezerve geologice semnificative, unele deja cunoscute, altele încă neevaluate complet, cu potențial major de exploatare. Printre acestea se numără:
-nisipuri cuarțoase și grafit – rezerve cunoscute;
-bor și fosforite – rezerve geologice insuficient explorate;
-crom, magneziu, germaniu și telur – potențial ridicat;
-antimoniu (stibiu), wolfram (tungsten) și pământuri rare – rezerve neevaluate complet, cu potențial moderat.
Raportările indică perspective reduse pentru descoperirea unor resurse de cobalt, indiu, niobiu, galiu sau metale din grupa platinei, însă mixul actual plasează România într-o poziție strategică la nivel european.
Zăcăminte importante în Munții Apuseni și Carpații Occidentali
Cele mai cunoscute zăcăminte de materii prime critice din România se află în Carpații Occidentali, în special în Munții Apuseni, Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă. Regiunea are o tradiție minieră de peste două secole.
În foste centre miniere precum Zlatna (Alba) și Săcărâmb, rezervele de telur au fost exploatate încă din secolul al XVIII-lea. Metalul, cunoscut în trecut drept „aurum problematicum”, este astăzi extrem de valoros pentru industria electronică și energetică.
Pământuri rare lângă Sarmizegetusa Regia
Rezerve de zirconiu, niobiu, tantal și pământuri rare – un grup de 17 elemente chimice indispensabile în fabricarea tehnologiilor avansate – au fost identificate la Grădiștea de Munte, în județul Hunedoara, în zonele apropiate de Sarmizegetusa Regia.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
