Acasă Blog Pagina 663

FOTO: Locul 3 pentru Mediaș la Jocurile Internaționale ale Copiilor

Delegația medieșeană care a reprezentat municipiul Mediaș la cea de-a 57 – a ediţie a „Jocurilor Internaţionale ale Copiilor“ (International Children’s Games) desfășurate în orașul Tallinn din Estonia, s-a întors în oraș.

Cel mai bune rezultate ale delegației medieșene sunt locul 3 în finala B de 800 de metri obținut de atleta Franziska Arvay și calificarea în sferturile de finală de pe locul secund în grupa D al echipei de fotbal. Aceștia au pierdut în sferturi împotriva unei echipe din Lituania, cu scorul de 2-3.

La atletism, tot la proba de 800 m, Raluca Antonia Surdu a fost prima sub linie în calificări. La săritura în lungime, Ioana Maria Surdu a terminat pe locul 27 în calificări, cea mai bună săritură a ei măsurând 3.59 metri.

Daria-Deszideria Moldovan a terminat pe locul 7 în Grupa 1 de calificare și pe locul 25 la general, la 400 metri. A fost urmată în clasamentul general de Alesia Ștefania Gligor, care a încheiat tot pe locul 7 în Grupa 2 de calificare.

La proba de 100 metri, Giulia Anca Moldovan s-a oprit în calificări pe locul 7 în Seria 2 și pe locul 43 la general, la fel ca Irina Ioana Ibășfălean, care a terminat pe locul 7, în Seria 1 și pe locul 42 în clasamentul general.

La baschet 3×3, medieșencele au jucat în Grupa B, alături de echipe din Taipei, Estonia, Ucraina, Grecia, Austria și Slovenia. Au încheiat competiția pe locul 7.

La ediția din acest an a ICG, au participat aproximativ 1000 de atleți din 29 de țări și 70 de orașe din întreaga lume, municipiul Mediaș fiind și în acest an, singurul oraș din România participant.

Primăria Municipiului Mediaș continuă să susțină astfel de evenimente, care încurajează performanța și practicarea sportului la cel mai înalt nivel.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Percheziții la falsificatorii de polițe de asigurare auto. Polițiștii sibieni au descins în Satu Mare și Cluj

Polițiștii sibieni au desfășurat percheziții domiciliare în Satu Mare și Cluj în cadrul a două dosare de cercetare penală.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul I.P.J. Sibiu, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște, cu sprijinul polițiștilor din cadrul I.P.J Alba – Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat patru percheziții domiciliare, în județele Satu Mare și Cluj, la sediul a două societăți comerciale și la domiciliul a doi bărbați, unul de 54 de ani, din județul Satu Mare, iar celălalt de 36 de ani, din județul Cluj, reprezentanți ai societăților.

„Activitățile au fost desfășurate în cadrul a două dosare de cercetare penală, care vizează săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

În fapt, bărbații sunt bănuiți că, în perioada ianuarie – august 2025, în calitate de reprezentanți ai societăților comerciale, ar fi falsificat polițe de asigurare ale autovehiculelor din proprietatea societăților, pe care le-ar fi prezentat ca fiind autentice, cu ocazia controalelor efectuate în trafic.

În urma perchezițiilor desfășurate, mai multe documente au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor.

Cercetările sunt continuate la nivelul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște”, a precizat Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Modificări în traficul din Mediaș. Strada Turda va deveni stradă cu sens unic

Primăria Municipiului Mediaș informează că, în urma solicitărilor primite din partea locuitorilor de pe strada Turda, Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Mediaș s-a reunit în data de 1 iulie 2025.

Ca urmare, Poliția Rutieră a emis avizul cu nr. 223492 din 17 iulie 2025, prin care se instituie noi măsuri de sistematizare a traficului, iar strada Turda va deveni stradă cu sens unic dinspre strada Cluj, până la intersecția cu strada Luduș.

Pe strada Turda au fost amenajate locuri de parcare la domiciliu, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă.

Decizia a fost luată cu scopul de a crește numărul locurilor de parcare la domiciliu, de a crește siguranța rutieră și de a fluidiza circulația în zonă.

Conducătorii auto sunt rugați să circule cu atenție în zona străzii Turda și să respecte noile indicatoare rutiere instalate.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

ULTIMA ORĂ din Educație: „Boicotăm începutul de an școlar”

Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret, afirmă că în urma întâlnirii cu premierul Ilie Bolojan ”s-a ales nimic și că va fi boicotat începutul de an școlar”.

Sindicatele au fost invitate, luni, la Guvern de premierul Bolojan, pentru a discuta despre aplicarea măsurilor de austeritate în educație.

Contactat de Educație Privată după ce întâlnirea de la Palatul Victoria s-a încheiat, Nistor a anunțat că planul de boicot al începutului de an școlar rămâne în picioare.

”S-a ales nimic. Cei de la guvern au spus că le e teamă de efectele măsurilor, sunt conștienți de efectele grave ale acestora, dar .

I-am transmis că se boicotează începutul de an școlar”, a declarat Marius Nistor pentru Educație Privată.

Întrebat dacă sindicatele au definit ce perioadă din începutul de an școlar va fi boicotată, Nistor a răspuns: ”În prima zi de școală, pe 8 septembrie, va fi, cu certitudine, un protest uriaș. Ulterior, vom stabili ce facem, dacă declanșăm greva generală.”

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Unde vor interveni drumarii sibieni în această săptămână

Drumuri și Poduri Sibiu continuă lucrările stabilite în cadrul Programului anual de reparații și întreținere a drumurilor județene finanțat de Consiliul Județean Sibiu.

În această săptămâna se va interveni astfel:

✅cosirea vegetației ierboase (mecanizat):
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)
🔘DJ 106C (ieșire Sibiu – Cisnădie)
🔘DJ 106E (Cristian – Orlat)
🔘DJ 105G (Tălmaciu – Sadu, Tălmaciu – Racovița)
🔘DJ 142E (Alma – Mediaș)
🔘DJ 142B (Blăjel – limită județ Alba)
🔘DJ 106B (Loamneș – Țapu)
🔘DJ 105E (Chirpăr – Ilimbav)

✅toaletarea vegetației (mecanizat), degajarea terenului de frunze și crengi, cosirea vegetației ierboase (manual, cu motocoasa):
🔘DJ 106E (ieșire Galeș – limită județ Alba)

marcaje longitudinale și transversale:
🔘DJ 143A (int. DN – Nou Săsesc)

✅cosirea vegetației ierboase (manual, cu motocoasa):
🔘DJ 143A (Laslea – Nou Săsesc)
🔘DJ 106C (ieșire Sibiu – Cisnădie)
🔘DJ 142C (Dârlos – limită județ Mureș)
🔘DJ 142G (Copsa Mica – Motiș)
🔘DJ 141 (Mediaș – int. DJ 141B)

curățire șanțuri, rigole executată manual:
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)
🔘DJ 106J (Gura Râului – int. DJ 106A)
🔘DJ 106D (Cisnădie – Cisnădioara)

✅defrișare suprafață cu tufișuri și arbuști cu d<10 cm, degajarea terenului de frunze și crengi:
🔘DJ 143A (Laslea – Nou Săsesc)
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)
🔘DJ 141D (Presaca – limită județ Alba)

✅curățire șanțuri, rigole executată mecanizat:
🔘DJ 143B (Sibiu – Rusciori)
🔘DJ 143B (int. DJ 143D – Amnaș)

reprofilare drum cu cilindrare și adaos de material pietros:
🔘DJ 104E (int. DJ 105D – Șomartin)

Săptămâna trecută drumarii au realizat următoarele lucrări:

✅cosirea vegetatiei ierboase (mecanizat):
🔘DJ 106G (int. DJ 107B – Miercurea Sibiului)
🔘DJ 142E (Dârlos – Hoghilag)
🔘DJ 142G (Copșa Mică – Motiș)
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)
🔘DJ 106T (Ludoș – Ocna Sibiului)

✅marcaje longitudinale și transversal:
🔘DJ 142E (int. DJ 142F – int. DN 14)
🔘DJ 143A (int. DN14 – Nou Săsesc)
🔘DJ 142F (int. DJ 142E – int. DN14)

✅cosirea vegețatiei ierboase (manual, cu motocoasa):
🔘DJ 106A (ieșire Sibiu – Rășinari)
🔘DJ 106D (int. DJ 106A – Cisnădie)
🔘DJ 143B (Sibiu – Rusciori)
🔘DJ 143A (Laslea – Nou Săsesc)
🔘DJ 106C (ieșire Sibiu – Cisnădie)
🔘DJ 141D (Presaca – limită județ Alba)
✅curățire șanțuri, rigole executată manual:
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)
🔘DJ 106J (Gura Râului – int. DJ 106A)
🔘DJ 106D (Cisnădie – Cisnădioara)

✅defrișare suprafață cu tufișuri și arbuști cu d<10 cm, degajarea terenului de frunze și crengi:
🔘DJ 143A (Laslea – Nou Săsesc)
🔘DJ 105D (Agnita – Nou Român)

✅curățire șanțuri, rigole executată mecanizat:
🔘DJ 143B (Sibiu – Rusciori)

plombări cu emulsie bituminoasa:
🔘DJ 141A (Mihăileni – Vecerd)

✅montat stâlpi pentru indicatoare rutiere, montat indicatoare rutiere:
🔘DJ 141D (Presaca – limită județ Alba)

✅scarificare și reprofilare drum cu cilindrare fără adaos de material pietros:
🔘DJ 106P (Sădurel – Rozdești)
cosirea vegetației ierboase (mecanizat):
🔘DJ 106G (int.DJ 107B – Miercurea Sibiului)

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Concurs de recrutare la Aeroportul Internațional Sibiu

Aeroportul Internaţional Sibiu R.A. organizează concurs în data de 21.08.2025, ora 10:00, în vederea ocupării unui post vacant de agent salvare aeroportuară și instalații de stins incendii în cadrul Serviciului pentru Situații de Urgență/ Direcția Operațională (contract de muncă pe durată nedeterminată).

ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI PRINCIPALE ALE POSTULUI:

  1. Execută acțiuni de intervenție promptă pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor și a bunurilor periclitate de incendii în perimetrul LRSB;
  2. Deserveşte autospecialele de stins incendii și participă activ la intervenție în cazul producerii unei situații de urgență pe aeroport sau în imediata apropiere a acestuia, subordonându-se responsabilului turei de serviciu din cadrul Serviciului pentru Situații de Urgență. Se echipează în ținută de intervenție în maxim 1 minut (Bocanci cizme, costum Nomex, mănuși Nomex, cască, aparat de respirat);
  3. Asigură menținerea, în permanență, a capacității maxime de intervenție a serviciului, a funcțio-nării întregii tehnici de luptă din dotare, precum și a alarmării, deplasării și concentrării opera-tive a forțelor și mijloacelor serviciului la locul incendiului, exploziei, avariei sau accidentului aviatic; în unele cazuri unde se impune, ia măsuri pentru sporirea capacității de intervenție;
  4. Participă la exerciții pentru verificarea capacității de intervenție în situații de urgență;
  5. Participă la verificarea rețelei de hidranți de incendiu, a căilor de evacuare, a instalațiilor de alarmare, avertizare și de stingere incendii, precum și a trapelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți;
  6. Participă la acțiuni de deblocări și înlăturarea dărâmăturilor provocate de calamități naturale sau catastrofale;
  7. Participă în caz de necesitate, împreună cu pompierii civili, la căutarea și salvarea aeronavelor aflate în dificultate, în conformitate cu normele interne și internaționale;
  8. În cazul apariției unor stări de pericol de incendiu sau explozie, raportează imediat conducerii unității și organelor I.S.U. și stabilește împreună cu conducătorii locurilor de muncă măsurile necesare care se impun;
  9. Verifică toate accesoriile, echipamentele de protecție și substanțe chimice din dotarea serviciului, precum și instalațiile de alarmare să fie în permanentă stare de funcționare;
  10. Execută constant şi corect lucrări de întreţinere zilnică şi periodică la tehnica auto din dotare, conform normativelor în vigoare, asigurându-le un aspect agreabil, curat şi funcţionare optimă a acestora;
  11. Verifică starea mijloacelor auto şi de aerodrom atât la predarea cât şi la primirea turei.

CERINȚE DE OCUPARE A POSTULUI:

1.Studii generale;

2.Certificat de absolvire curs de Servant pompier, sau document echivalent emis de autoritățile statului;

3.Condiție fizică și psihică bună pentru a putea face față la un un efort fizic intens și la un nivel accentuat de stres;.

4.Permis de conducere categorie „B”;

  1. Constituie avantaj:
  • deținerea unui permis de conducere categorie „C”
  • cunoașterea limbii engleze la un nivel necesar pentru performarea atribuțiilor sale.
    Competențe comportamentale:
  • orientare către performanță;
  • comunicare eficientă;
  • flexibilitate în abordarea situaţiilor de lucru, capacitate de a lucra în echipă.

ETAPE DE SELECȚIE ȘI PROBE AFERENTE ACESTORA:

  1. evaluare compatibilității cu postul prin interviu;
  2. evaluarea cunoștințelor de specialitate prin test scris care are la bază bibliografia publicată în prezentul anunț.

CONȚINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ:

  1. cerere de înscriere;
  2. CV în format Europass semnat pe toate paginile;
  3. copiile documentelor care atestă nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea tuturor cerințelor precizate în pre-zentul anunț;
  4. carnet de muncă – în copie sau adeverință care să ateste vechimea în muncă;
  5. copia actului de identitate;
  6. copia permisului de conducere;
  7. adeverință medicală;
  8. cazier judiciar;
  9. alte documente relevante pentru desfășurarea concursului.
    Documentele justificative în copie trebuie să fie semnate de către candidat privind conformi-tatea cu originalul.

Tematică și Bibliografie:
Tematică:

  1. Noțiuni generale privind apărarea împotriva incendiilor
    – obligații legale ale personalului
    – clasificarea incendiilor și măsuri de prevenire.
  2. Mijloace de primă intervenție și agenți de stingere
    – stingătoare, hidranți, instalații fixe
    – utilizarea apei, spumei, pulberilor etc.
  3. Echipamente individuale de protecție
    – echipamentul de protecție pentru incendii
    – aparate de respirat autonome (SCBA).
  4. Sănătatea și securitatea în muncă
    – obligații privind prevenirea accidentelor
    – instruirea și folosirea echipamentului de protecție.
  5. Comportamentul în situații de urgență
    – semnalizare, alarmare, evacuare
    – reguli de intervenție.
  6. Disciplină și conduită în serviciu
    – obligații ale angajatului
    – responsabilitate și colaborare.

Bibliografie:
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
– Art. 10: clasificarea riscurilor și măsurile generale
– Art. 19–22: obligațiile angajaților și angajatorilor
– Art. 17–18: semnalizarea și intervenția la incendii

OMAI nr. 163/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor
– Cap. IV: mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
– Cap. V: organizarea intervenției
– Anexele: tipuri de stingătoare, echipamente, semnalizare

Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă
– Art. 6–10: obligațiile angajatorului și ale lucrătorului
– Art. 13–14: echipamentul individual de protecție (EIP)
– Art. 20–22: instruirea, controlul și măsuri preventive

OMAI nr. 75/2019 privind echiparea structurilor de intervenție
– Echipamente de protecție și dotări pentru personalul de intervenție

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă
– Art. 20–24: atribuțiile personalului și măsurile de protecție

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
– Art. 39–41: drepturi, obligații, disciplină în muncă.

Dosarele se depun la sediul Aeroportului Internațional Sibiu R.A, din şos. Alba Iulia nr. 73, până la data de 20.08.2025 ora 15.00.

Modalitatea de desfășurare a probelor de selecție: la sediu Aeroportului Internațional Sibiu R.A. Mai multe informații privind procesul de recrutare pot fi găsite pe site-ul Regiei și ne puteți contacta, prin e-mail, pe adresa [email protected].

Pentru detalii privind salarizarea, concediu, programul de lucru și alte beneficii, vă rugăm să contactați Compartimentul Resurse Umane la adresa de e-mail: [email protected].

Se oprește alimentarea cu gaze naturale în 3 localități din județul Sibiu

Pentru a permite Transgaz efectuarea unor lucrări specifice la instalațiile proprii, compania Delgaz Grid este nevoită să sisteze temporar alimentarea cu gaz, miercuri, 13 august, în intervalul orar 9-12, la consumatorii din localitățile Șeica Mare, Șeica Mică și Boarta.

Compania solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuției gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute.

„În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugați să anunțe imediat dispeceratul de urgență al Delgaz Grid la unul dintre numerele de telefon: 0800.800.928 (număr gratuit, apelabil din principalele rețele de telefonie fixă și mobilă) sau 0265.200.928 (număr taxabil cu tarif local din rețeaua Telekom și cu tariful operatorului din toate celelalte rețele de telefonie).

Regretăm disconfortul creat și le mulțumim clienților pentru înțelegerea și sprijinul acordat pentru desfășurarea acestor lucrări care au ca scop final îmbunătățirea serviciului de distribuție a gazelor naturale pentru consumatori”, a transmis Delgaz Grid.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Apel urgent la acțiune. Starea critică a sistemului național de biblioteci din România (2020–2023)

Comisia Națională a Bibliotecilor face un apel urgent la acțiune. Într-o analiză publicată de curând, aceasta arată că sistemul național de biblioteci din România a cunoscut în perioada 2020–2023 un regres alarmant, marcat de scăderea numărului de biblioteci, degradarea fondurilor documentare, inegalități structurale majore între mediul urban și rural și deficiențe sistemice în ceea ce privește digitalizarea, resursele umane și guvernanța.

Peste 500 de biblioteci închise în doar patru ani

Conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unități. Închiderea acestor biblioteci a avut loc în numeroase cazuri fără justificare legală, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2002, care interzice desființarea bibliotecilor publice fără desființarea unității administrativ-teritoriale aferente.

Această practică nu doar că subminează respectarea legii, dar afectează direct dreptul constituțional la cultură al cetățenilor, mai ales în zonele unde biblioteca este singura instituție culturală existentă. Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar și în memoria culturală locală, afectând capacitatea comunităților de a accesa resurse educaționale, de a conserva istoria locală și de a participa activ la viața culturală. Această realitate amplifică inegalitățile sociale și culturale, în special în mediul rural, unde dispariția bibliotecilor echivalează cu pierderea unui spațiu vital pentru educația continuă, socializare și incluziune comunitară.

Degradarea fondului de carte este un alt semnal grav

În 2023, colecțiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anul anterior. Ritmul de înnoire este deosebit de lent. Un volum achiziționat astăzi ar urma să fie înlocuit, în medie, abia peste 110 ani, deși standardele internaționale recomandă o rată de reînnoire de 7–10 ani. În bibliotecile școlare și comunale, în special, achizițiile de carte sunt minimale, reflectând lipsa de resurse și de interes instituțional pentru actualizarea conținuturilor.

Disparitățile între urban și rural sunt accentuate. Deși majoritatea bibliotecilor (60,6%) sunt situate în mediul rural, acestea dispun de doar 21,8% din fondul de carte. În același timp, 73% dintre utilizatorii activi provin din mediul urban. Aceeași disproporție se regăsește în achizițiile anuale de volume și în frecvența utilizării serviciilor. În multe cazuri, bibliotecile rurale există doar formal, fără să ofere efectiv acces la informații relevante sau servicii de calitate.

opened book, lying on the bookshelf with a glasses

Accesul inegal la resurse digitale agravează și mai mult această situație

Colecțiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, în timp ce bibliotecile publice și specializate din mediul rural au avut în medie sub un titlu digital nou achiziționat în 2023. România rămâne printre puținele state europene care nu asigură, prin intermediul bibliotecilor publice, acces la publicații digitale de actualitate. Lipsa unei strategii naționale coerente de digitalizare și dotarea insuficientă cu sisteme informatice moderne limitează accesul cetățenilor la resurse esențiale și afectează dezvoltarea competențelor digitale, contribuind la o formă modernă de excluziune și anume, analfabetismul digital.

Resursele umane reprezintă un alt punct critic

La finalul anului 2023, peste 52% din angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani. Această îmbătrânire accelerată a personalului, coroborată cu o recrutare minimă de tineri specializați, prefigurează o criză de succesiune și un potențial colaps al competențelor instituționale în următorii ani.

Mai mult, distribuția inegală a personalului calificat între urban și rural limitează capacitatea de dezvoltare a bibliotecilor din comunitățile dezavantajate. Lipsa unor politici publice coerente privind formarea continuă, atragerea și retenția personalului tânăr în sistem contribuie la stagnarea sau chiar regresul serviciilor oferite. În multe cazuri, bibliotecile funcționează cu personal insuficient, fapt ce afectează nu doar calitatea activităților, ci și capacitatea de a răspunde nevoilor moderne ale comunității. Situația este cu atât mai acută în mediul rural, unde bibliotecarul se confruntă cu multiple responsabilități administrative necorelate cu specificul profesional.

Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți

În pofida acestor dificultăți, sistemul a înregistrat o ușoară creștere în 2023 a numărului de utilizatori activi și a volumelor împrumutate, semn al potențialului de reziliență și relevanță a bibliotecilor. Totuși, fără reforme structurale și investiții strategice, aceste evoluții pozitive riscă să fie doar temporare și insuficiente pentru a opri degradarea generală.

Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți: bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esențială elaborarea unei strategii naționale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane.

În actualul context global, marcat de dezinformare, propagandă digitală și război cognitiv hibrid, bibliotecile nu mai pot fi privite doar ca spații culturale, ci trebuie recunoscute ca infrastructuri strategice de apărare informațională. Prin promovarea gândirii critice, alfabetizării media și accesului echitabil la surse verificate, bibliotecile pot deveni un pilon esențial în protejarea societății împotriva manipulării și în consolidarea rezilienței democratice.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Bolojan confirmă: Impozitele pe proprietate vor crește cu 70% în unele cazuri

Premierul Ilie Bolojan a confirmat cea mai mare temere: impozitele pe proprietate vor crește în unele cazuri și cu 70%.

Bolojan a spus că în anumite localități din România, impozitele pe proprietate pentru persoanele fizice ar putea crește, de la 1 ianuarie 2026, chiar și cu până la 70%, acolo unde acestea nu au mai fost indexate de ani de zile.

Șeful Guvernului a precizat că, potrivit datelor existente, nivelul actual al impozitelor nu reflectă valoarea reală a proprietăților, iar majorările vor fi incluse în al doilea pachet de măsuri de austeritate.

Întrebat dacă procentul de 70% este realist, Bolojan a explicat că acesta este posibil doar în localități unde impozitele nu au fost actualizate de mult timp.

„Afirmația generală nu este așa, dar este posibil ca, acolo unde, într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la o astfel de majorare exclusiv pentru persoanele fizice.

Pentru persoanele juridice, calculele se fac după alte formule, care țin cont de valoarea activului respectiv”, a declarat premierul, la Antena 3 CNN.

Bolojan a subliniat că aceste ajustări se discută în contextul crizei bugetare prin care trece România. Veniturile suplimentare obținute din majorările de impozit vor rămâne la bugetele autorităților locale.

„Acești bani vor fi încasați de către unitățile administrative și vor fi un venit suplimentar pentru ele. În aceeași proporție, sau mai puțin – asta se va decide în toamna acestui an – statul va direcționa mai puține fonduri pentru echilibrare către autoritățile locale”, a explicat prim-ministrul.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

INTERVIU Marius Chivu: „La noi se scrie prea mult și se citește și se recenzează prea puțin”

Scriitor, jurnalist cultural, cronicar literar, traducător și editor, Marius Chivu este una dintre cele mai influente voci, în ceea ce privește scrierea literară, din România. Născut în 1978, la Horezu, județul Vâlcea, a absolvit Școala Populară de Arte din Râmnicu Vâlcea și Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. Autorul a debutat la la 34 de ani, în 2012, cu volumul de poezie, „Vântureasa de plastic”.

Având „dor de ducă” a publicat trei jurnale de călătorie „Trei săptămâni în Himalaya”, „Trei săptămâni în Anzi” și „Trei săptămâni în Atlas”. În 2011 a pus bazele, împreună cu Florin Iaru, la ce urma să fie cel mai longeviv atelier de „creative writing” din România. Este redactor al revistei „Dilema”, realizatorul radio-talk-ului cu scriitori „All You Can Read“ de pe UrbanSunsets.com și co-moderatorul podcastului Cronicari Digitali. Din 2020 este editorul antologiei anuale de proză scurtă „KIWI”.

Pe Marius Chivu l-am întâlnit mai mult sau mai puțin întâmplător, la o librărie cu istorie, de pe strada Nicolae Bălcescu.

„Să debutezi este, de fapt, cel mai ușor lucru, întrucât ai totul de spus în timp ce nimeni nu are (încă) nicio așteptare de la tine”

Ești un om care dă aripi penițelor tinerilor, cum a fost debutantul Marius Chivu? Timorat, rușinos sau îndrăzneț și vocal?

Eu am debutat relativ târziu, la 34 de ani, cu un volum de poezie, Vântureasa de plastic, când îmi făcusem deja un nume de cronicar literar. Deci vocal și îndrăzneț eram deja, dar cu cărțile altora. Însă recenzând mai bine de un deceniu cărțile celor care aveau să-mi devină colegi de literatură m-a ajutat să fiu destul de sigur pe mine încă de la prima carte. Timorat nu am fost, doar emoționat. Mai ales că am luat premii cu acel debut, care a fost ulterior și tradus în franceză.

Ai vreun text de la începutul carierei tale pe care nu l-ai publicat, îți place, dar nu vrei să îl dezvălui dintr-un oarecare ,,egoism”? Sau nu consideri că este destul de bun.

Am câteva eseuri literare pe care nu le-am considerat suficient de bune pentru a fi publicate, așa cum nepublicat a rămas și primul meu volum de povestiri. Abia când l-am terminat de scris mi-am dat seama că încep să știu despre ce vreau să scriu și, mai ales, cum anume. Așa că l-am pus deoparte, și bine am făcut, și m-am apucat să scriu povestirile din Sfârșit de sezon, pe care la reeditare nu le-am modificat câtuși e puțin.

Cum ai motiva un tânăr scriitor care ar dori să fie vizibil, dar e prea nesigur pe el?

În primul rând, i-aș spune că vizibilitatea e o iluzie. La noi se scrie prea mult și se citește și se recenzează prea puțin, încât să spere că literatura îl va pune sub reflector. Înainte de toate literatura e o afacere personală, iar motivația faimei este cea mai puțin potrivită scrisului, ca să nu spun nocivă. Vizibilitatea se câștigă în timp, dacă există talent dublat de perseverență și muncă. Cît despre nesiguranță, asta nu te părăsește niciodată cu adevărat. Căci cu fiecare carte pe care o scrii o iei de la capăt, fiecare text scris vine însoțit de îndoială. Cu timpul scrisul devine mai greu. Să debutezi este, de fapt, cel mai ușor lucru, întrucât ai totul de spus în timp ce nimeni nu are (încă) nicio așteptare de la tine.

„Niciun film nu a reușit să spună vreodată la fel de munte ca romanul pe care l-a ecranizat”

Dai frâu liber debutanților să scrie despre ce vor aceștia la taberele pe care le organizezi, apoi pui o temă simbolică. Ce faci dacă acei oameni rămân indeciși, le dai idei sau îi lași să și le găsească singuri? Cât de mult contează spontaneitatea pentru un autor?

În tabere, fiecare contribuie cu idei la ideea de proză a fiecăruia. E un fel de brainstorming, un efort colectiv de sugestii, în urma căruia fiecare alege ce îi place sau ce i se potrivește lui, ca să nu mai spun că se poate răzgândi în timpul procesului. Asta e frumusețea taberelor de scris: la început toți pun umărul, apoi fiecare rămâne singur cu propriul scris și trebuie să ia deciziile finale de unul singur ori consultîndu-se cu mine. Literatura presupune gîndire, planificare, rescriere, eliminare și, mai ales, timp. Spontaneitatea e bună la lecturile performative sau la stand up comedy, unde ești provocat de vreun heckler să-i dai replica pe loc. Proza nu se scrie contra-cronometru și cu cititorul de față. Unele idei îți vin și după zece ani de căutare. Instinctul, flerul, intuiția, acestea da, sînt de folos scrisului.

Care este cea mai grea parte în scoaterea unei antologii cu scriitorii debutanți?

Cu excepția primelor două ediții din KIWI unde erau, într-adevăr, mulți debutanți, nu mă ocup exclusiv cu asta. Dar cel mai greu este să-ți asumi selecția, căci știi că cei rămași pe dinafară vor fi afectați. Unii chiar nu te vor mai băga în seamă și se vor răzbuna pe tine pe FB la un moment dat 😊.

Poate proza scurtă să spună mai multe lucruri decât un roman sau un film?

În primul rând, o povestire poate să spună la fel de multe lucruri ca o trilogie romanescă. Nu dimensiunea dă valoare sau profunzime unei creații literare. Metamorfoza lui Kafka, Sonata Lunii, Cumințenia pământului ori unele tablouri de Salvador Dali, ca să mă opresc doar la acestea, sunt capodopere artistice absolute în ciuda, ca să nu spun tocmai datorită dimensiunilor lor reduse. Ca să mă refer doar la literatură: Kafka, Cehov, Salinger, Caragiale, Carver, Cheever, Alice Munro, Borges, Buzatti, Cortazar, cu toții au scris aproape exclusiv povestiri și nuvele, deci proză scurtă.

Între Moartea lui Ivan Ilici și Război și pace există o diferență de aprox. 1700 de pagini, dar moștenirea literară a lui Tolstoi se bazează pe ambele scrieri. Între Moarte de Veneția și Muntele vrăjit diferența e de peste 1000 de pagini. La fel, Mendebilul și Theodoros sunt două capodopere ale lui Cărtărescu în ciuda diferenței de vreo 600 de pagini. Marile proze ale lui Borges au câteva pagini. Cât despre filme, care sunt opere artistice cu un limbaj diferit de literatură, deci comparația e la fel de forțată ca între un tablou și o sculptură, niciun film nu a reușit să spună vreodată la fel de munte ca romanul pe care l-a ecranizat.

„Fiecare mare scriitor este bun în felul lui și nu mai bun decât alt mare scriitor”

În zilele noastre este de ajuns să știi să scrii bine sau trebuie să știi și să te vinzi?

Depinde ce înțelegi prin „de ajuns”. E de ajuns să scrii bine pentru a fi publicat de o editură onorabilă, dar asta nu presupune și că vei ajunge un autor de bestseller, vei vinde cam o mie de exemplare atât cât este media pieței noastre de carte. În același timp, poți fi un autor ale cărui cărți se vând foarte bine, dar scrisul tău să fie foarte rău (Igor Bergler, Irina Binder). Valoarea literară nu este, decât rareori, direct proporțională cu cifrele vânzărilor. Unele cărți sînt mai vandabile/comerciale/ușoare decât altele, iar asta le ajută să fie preferate de mai multă lume. Nu înțeleg însă acest „să știi să te vinzi”. Căci nu autorii își vând cărțile (decît dacă sînt librari), subiectul cărților le face vandabile (mistere, conspirații, fantasy) sau, eventual, campaniile de marketing (dar la noi nu prea e cazul). Altfel, sigur, probabil că o vedetă media sau cineva cu cont de Only Fans ar știi mai bine cum să-și vândă cărțile decât un profesor de literatură.

Ce îl face pe un scriitor mai bun decât altul, faptul că e citit de mai multă lume sau că e apreciat de critici?

Cum spuneam, numărul de cititori sau vânzările nu sunt un indiciu al valorii: Eric-Emmanuel Schmitt și Paolo Coelho sînt citiți de infinit mai multă lume, oriunde pe glob, decît George Saunders și Colson Whitehead, ca să aleg acești patru scriitori bărbați în viață traduși la noi de aceeași editură: Humanitas Fiction. Cărțile Irinei Binder sunt citite de zeci de mii de ori mai mult decât cărțile Virginiei Woolf. În ciuda faptului că sunt citiți de mai multă lume, ceea ce nu este deloc blamabil, aprecierea criticilor și marile premii literare ale lumii sunt net în favoarea celor care fac din literatură artă, nu vânzări. În plus, de la un anumit nivel încolo, comparațiile nu mai sunt relevante. Fiecare mare scriitor este bun în felul lui și nu mai bun decât alt mare scriitor. Sau rămâne o chestiune de gust: unora le place mai mult Margaret Atwood, alții o pot prefera pe Annie Ernaux. Sau, ca să aduc în chestiune și diferențele de gen, cititoarele femei o preferă pe Elena Ferrante, pe când cititorii bărbați îl preferă pe Karl Ove Knausgard.

Ești din Horezu, Vâlcea, ai copilărit în Slătioara, la bunici, ai vreo amintire dragă din copilărie pe care ai dori să ne-o împărtășești?

 Aș spune una legată de scris. Prin clasa a șasea am primit ca temă pentru vacanța de vară să notăm zilnic într-un caiet starea vremii. Să încerc să descriu vremea, altfel neschimbătoare semnificativ, timp de 80 de zile consecutiv fără să mă repet prea mult, asta a însemnat pentru mine un exercițiu stilistic foarte greu, dar pe care l-am dus la capăt onorabil, zic eu. Când s-a reluat școala însă, diriginta nu ne-a controlat caietul de teme. Ei bine, acest efort literar rămas neevaluat și neapreciat m-a învățat o lecție importantă despre condiția scriitorului 😊.

Ai o legătură aparte cu mediul rural. Unde crezi că s-a născut veșnicia și de ce?

Veșnicia s-a născut la sat în capul unui poet mistic nefericit la oraș. Legătura mea aparte cu mediul rural sunt familia, natura și liniștea. Câteva luni pe an îmi încarc bateriile locuind în casa de la țară a bunicilor mei materni, casă pe care am restaurat-o și renovat-o. Cu satul am legături naturale, nu supranaturale.

„Scriu mai bine când nu sunt înconjurat de oameni și de tentații”

Ce este un țăran?

Asta mă întreb și eu de cînd îi văd pe țăranii de la mine din sat că au iPhone, ATV, cont de TikTok, panouri solare și camere de supraveghere montate pe case, în timp ce beau energizante la doză și comandă pizza online. Mă întreb dacă Lucian Blaga ar mai fi fost tentat de veșnicia satului rămas fără licurici din cauza pesticidelor și a poluării luminoase, ori de satul al cărui fundal sonor vara sunt cositoarele electrice.

Cum i-ai motiva pe orășeni ca să se mute la țară?

În nici un fel. Mai ales că, după cum am constatat deseori, orășenii mutați la țară vor să trăiască tot ca la oraș, fără prea mare grijă față de natură, tăind copaci și betonând curțile. Nu mi-aș dori și mai multe mașini pe uliță sau neoane prin grădini. Am un vecin care se duce la market cu SUV-ul, deși distanța e de 200 de metri.

Scrii mai bine când ești înconjurat de aer curat și verdeață?

Și asta, dar scriu mai bine când nu sunt înconjurat de oameni și de tentații. La țară timpul curge mai lent, lipsit de „comunicare” și „events”.

Îți place să călătorești și nu de puține ori ne-ai povestit și nouă despre călătoriile tale, când te gândești ,,acasă” ce îți vine pentru prima oară în minte?

Pentru mine acasă e unde am copilărit și unde am cele mai multe amintiri cu familia. Când călătoresc departe de casă, alături de tovarășul meu, Marius Rădoi, mereu îi povestesc câte ceva din copilărie inspirat de ceea ce vedem pe unde ajungem.

Care a fost locul care te-a impresionat cel mai mult și de ce?

Îmi privesc călătoriile mai degrabă ca pe un drum, decît ca pe o suită de locuri vizitate. În fiecare călătorie făcută, Himalaya, Anzi, Atlas & Sahara, drumul a fost altfel. Asta mă impresionează: felul în care locul ne impune drumul. Pentru că este o experiență mai recentă și mai proaspătă în amintire, cel mai impresionat am fost de drumul prin Sahara. Cred că acel capitol din Trei săptămâni în Atlas este cel mai bun lucru scris de mine din toate cele trei cărți de călătorie publicate până acum.

„Fără munca de jurnalist nu mi-aș fi permis luxul de a fi și scriitor”

Oamenii sunt la fel peste tot?

Într-o bună măsură, da. Amabili, curioși, interesanți, confruntați cu propriile greutăți ale vieții. Acolo unde religia este mai puternică, acolo apar mai evidente diferențele. Convingerea mea e că religia este cea care impune și întreține, artificial, diferențele între oameni.

Ce te motivează să scrii?

Totul, mai puțin veniturile financiare. Din acest punct de vedere, în România scrisul este pierdere de vreme. Să scrii într-o țară cu jumătate din populație analfabetă funcțional și cu restul populației majoritar neinteresată de citit, asta reprezintă, de fapt, o mare demotivare pentru scris.

Făcând referire la titlurile cărților tale, ce reprezintă acest ,,trei săptămâni” pentru tine?

Timpul alocat pentru a călători cât mai cu folos printr-o cultură străină. Vreme de o lună de zile sunt curios la maxim, simțurile sunt alerte, pofta de umblat și de scris merg mână în mână. După care se instalează obișnuința și comoditatea, disponibilitatea la mirare scade și mi se face dor de acasă.

Ești scriitor și jurnalist. Cât de departe este ,,podul” de la jurnalist la scriitor? Și invers.

Sunt jurnalist cultural, ceea ce înseamnă că, de douăzeci de ani, m-am ocupat cu anchete și interviuri culturale, cronici literare, dosare tematice. Deci o muncă adiacentă, convergentă celei de scriitor. În plus, legat și de ceea ce spuneam mai sus, fără munca de jurnalist nu mi-aș fi permis luxul de a fi și scriitor.

„În scris, experiența de viață, imaginația și stilul sunt mai lucrative decât drogurile”

Majoritatea scriitorilor au vicii. Dar oare un viciu, cum sunt drogurile halucinogene, oare acestea nu pot fi considerate dopaj pentru scriitor? Iar cum sportivul mai slab ia substanțe ca să devină mai bun, scriitorul care se droghează nu i se aseamănă?

În primul rând, majoritate oamenilor au vicii, scriitorii nu reprezintă o categorie profesională sau creatoare mai vicioasă decât altele. Spre deosebire de sport, unde anumite substanțe, multe ilegale, pot îmbunătăți performanțele fizice, la scris îți folosești creierul, pe care drogurile mai degrabă îl alterează, nemaivorbind de riscul dependenței care afectează disciplina și luciditatea de care scrisul are nevoie. S-a experimentat dintotdeauna în literatură mai ales prin folosirea opioidelor și halucinogenelor, dar rezultatele notabile literar sunt puține și, mai degrabă modeste. În scris, experiența de viață, imaginația și stilul sunt mai lucrative decât drogurile. Vezi romanele lui Cărtărescu, un scriitor care nu bea alcool, nu fumează nici măcar tutun, care consumă doar cafea, dar a cărui imaginație este propriul ei drog. Dacă nu poți scrie treaz pagini de literatură bună, cu atât mai puțin le vei scrie beat sau drogat. Irvine Welsh sau Chuck Palahniuk, mari amatori de droguri, conform propriilor spuse, nu-și scriu cărțile sub influența drogurilor. Așa cum nici Hemingway nu scria beat, căci scrisul și băutul erau pentru el două activități distincte.

A pornit vreo carte de-a ta de la un vis? Ce visează Marius Chivu în ultimile nopți?

Doar o povestire (vezi una dintre cele cinci povestiri noi din ediția adăugită a Sfârșitului de sezon) și anumite scene presărate pe ici pe colo, inclusiv în cărțile de călătorie. Visele mi se par, în general, relevante sau interesante pentru cel care le visează, nu pentru cel care le ascultă. Pentru că visele au o formă specială de desfășurare pe care narațiunea nu o poate surprinde satisfăcător. Orice vis văzut cu ochii minții va fi desfigurat prin povestire, de aceea nici un vis nu poate fi povestit ca atare, el trebuie recreat, deci reinventat.

Un cititor bun poate și să scrie bine?

Toți marii scriitori au fost și sunt, înainte de toate, mari cititori. Dar nu orice mare cititor poate deveni un bun scriitor. Așa cum majoritatea melomanilor nu pot cânta la nici un instrument.

„Cel mai poetic oraș este cel din versurile poeților”

Care este legătura ta cu Sibiul? Ce te atrage ceva la acest oraș?

În primul rând, am rude în Sibiu, am amintiri de când îmi vizitam verișorii în copilărie și mergeam în Dumbravă sau la Cinema Pacea. Cultural vorbind, ARTmania, Festivalul de jazz, FITS, întâlnirea cu Dan Perjovschi sau cu literatura unor Cioran, M. Ivănescu, Iustin Panța, Radu Vancu, Adela Greceanu, Rita Chirian, Teodora Coman ș.a. au însemnat mult în formarea mea culturală în ultimii douăzeci de ani.

Care este locul tău preferat din Sibiu?

Aș prefera să rămână neîmpărtășit, la propriu și la figurat.

Care crezi că este orașul cel mai poetic din România?

Cel mai poetic oraș este cel din versurile poeților.

Ce îl face pe Marius Chivu să se trezească dimineața?

Pisicuța Kiwi.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Impozitele mașinilor mai vechi vor „sări în aer” de anul viitor

Proprietarii ale căror autoturisme au o vechime mai are de 15 ani vor plăti impozite mult mai mari începând de anul viitor.

Proprietarii de mașini mai vechi de 15 ani, cu norme de poluare Euro 4, Euro 3 sau inferioare, riscă să plătească impozite auto mult mai mari începând de anul viitor.

În cazul acestor vehicule, taxele ar putea fi chiar de două sau trei ori mai mari decât în prezent, potrivit principiului „poluatorul plătește”.

În prezent, impozitul auto este calculat pe baza formulei de 10 lei pentru fiecare 200 cm³. Dacă va fi introdus și criteriul suplimentar al normei de poluare, impozitul se va indexa în funcție de vechimea și gradul de emisii al mașinii.

„De exemplu, în acest moment, un autoturism cu o capacitate cilindrică între 1.400 și 1.600 cm³ are un impozit anual de 80 de lei.

Din 2026 însă, dacă noul criteriu va fi aplicat, suma ar putea depăși 130 de lei. Măsura este solicitată de Comisia Europeană pentru a combate poluarea și a reduce deficitul bugetar.

Datele oficiale arată că, din cele aproximativ 9 milioane de mașini înmatriculate în România, aproape o treime au normă de poluare Euro 4 și o vechime de până la 19 ani.

Cele mai afectate vor fi, astfel, mașinile vechi și mai puțin eficiente din punct de vedere ecologic, pentru care impozitele vor crește cel mai mult”, anunță Digi 24.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Vești proaste pentru românii care au rate în lei. IRCC a ajuns la un nivel record

Românii care au credite în lei vor plăti rate mai mari de la 1 octombrie 2025, ca urmare a creșterii Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) de la 5,55% la 6,07%, cel mai ridicat nivel de la introducerea acestuia, în mai 2019.

În funcție de valoarea și durata creditului, ratele lunare ar putea urca cu până la 100 de lei, informează PrimaNews.ro.

Economiștii estimează că, odată cu reluarea fluxurilor de investiții și a intrărilor de fonduri europene, lichiditatea din piață ar putea să se îmbunătățească, ceea ce ar exercita presiune pentru scăderea dobânzilor.

Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat însă că o eventuală reducere a ratei-cheie poate fi luată în calcul doar după ce dobânzile din piață încep să coboare.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este indicatorul oficial folosit pentru calculul dobânzilor variabile la creditele în lei acordate persoanelor fizice în România.

IRCC arată costul mediu al împrumuturilor în lei dintre băncile comerciale din România, calculat pe baza tranzacțiilor efective din piața interbancară.

Acest indice s fost introdus în mai 2019, prin OUG nr. 19/2019, ca alternativă la ROBOR (care era folosit anterior pentru creditele populației).

Indicele IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor zilnice ale tranzacțiilor interbancare, pe un interval de trei luni.

Banca Națională a României îl publică trimestrial, cu aplicare la credite începând din trimestrul următor.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.