Municipiul Sibiu ocupă locul 37 din cele 41 de reşedinţe de judeţ la absorbţia fondurile structurale europene, în perioada 2008-2011, conform unui raport al Institutului de Politici Publice (IPP). Sumele atrase de municipalitatea sibiană până la 31 decembrie 2011 au fost de doar 3,6 milioane euro, spre deosebire de Iaşi unde s-au atras 75 milioane euro, Oradea, 73 milioane euro sau Târgovişte, 68 milioane euro. Analiza IPP urmăreşte capacitatea şi implicarea administraţiei publice locale în absorbţia durabilă a banilor europeni pentru modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor din România.
Învăţământul românesc
REGÂNDIM SIBIUL! Mihai Copăceanu Educaţia este un fapt de cultură. Un oraş european celebru stimulează o educaţie aleasă (ex. Paris). Educaţia din România, bineînţeles, nu ar putea fi cu mult deosebită de cultura română şi, de aici, rezultatele. Zilele trecute am avut şapte întâlniri ostenitoare cu sute de liceeni de la „Lazăr”, „Goga”, „Noica” şi „Bruk”, discutând despre droguri, studiul în străinătate şi psihologie. M-au surprins câteva aspecte pe care ţiu să le spui: deschiderea şi ajutorul cadrelor şi direcţiunii în zile în care în fiecare liceu există o viaţă şcolară intensă.
Elevii sibieni la Conferinţa Naţională Mentorship şi continuitate în Consiliul Naţional al Elevilor de la Botoşani
Delegaţia Consiliului Judeţean al Elevilor Sibiu, formată din: Georgiana Epure, preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Sibiu şi secretar al Departamentului de Relaţii Externe în cadrul Consiliului Naţional al Elevilor; Călin Cociş, redactor în cadrul Biroului de Presă al Consiliului Naţional al Elevilor şi Paula Ciucur, profesor coordonator CJE Sibiu s-au întors de la conferinţa Consiliului Naţional al Elevilor cu tema „Mentorship şi continuitate în CNE”. Întâlnirea a avut loc la Botoşani şi în cadrul ei au participat reprezentanţii din fiecare judeţ ai Consiliilor Judeţene ale Elevilor, seniori ai Consiliului Naţional al Elevilor şi peste 15 formatori şi coordonatori CNE.
600 de sibieni solidari cu copiii bolnavi de diabet
Marşul de solidaritate cu copiii bolnavi de diabet „Cştigi şi dăruieşti sănătate”, organizat miercuri, 23 mai, la iniţiativa Companiei Sanofi şi a Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a atras participarea a peste 600 de sibieni. Încurajată de entuziasmul general al participanţilor şi ţinând cont de situaţia foarte dificilă prin care trece Centrul Medical „Cristian ªerban” de la Buziaş, recent afectat de un incendiu foarte grav, Compania Sanofi a hotărât să doneze suma de 22.000 de lei, triplând, astfel, donaţia planificată iniţial.
Tipuri de aparate ortodontice – Aparatele mobile
Aparatele mobile, numite si aparate funcţionale, sunt dispozitive care acţionează asupra activităţii musculaturii, pe care o modifică pentru a obţine efectele dorite. Sunt indicate în unele anomalii ortodontice determinate de acţiunea anormală a unei grupe musculare. Pot fi aplicate în dentaţia temporară, la vârste precoce, atunci când există un obicei vicios de sugere a degetului care deja a deplasat dinţii frontali. Se pot aplica şi în dentaţia mixtă în cazuri asemănătoare sau pentru tratarea maxilarelor deformate de o respiraţie orală, interpunerea buzei inferioare în spatele dinţilor frontali superiori.
Anexita
Anexita reprezintă inflamaţia trompei uterine şi a ovarului. Infecţiile pelvine se datorează în cele mai multe cazuri unei flore microbiene mixte: germeni aerobi şi anaerobi. Recunoaşterea cât mai precoce a infecţiilor pelvine şi a tratamentului eficient al acestora este necesară pentru a împiedeca afectarea ireversibilă a sistemului reproductiv. Diagnosticul de anexită este des întâlnit în practica ginecologică, fiind una dintre cele mai frecvente patologii ce determină pacienta să se adreseze unui consult de specialitate. Simptomele acuzate de pacientă sunt reprezentate de: durere în etajul abdominal inferior-predominant în una dintre fosele iliace sau în ambele fose iliace, cu iradiere pe faţa internă a coapsei, cu debut brusc, uneori imediat după menstruaţie, iar apoi cu caracter permanent, febră, greaţă, cefalee.
Scena Sălii Thalia a aparţinut elevilor Liceului de Artă Sibiu
Elevii din an terminal ai Liceului de Artă din Sibiu au susţinut la Sala Thalia un concert simfonic cu titulatura „tinere talente”. Concertul s-a desfăşurat sub bagheta dirijorului Matei Corvin. Astfel, Teodora Oprişor (pian), Amalia Căpruci (nai), Miriam Draşovean (pian), Dora Mocan (flaut), Radu Bogdan (vioară) şi Tudor Theodoru (pian) şi-au luat rămas-bun de la scena Filarmonicii de Stat Sibiu în calitate de elevi ai Liceului de Artă, dar, cu siguranţă, vor reveni ca artişti consacraţi. „Concertul a fost o mare bucurie atât pentru ei, cât şi pentru toţi cei prezenţi.
Luana Maria Prodea – La numai 8 ani, muzica şi scena sunt viaţa ei
Luana Maria Prodea este o micuţă solistă care mai are puţin şi împlineşte opt ani. Cu o voce menită să aducă magia din universul copiilor în sufletul oricui o ascultă, Luana este de ceva vreme o apariţie aşteptată pe scenele naţionale. Elevă în casa I la Liceul de Artă din Sibiu, este şi deţinătoarea de anul acesta a locului I la Olimpiada de Teoria Muzicii. În palmaresul ei se numără şi Premiul Special al organizatorilor la finala „Cerbul Copiilor 2011”, singura din Sibiu care a abţinut această distincţie, dar şi calificarea la preselecţia finală „Mamaia Copiilor 2011”, de asemenea, singura participantă din Sibiu la ediţia acestui an.
Violonistul Stradivarius de România
Mihai Copăceanu Violonistul de renume, Alexandru Tomescu, deţinătorul viorii Stradivarius Elder-Voicu, sosind la Sibiu pentru un concert de cameră, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Sibiu 100%. Rep.: La concert nu a venit multă lume. Cum v-aţi simţit? Alexandru Tomescu: A fost puţin frustrant, ce e drept, nu vreau să ascund acest lucru. Muzica de cameră are încă mult de recuperat. Publicul o percepe greşit, ca pe o muzică lipsită de spectaculozitate, dar nu este nici pe departe aşa. ªtiam de la început că ne vom lovi de o anumită reţinere, dar suntem dispuşi să luptăm şi să impunem acest gen senzaţional de valoros şi rafinat.
Staţiunea Ocna Sibiului, în căutare de bun-simţ
Staţiunea Ocna Sibiului este pentru sibieni, şi nu numai, o oază de relaxare pe întreaga perioadă a verii. Sunt foarte mulţi care aleg Ocna în detrimentul mării sau aleg Ocna din lipsa ştrandurilor în oraş, dar şi mai mulţi aleg staţiunea pentru efectele sale curative. Din păcate, tot la capitolul mulţi se includ şi cei care tratează Ocna Sibiului cu lipsă de respect şi de bun-simţ. În ultimul timp, reprezentanţii Lacurilor au făcut tot posibilul să vină în întâmpinarea dorinţelor vizitatorilor, dar nu li s-a răspuns cu aceeaşi monedă. Raluca Buduşan La staţiunea de la Ocna Sibiului se fac ultimele pregătiri pentru primirea vizitatorilor din sezonul cald.
Teren de fotbal, mai multe spaţii verzi şi infrastructură finalizată în Alma
În comuna Alma treburile merg cum nu se poate mai bine. Sistemul de apă şi staţia de tratare a acestuia au fost date în funcţiune, iar sistemul de canalizare şi staţia de epurare au fost făcute în toate cele trei sate ale comunei Alma, Giacăş şi ªmig, cu extindere până la Gara Aţel. Ioan Feier (foto), primarul comunei, spune că nici învâţământul sau cultura nu au fost neglijate. Căminul Cultural a fost reabilitat în toate trei satele, iar menţinerea reţelei şcolare în întreaga comună a fost prioritară. ªcolile din Alma, dar şi din satele aparţinătoare comunei au fost dotate din punct de vedere calitativ, astfel încât nivelul învaţământului să crească.
Domeniu schiabil la Jina
Pe lângă peisajul unic pe care Jina îl are, datorat în mare parte altitudinii de aproximativ 1.000 de metri, pe lângă unicitatea şi frumuseţea festivalului ,,Sus pe muntele din Jina”, festival care adună tot judeţul, comuna se numără şi printre localităţile cu primari veterani. Iancu Beschiu (foto) se află de aproximativ 12 ani la conducerea Primăriei. Au fost realizate multe proiecte, însă cele mai importante se apropie acum de finalizare. Astfel, lucrările care permit introducerea apei potabile în comună sunt aproape gata, iar 10 kilometri pe drumul dintre Jina şi ªugag au fost terminaţi, cu ajutorul Consiliului Judeţean.


