– instituţie care era reglementată de Codul Familiei, iar în Noul Cod Civil textele se regăsesc în articolele 373 – 403), cu unele îmbunătăţiri;

– divorţul înseamnă desfacerea căsătoriei;

Motivele de divorţ (art. 373 Cod civil)

Divorţul poate avea loc:

a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi, ori la cererea unuia dintre soţi care e acceptată de celălalt;
b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; instanţa stabileşte culpa unuia dintre soţi în destrămarea căsătoriei sau culpa comună a soţilor, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorţ.
c) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani; divorţul se poate pronunţa chiar din culpa exclusivă a soţului reclamant, cu excepţia situaţiei în care pârâtul se declară de acord cu divorţul, când acesta se va pronunţa fără a se menţiona culpa soţilor.
d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei, caz în care desfacerea căsătoriei se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa soţilor.

Proceduri de divorţ:
1. pe cale administrativă poate fi soluţionat divorţul prin acord, indiferent de durata căsătoriei, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
– soţii îşi exprimă liber şi neviciat consimţământul, în faţa ofiţerului de stare civilă de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor,
– nici unul dintre ei nu este pus sub interdicţie judecătorească
– nu au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi.
Cererea de divorţ se depune de către soţi împreună, iar după un termen de gândire de 30 de zile de la înregistrarea cererii, soţii se prezintă personal şi, dacă ambii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă, după ce verifică valabilitatea consimţământului, eliberează certificatul de divorţ fără vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

2. prin procedura notarială pot fi soluţionate:
– divorţul prin acord al soţilor care nu au copii minori,
– divorţul soţilor care au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la:
– numele de familie pe care să îl poarte după divorţ,
– exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi,
– stabilirea locuinţei copiilor după divorţ,
– modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii,
– stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
Competent este notarul de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor. Şi în acest caz niciunul dintre soţi nu trebuie să fie pus sub interdicţie, iar consimţământul trebuie să fie liber şi neviciat. Cererea de divorţ se depune de către soţi împreună, dar poate fi depusă şi prin mandatar cu procură autentică. După un termen de gândire de 30 de zile, soţii se prezintă personal, şi, dacă stăruie să divorţeze, notarul public, după ce verifică valabilitatea consimţământului, eliberează certificatul de divorţ fără vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

3. pe cale judiciară pot fi soluţionate cererile de divorţ pentru oricare dintre motivele arătate, dacă soţii se adresează direct instanţei de judecată sau dacă divorţul administrativ sau notarial a fost respins. Competentă este instanţa de tutelă, iar până la înfiinţarea sa, competenţa aparţine judecătoriei;

Efectele divorţului în raporturile dintre soţi:

Data desfacerii căsătoriei:
– Căsătoria este desfăcută din ziua în care hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.
– Prin excepţie, dacă reclamantul decedează în timpul procesului şi acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant, căsătoria se socoteşte desfăcută la data decesului.
– în cazul divorţului administrativ sau notarial, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de
divorţ.

Numele de familie după căsătorie
– La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei.
– Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.
– Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei.

Efecte cu privire la regimul matrimonial
– în cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.
– Oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordul lor, pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt.
– Actele de înstrăinare sau de grevare, precum şi actele din care se nasc obligaţii în sarcina comunităţii, încheiate de unul dintre soţi după data introducerii cererii de divorţ pot fi anulate dacă au fost făcute în frauda celuilalt soţ.

Despăgubiri, prestaţii compensatorii, obligaţii de întreţinere între foştii soţi
– despăgubiri: soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească. Instanţa de tutelă soluţionează cererea prin hotărârea de divorţ. Despăgubirile pot fi cerute distinct de dreptul la prestaţia compensatorie.
– obligaţia de întreţinere între soţi încetează prin desfacerea căsătoriei. Soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. Aceeaşi obligaţie intervine şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.
– prestaţia compensatorie: în cazul în care căsătoria a durat cel puţin 20 de ani, iar divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât, soţul reclamant poate beneficia de o prestaţie care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită. Soţul care solicită prestaţia compensatorie nu poate cere de la fostul său soţ şi pensie de întreţinere. Prestaţia compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei. Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului (beneficiului adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului.

– instituţie nou introdusă prin Codul Civil (articolele 773-791);

– este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari.

– fiducia este stabilită expres prin lege sau prin contract încheiat în formă autentică;
– la încetarea contractului, masa patrimonială se transferă la beneficiar sau, în lipsa acestuia, la constituitor
– contractul de fiducie este lovit de nulitate absolută dacă prin el se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului.

Părţile contractului de fiducie:
– constituitor – poate fi orice persoană fizică sau juridică;
– fiduciar – numai instituţiile de credit, societăţile de investiţii şi de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de asigurare şi de reasigurare, notarii publici, avocaţii.
– beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terţă persoană.

Conţinutul contractului de fiducie
Contractul de fiducie, sub sancţiunea nulităţii, trebuie să cuprindă:
– drepturile reale, drepturile de creanţă, garanţiile şi orice alte drepturi patrimoniale transferate
– durata transferului, care nu poate depăşi 33 de ani începând de la data încheierii sale
– identitatea constituitorului sau a constituitorilor
– identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor
– identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puţin regulile care permit determinarea acestora
– scopul fiduciei şi întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului/fiduciarilor
– condiţiile în care fiduciarul dă socoteală constituitorului cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sale
– intervalele de timp la care fiduciarul dă socoteală beneficiarului şi reprezentantului constituitorului
Formalităţi privind contractul de fiducie
1. înregistrarea fiscală
– sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de fiducie şi modificările sale trebuie să fie înregistrate, la cererea fiduciarului, în termen de o lună, de la data încheierii, la organul fiscal competent să administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului.
– când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt înregistrate, sub aceeaşi sancţiune, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora se află imobilul.
2. Opozabilitatea fiduciei
– fiducia este opozabilă terţilor de la data menţionării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;
– înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garanţiilor imobiliare care fac obiectul contractului de fiducie se face şi în cartea funciară, pentru fiecare drept în parte
3. Cerinţe speciale de formă
– dacă pentru transmiterea unor drepturi este necesară îndeplinirea unor cerinţe speciale de formă, se va încheia un act separat cu respectarea cerinţelor legale.

Răspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate
– pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul răspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse în patrimoniul său.

– este o instituţie nou introdusă prin Codul Civil (articolele 266-270);

– înseamnă promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria;

încheierea logodnei
– condiţiile de fond pentru a încheia o logodnă sunt, de principiu, aceleaşi ca pentru încheierea
căsătoriei, respectiv:
o consimţământul liber şi personal al logodnicilor;
o vârsta minimă 18 ani sau, pentru motive temeinice, 16 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau
tutorelui;
o persoana să nu fie logodită;
o persoanele care se logodesc să fie de sex diferit (logodna se poate încheia doar între bărbat şi
femeie);
o este oprită logodna între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa;
o este interzisă logodna alienatului mintal şi a debilului mintal;
o este interzisă logodna între rudele în linie dreaptă (intre părinţi şi copii sau între bunici şi nepoţi),
precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv (între fraţi şi surori, între
unchi/mătuşi şi nepoţi de frate/soră, între verii primari, cu excepţia existenţei unor motive
temeinice când instanţa se va pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens);
– încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă
(înscrisuri, martori etc.);
– încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea în prealabil a logodnei.
Ruperea logodnei
– nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă;
– logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria;
– ca şi o garanţie a libertăţii matrimoniale, clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei este
considerată nescrisă (adică nu se va lua în seamă o obligaţie asumată la plata unei sume de bani
determinată);
– în cazul ruperii logodnei, se restituie darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei
sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite. Darurile se restituie în
natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii. Darurile nu se restituie dacă
logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici;
– partea care rupe logodna în mod abuziv sau care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă
logodna, poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei,
în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate.
Termenul în care poate fi exercitat dreptul la acţiune pentru restituirea darurilor făcute în considerarea
logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, precum şi pentru sancţionarea ruperii abuzive a
acesteia este de un an de la ruperea logodnei.

în limbajul obişnuit se foloseşte sintagma contract prenupţial (care, însă, nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale).

– Noul cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale:
1. regimul comunităţii legale,
2. regimul separaţiei de bunuri,
3. regimul comunităţii convenţionale
– Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul permis de lege până la intrarea în vigoarea a noului Cod

civil), se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale

de bunuri sau stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri;
– Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin

mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a

actului.
– Se poate încheia : – înainte de căsătorie (şi atunci va produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei);
– în timpul căsătoriei (şi atunci va produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei);

Obiectul convenţiei matrimoniale
– obiectul convenţiei matrimoniale îl constituie regimul matrimonial pe care soţii îl aleg ca alternativă la regimul matrimonial legal
– convenţia matrimonială se supune dispoziţiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu excepţia cazurilor speciale prevăzute de lege; în caz

contrar, convenţia devine nulă în mod absolut;
– prin convenţie matrimonială nu pot fi încălcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale
– nu poate aduce atingere egalităţii dintre soţi, autorităţii părinteşti sau transmiterii moştenirii legale.

Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj)
– prin convenţie matrimonială se poate conveni ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe

dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate;
– poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei;
– nu este supusă raportului donaţiilor (obligaţie pe care o au descendenţii şi soţul supravieţuitor de a aduce la masa succesorală bunurile primite

ca donaţie de la defunct) ci numai reducţiunii liberalităţilor (restrângere prin hotărâre judecătorească a deciziei unei persoane decedate de a-şi dona

bunurile dacă prin aceasta s-a afectat rezerva succesorală a anumitor moştenitori);
– clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea convenţiei matrimoniale,

bunurile ce fac obiectul clauzei;
– devine inaplicabilă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori

când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni;
– executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Publicitatea convenţiei matrimoniale
– pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;
– după autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei (de la ofiţerul de stare

civilă), notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei către:
o serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie;
o Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;
o celelalte registre de publicitate – ţinând seama de natura bunurilor, convenţiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în

registrul comerţului, precum şi în alte registre de publicitate prevăzute de lege (în toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităţilor de publicitate

speciale neputând fi acoperită prin înscrierea făcută în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale);
– aceste dispoziţii nu exclud dreptul oricăruia dintre soţi de a solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate;
– orice persoană poate cerceta Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi poate solicita, în condiţiile legii, eliberarea de

extrase certificate, fără a fi obligată să justifice vreun interes;
– convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu unul dintre soţi, decât dacă au fost îndeplinite

formalităţile de publicitate menţionate sau dacă terţii au cunoscut-o pe altă cale. Aceasta înseamnă că,dacă există un act secret cu privire la regimul

matrimonial, atunci el produce efecte numai între soţi şi nu poate fi opus terţilor decât dacă se face dovada că terţul a ştiut conţinutul acestui act

pentru care nu s-au îndeplinit formalităţile de publicitate.
– convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu oricare dintre soţi înainte de încheierea

căsătoriei.

Modificarea convenţiei matrimoniale
– convenţia matrimonială poate fi modificată înainte de încheierea căsătoriei, în aceleaşi condiţii cerute pentru încheierea ei
– dispoziţiile privind publicitatea şi respectiv inopozabilitatea convenţiei matrimoniale sunt aplicabile.

încheierea convenţiei matrimoniale de către minor
– minorul care a împlinit vârsta de 16 ani şi pentru motive temeinice, având avizul medical şi acordul ocrotitorului legal, se poate căsători,

poate încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă;
– în lipsa încuviinţării sau a autorizării, convenţia încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile prevăzute de lege;
– acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.

Nulitatea convenţiei matrimoniale
– în cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale, fără a fi afectate drepturile

dobândite de terţii de bună-credinţă.

Consiliul Local Avrig organizează în 1 octombrie de la ora 10 ,,Toamna barocă la Avrig”. Reşedinţa de vară a Baronului Samuel von Brukenthal va fi gazdă pentru personaje de epocă, menuete, cai, flăcări, artă şi literatură. Programul evenimentului include de dimineaţa până seara expoziţii, concerte, spectacole ecvestre şi multe altele. Seara va culmina de la ora 21 cu un bal la castel, unde cei prezenţi trebuie să aibă costum de epocaă sau ţinută de seară. Vezi mai jos programul evenimentului.

Program eveniment:

11.00 Expozitie „Ingeri 2009” , Radu Chialda – doctor in filozofie
13.00 Salonul de literatura „De la baroc la poezia contemporana”
15.00 Trupa „Sol”, concert in parc
16.00 Ansamblul „Huniadi Cantores” din Hunedoara – concert muzica renascentista si baroca
17.00 Spectacol ecvestru – Herghelia Matias
18.00 Dans de societate „Forever dance”
19.00 Concert de camera : Ansamblul baroc „Transylvania” din Cluj, la spineta Erik Turk
20.00 Spectacol cu foc, trupa Crispus din Sibiu
20.30 Spectacol cu lasere, trupa Conexiuni din Brasov
21.00 Bal la castel (costumatie de bal : costum de epoca sau tinuta de seara).

Galeria Real si Sensiblu, in parteneriat cu Real Hypermarket, organizeaza in weekendul 1-2 octombrie o sesiune de testari gratuite de tensiune si indice de masa corporala, cu ocazia Zilei Inimii.

Testarile se vor face in Bucuresti si in marile orase ale tarii: Arad, Bacau, Craiova, Cluj, Deva, Baia Mare, Satu Mare, Targu Mures, Brasov, Oradea, Galati, Sibiu, Ploiesti, Pitesti, Suceava si Constanta (locatia din bdul Aurel Vlaicu). Evenimentul se va desfasura in ambele zile in intervalul 12.00 – 18.00, iar cei care vor lua parte la acest eveniment vor putea castiga diverse premii la concursuri pe teme de sanatate.
„Dorim sa fim alaturi de clientii nostri si in contexte sociale. „Ziua inimii” marcheaza faptul ca ne deschidem portile si catre evenimente necomerciale, cum ar fi campaniile de screening a populatiei. Suntem convinsi ca publicul apreciaza ca in timpul dedicat cumparaturilor, noi ii oferim beneficiul unor teste gratuite de sanatate. Aceasta, cu atat mai mult cu cat fiecare din noi devine din ce in ce mai ocupat si mai putin preocupat de sanatatea sa.” – spune Ioana Laura Pasca, director marketing Galeria Real.
„Prin aceasta campanie Sensiblu doreşte să ofere clienţilor sai oportunitatea de a avea acces la informaţii despre riscurile şi posibilităţile de prevenţie în cazul bolilor cardiovasculare.
„Scopul campaniei „Ziua Inimii” este sprijinirea pacienţilor pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos.” – spune Dan Nicolescu, director marketing Sensiblu.
Este important intai sa constientizam riscul pe care il reprezinta bolile cardiovasculare, iar apoi trebuie sa stim ca acestea pot fi prevenite. Consumul de legume si fructe proaspete este benefic pentru sanatate tocmai de aceea real,- isi incurajeaza clientii sa manance sanatos si sa participe la sesiunea de testari de la „coltul inimii”, a declarat Ofelia Iancu, Director Galerii Comerciale real,- hypermarket.
Ziua Inimii este un eveniment marcat international in ultima duminica din septembrie prin campanii de educare si testare a populatiei.
Romania ocupa locul 3 in lume in ceea ce priveste decesul din cauza bolilor cardiovasculare, 62% dintre romani mor din cauza bolilor de inima.
Federatia Mondiala a Inimii recomanda in acest an o dieta sanatoasa, saraca in grasimi saturate si sare, dar bogata in fructe si legume.

Conservatorii sibieni s-au implicat în Campania Naţională de Curăţenie, „Let’s Do It, Romania!”. în judeţul Sibiu, la această acţiune au participat tinerii conservatori sibieni, care au avut sprijinul preşedintelui organizaţiei municipale a PC Sibiu, Cristian Marinescu. în localitatea Cristian, acţiunea a fost desfăşurată de consilierul local Anca Boroş, alături de echipa sa de voluntari.

La Sibiu, Organizaţia Tinerilor Conservatori Sibiu s-a prezentat sâmbătă dimineaţa la Sala Transilvania pentru a se înscrie în marea echipă naţională de ecologizare „Let’s Do It, Romania!”. Zona unde au fost repartizaţi a fost Valea Argintului de lângă Cisnădie. Aici, aceştia erau „aşteptaţi” de o altă echipă de voluntari, pompierii din Cisnădie, dar şi de alte persoane, care, pur şi simplu, nu puteau face faţă mormanelor de gunoaie existente în apă. La finalul acţiunii, în jurul orei 15.00, mormanul de saci cu deşeuri depăşise de mult limitele imaginaţiei! „Au fost astfel strânşi în jur de 400 de saci cu deşeuri. Ceea ce a fost absolut remarcabil a fost faptul că, la acţiune, au participat şi copii, însoţiţi de părinţii lor. Acest lucru arată clar că mai există familii care ştiu să-şi educe copiii, în spiritul comunităţii, să nu rămână indiferenţi la nesimţirea altora!”, au mai adăugat tinerii conservatori sibieni.
La Cristian, consilierul local Anca Boroş a desfăşurat acţiunea de ecologizare concomitent cu „Let’s Do It, Romania!”. Ea, împreună cu grupul său, a avut tot sprijinul administraţiei locale, în special a viceprimarului din Cristian, Ioan Gligor, pentru ridicarea sacilor cu deşeuri. „Ecologizarea a vizat o zonă deosebit de frumoasă a localităţii noastre, numită Razi, unde, în mijlocul unei păduri seculare de stejari, se deschide o poieniţă superbă, loc unde concetăţenii găsesc liniştea şi relaxarea la un grătar, la sfârşit de săptămână. Din păcate, însă, atunci când merg acasă, uită să-şi ducă cu ei resturile rămase, lăsându-le în voia vântului. Am găsit în pădure o „paletă largă” de deşeuri, de la PET-uri, doze de aluminiu, hârtie, până la obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic. Acestea au umplut în jur de 50 de saci, iar cei 18 voluntari care au „periat” zona au avut nevoie de patru ore pentru a acoperi toată suprafaţa. Cu atât mai dificilă a fost operaţiunea, cu cât cele mai multe dintre resturi au fost aruncate în tufişurile de mărăcini existente la marginea poieniţei”, a adăugat Anca Boroş