Săptămâna trecută viceambasadorul statului Israel, Arezoo Hersel, a răspuns invitaţiei reprezentanţilor ªcolii Nr. 24 din Sibiu de a vizita această instituţie. Diplomatul israelian a asistat la patru lecţii educaţionale demonstrative în problematica comemorării Holocaustului, în realizarea cărora s-a utilizat programul AeL, urmate de prezentări de proiecte în Power-Point, dramatizări din jurnalul Anei Frank şi vizionarea scenetei ,,Salvarea lui Hanaleh” – pusă în scenă cu sprijinul artistei Raluca Raduca de la Teatrul Gong. În cadrul activităţilor au fost folosite materiale didactice primite de la ªcoala Internaţională pentru Studierea Holocaustului ,,Yad Vashem” din Ierusalim.
Spune STOP drogurilor
La Colegiul Economic ,,George Bariţiu” din Sibiu s-a încheiat seria activităţilor cuprinse în cadrul Proiectului Naţional Educativ ,,Conştient, nu dependent!”, coordonatori ai proiectului fiind director Daniela Roşca şi profesor psiholog Monica Decean. Proiectul s-a desfăşurat pe perioada anului şcolar 2010-2011, antrenând şi tineri liceeni din judeţele Alba, Cluj şi Maramureş. La festivitatea de încheiere a participat prefectul Sibiului, Horaţiu Răcuciu, alături de inspector Daniela Muntean (Inspectoratul ªcolar Judeţean), inspector principal Cristian Stanciu (Poliţia Municipiului Sibiu) şi inspector Lucian Ghidiu (Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog).
Cimitirul Eroilor Poplaca
Campania Sibiu 100%: Nu uitaţi eroii! Publicaţia Sibiu 100% împreună cu Filiala Sibiu ,,Cultul Eroilor” desfăşoară o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, şi, mai ales, a administraţiilor publice locale, în vederea păstrării cultului eroilor prin întreţinerea monumentelor existente în judeţ, aşa cum cere şi legea. Pentru realizarea statului naţional unitar român de la 1 Decembrie 1918, armata României a jertfit peste 800.000 de vieţi. Mulţi dintre aceştia au fost fiii plaiurilor sibiene care s-au jertfit pentru împlinirea idealului comun al unităţii naţionale.
Proiectul European REPAIR a ajuns la final
La Avrig În perioada 14 – 17 iunie, la Avrig şi Sibiu s-au desfăşurat o serie de activităţi prin care s-a marcat încheierea primului proiect european în care s-a implicat actuala conducere administrativă a oraşului Avrig: Repair – Realizarea potenţialului siturilor militare abandonate ca parte integrantă a comunităţii urbane durabile. Cu acest prilej, au fost organizate mai multe întâlniri de lucru, dezbateri, ateliere, vizite în teren, conferinţe etc, în cadrul cărora au fost prezentate datele generale şi scopul proiectului, principiile acestuia (cei patru piloni principali de interes), exemple concrete de strategii de acţiune locală şi proiecte pilot de reabilitare, diverse recomandări de politică europeană, exemple şi sfaturi de bună practică din partea partenerilor în proiect etc.
Mico Legnami – exploatarea lemnului cu respect pentru pădure
Pădurile României sunt subiect de discuţie zilele acestea. Cum se taie, de către cine şi de ce? În toată nebunia media, se uită că românii de sute de ani sunt profesionişti în industria de exploatare a lemnului. Esenţele copacilor de la noi au devenit mobilier atât la noi în ţară, dar şi în străinătate. La Miercurea Sibiului am găsit o firmă de succes, Mico Legnami, o firmă cu capital integral italian, care, de 10 ani, demonstrează că exploatarea lemnului românesc poate fi o afacere profitabilă, arătând în acelaşi timp respect faţă de natură. O investiţie în viitor Prelucrarea lemnului este o componentă importantă a grupului CORA DOMENICO&FIGLI SPA, societate din nordul Italiei, din zona Tavernelle di Altavilla – Vicenza.
Moşna, gazdă primitoare pentru saşi
180 de saşi din Germania au venit la Moşna pentru întâlnirea anuală a saşilor. Primarul Eugen Roba a pregătit alături de organizatori mai multe acţiuni pentru acest eveniment. După un prim weekend plin de evenimente religioase organizate la Biserica Evanghelică şi cimitirul din localitate, saşii au putut asista la un spectacol artistic organizat special pentru ei la Căminul Cultural. ªi în restul săptămânii aceştia au avut parte de mai multe vizite la obiective din localitate. Comuna Moşna este înfrăţită cu localitatea germană Ilseld, loc de unde mulţi vizitatori au venit la acest eveniment. (C.B.)
Prefectul Sibiului la primul bilanţ
Prefectul Horaţiu Răcuciu a dat raportul la 6 luni de activitate în funcţie, în faţa presei. Verificarea legalităţii hotărârilor şi dispoziţiilor primarilor şi consiliilor locale este principala atribuţie a prefectului. În perioada ianuarie – mai 2011 au fost verificare cele 4.297 de hotărâri de consilii locale emise, dar şi cele 3.390 de dispoziţii ale primarilor. Prefectul a formulat două acţiuni în contencios administrativ pentru anularea dispoziţiilor prin care s-a reglementat plata cursurilor de masterat. Una din acestea a fost admisă la fond în contradictoriu cu primarul comunei Dîrlos şi a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Inundaţii istorice în judeţ
10-11 iunie au fost zile de coşmar pentru localităţile din judeţ dinspre Făgăraş. Codul galben de atenţionare emis de meteorologi s-a dovedit real. Precipitaţiile căzute au atinse chiar şi un record istoric la Bâlea Lac, unde au căzut 234,7 l/mp. Aceasta a fost cea mai mare cantitate înregistrată aici din 1978, de când se fac măsurători. La Arpaşu de Sus au fost 98,1 l/mp, Cârţa 78,2 l/mp, Porumbacu de Sus 69,4 l/mp şi Avrig 38,7 l/mp. La Bâlea Lac, weekend-ul trecut trebuia să se desfăşoare cea de-a XVII-a ediţie a Serbărilor Zăpezii. Acestea au fost amânate pentru acest final de săptămână (18-19 iunie).
Eroul din sticlă
,,Dacă întâlneşti un alcoolic salvat, atunci întâlneşti un erou. În el pândeşte mereu duşmanul adormit”, Friedrich von Bodelschwingh Ochi ficşi privind fără noimă. Buze încleştate ce se chinuie să articuleze ceva, orice. Mâini tremurânde se întind către paharul de pe masă şi îşi liniştesc pentru o clipă tumultul atingându-i sticla rece. Tremurul începe din nou, în timp ce paharul se ridică, iar băutura e mişcată fără voie înăuntrul lui. Bărbatul soarbe grăbit şi aşază zgomotos paharul gol pe masă. Se aranjează apoi cu greu în scaun, oftând mulţumit.
Cine a furat sfârşitul lumii?
Dacă mai aud vreun proroc, profet sau preot care anunţă sfârşitul lumii, jur că îl iau de gât şi îl arunc la lei. Nu de alta, dar m-am săturat de toţi fariseii care se dau mari ghicitori ai sfârşitului lumii. Mai că îmi vine să iau Biblia pe care o ţin majoritatea în mână ca să dea bine la TV şi să le dau peste cap. Evident niciunul nu a citit-o. Sau dacă au citit-o, nu au înţeles nimic din capitolul final, cel cu sfârşitul lumii. Am înţeles explozia de proroci ai marelui final mondial în jurul anul 2000. Era timpul milenarismului şi toţi fraierii au muşcat la cuvintele sfinte din gura unor pătaţi care vesteau sfârşitul.
Silviu Borş, cel mai tânăr director din istorie al Bibliotecii Judeţene ASTRA
Concursurile pentru postul de director la instituţiile subordonate Consiliului Judeţean s-au încheiat. Miercuri la prânz rezultatele au fost făcute publice. Silviu Borş (foto), a obţinut postul de director la celei mai disputate instituţii de cultură: Biblioteca Judeţeană ASTRA. Borş, la 36 de ani, devine astfel cel mai tânăr director al instituţiei din istoria acesteia. El a lucrat ani buni în cadrul instituţiei şi are chiar şi un doctorat cu tema monografiei bibliotecii pentru perioada 1861-1950. Varga Dragoş Valentin a devenit director la Centrul Cultural Interetnic Transilvania, instituţie la care era adjunct.
Poveşti strâmbe pentru copiii din Guşteriţa
ªi-au început viaţa de la zero de atâtea ori. Mulţi dintre locuitorii de pe Hula Guşteriţei sunt născuţi în acest cartier, mutaţi atât de des, astăzi cu un acoperiş deasupra capului, mâine sub cerul liber. Generaţii întregi de sibieni care trăiesc de la o zi la alta, fără alt scop decât acela de a supravieţui. Sunt câţiva adulţi care lucrează şi mulţi care cer de pomană oricui trece prin „cartier”. Unii au luat drumul Franţei să facă bani pentru a-şi termina casele improvizate. Alţii afirmă sus şi tare că nu vor mai lucra niciodată. Aceştia sunt exemple de urmat – pentru copiii lor – care se joacă printre gunoaie, mănâncă din pâinea cumpărată din alocaţii sau ajutor social şi sunt îmbrăcaţi cu hainele primite de la ARAPAMESU.
