Într-un memoriu de activitate artistică, redactat în anul 1970, la data de 29 iunie, Maria Prodan, căsătorită deja la acea vreme, aduce la cunoştinţă date despre activitatea sa culturală de până atunci, în vederea obţinerii aprobării pentru participarea la examenul de atestat cu specialitatea „Cântăreţi de muzică populară”. Pentru sibienii iubitori de muzică populară, acest nume nu este deloc străin, mai ales fiindcă Maria Prodan a fost în vizorul publicului iubitor de tradiţii, încă de la o vârstă fragedă, lăsându-şi totuşi această primă dragoste – muzica, în favoarea iubirii care avea să o realizeze ca şi femeie – familia.

Imaginea foto o reprezintă pe fetiţa Viorelia Moldovan, clasa a VII-a A, Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal, Sibiu. Zâmbetul ei degajă o mare bucurie: bucuria de a fi dat şi ea din gândul şi sufletul ei o mână de ajutor în sprijinul sinistraţilor din Moldova. Am surprins-o la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Cpt. Dumitru Croitoru” Sibiu, donând nu mai puţin de 8 saci cu obiecte de îmbrăcăminte pentru sinistraţi. Am folosit prilejul şi am închegat cu dânsa o scurtă discuţie. Cine ţi-a inspirat acest gest umanitar? ªcoala în care învăţ, profesorii, biserica şi nu în ultimul rând, tata, care a fost militar activ şi după pensionare în anul 1990 a înfiinţat prima „cantină pe roţi“ din România care făcea gesturi caritabile asigurându-le vârstnicilor aflaţi în dificultate hrană caldă la domiciliu.

Inaugurare cu mare fast a străzii Moldoveanu miercuri la prânz. Primarul Iohannis, însoţit de presă, a deschis oficial strada traficului în dublu sens, restricţionat doar pentru maşini mici. Dar marţi la ora 16.30, când strada era deja finalizată, însă închisă traficului, un TIR circula lejer pe ea (foto2), ieşind pe Bâlea în jos. Câţi şoferi de asemenea maşini de mare tonaj nu vor face la fel acum că strada este deschisă? Poliţia poate amenda aceşti şoferi, dar poliţiştii nu pot păzi fiecare stradă din oraş. Inaugurarea străzii Moldoveanu reprezintă refacerea legăturii între zonele oraşului.

Am ajuns la Blăjel, în nordul judeţului. La Primărie nu am găsit pe nimeni să ne poată da detalii despre problemele rromilor din localitate. Am pornit în demersul nostru de la informaţiile furnizate de consilierul pe probleme de rromi de la Prefectură, Iulian Preda. Am plecat, întrebând localnicii, unde sunt familiile de rromi căutate. Până să ajungem la intersecţia care duce spre Bazna, pe partea stângă în direcţia noastră de mers am zărit câteva bordeie care păreau a fi ceea ce ne interesa pe noi. Imaginea părea desprinsă din Evul Mediu. Am încercat să fotografiem aceste locuinţe însă în următoarea secundă câţiva bărbaţi au sărit ca arşi din locuinţele improvizate strigând că nu vor să fie fotografiaţi.