Grupul media Paramount Global a anunțat că va retrage din grilele de programe o serie de canale TV, în special din portofoliul MTV, până la sfârșitul anului 2025.
Decizia afectează mai multe piețe europene, inclusiv România, și vine în contextul scăderii audienței televiziunilor muzicale, în favoarea platformelor de streaming precum Spotify, Apple Music sau YouTube, potrivit Media-Max.
Printre posturile care vor fi scoase definitiv se numără MTV 80s, MTV 90s, MTV 00s, MTV Hits, Club MTV și MTV Live HD, dar și două canale asociate brandului Nickelodeon: TeenNick și NickMusic.
Consiliul Județean Sibiu și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru au semnat un contract de finanțare pentru modernizarea a două tronsoane din Drumul Județean 106 E: Cristian – Jina, a cărui modernizare va fi astfel completă, ceea ce va asigura accesul facil și rapid a locuitorilor și vizitatorilor Mărginimii Sibiului la rețeaua rutieră europeană TEN–T și invers, către Municipiul Sibiu.
Pe lângă siguranța rutieră a călătorilor, prin proiect se va mai asigura o legătură rutieră permanentă cu condiții mai bune de circulație, va asigura accesul la diferite obiective comerciale și industriale alături de un confort sporit pentru participanții la trafic.
Proiectul „Reabilitare și modernizare DJ 106E Cristian (int. DN) – Orlat – Sibiel – Vale – Săliște – Galeș – Tilișca – Rod – Poiana Sibiului, Jina – lim. Jud. Alba (tronson 2 + tronson 3)” este finanțat prin Programul „Regiunea Centru”, Prioritatea de investiții 5: „O Regiune Accesibilă”, Acțiunea 5.1: „Investiții în modernizarea infrastructurii rutiere de importanță regională pentru asigurarea conectivității la rețeaua TEN-T”.
Valoarea totală a proiectului este de 293.020.095,60 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 220.967.983,50 lei. Pentru implementarea proiectului ce are o complexitate atipică pe traseu, o mare parte fiind în zonă muntoasă, beneficiarul – CJ Sibiu, estimează ca fiind necesară o perioadă de 43 de luni.
„Drumul DJ 106E este esențial pentru această zonă, fiind singura cale de acces care face legătura între Mărginimea Sibiului, autostrada A1, Aeroportul Internațional Sibiu și ruta Transalpina care pornește din județul Alba.
Acest drum județean joacă un rol strategic nu doar în ceea ce privește mobilitatea locuitorilor, ci și în dezvoltarea turismului și a economiei locale. Modernizarea acestui drum va facilita transportul de mărfuri și persoane, va reduce costurile și timpii de deplasare și va contribui la crearea de noi oportunități economice pentru comunitățile locale.
Este o investiție mult așteptată și mă bucur că, în sfârșit, putem vorbi despre pași concreți pentru realizarea ei”, a declarat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Situată în apropierea municipiului Sibiu, la fosta graniță dintre Transilvania și Țara Românească, zona Mărginimii Sibiului s-a dezvoltat cu o specificitate deosebită, pe care a păstrat-o până astăzi, în ciuda modernismului care nu a ocolit zona
„Mărginimea Sibiului este cunoscută mai ales pentru tradițiile sale legate de oierit, activitatea economică principală, meșteșugurile și tradițiile legate de acesta.
Oierii și traseele lor montane de transhumanță, au creat contacte valoroase, economice și culturale, cu românii de peste culmile Carpaților, iar vechiul lor traseu de transhumanță se suprapune cu DJ 106 E și este obiectul acestui proiect.
Modernizarea acestui drum și conectarea localităților din Mărginimea Sibiului la rețeaua europeană a rutelor de transport rutier TEN-T, deschide noi perspective de dezvoltare economică a acestei zone și de creștere a nivelului de trai al locuitorilor.
Acum în Mărginimea Sibiului nu numai oieritul este o activitate economică importantă, ci și turismul, datorită naturii spectaculoase și obiectivelor antropice deosebite, cum este, de exemplu, Situl Rural Sibiel. Investind în modernizarea acestui drum, Consiliul Județean Sibiu cu suportul oferit de ADR Centru, investește în oameni și în viitor”, spune Simion Crețu, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.
Pe traseul drumului județean se află cele mai importante localități din microregiunea Mărginimea Sibiului.
Pe cele două tronsoane care fac obiectul acestui proiect, de la Săliște la Jina, drumul prezintă degradări semnificative inclusiv cedări ale structurii rutiere, care au făcut obiectul unor reparații de mică amploare, care nu au rezolvat problemele.
Mai mult, traseul asigură conectivitate directă la TEN-T aerian, prin descărcarea de trafic din nodul rutier Săliște și prin Cristian, spre Aeroportul Internațional Sibiu.
Reducerea factorilor poluanți, posibilitate de acces în condiţii optime a mijloacelor de intervenție rapidă în caz de nevoie (pompieri, salvare, poliția, etc.) și a mijloacelor auto pentru transportul şcolar și public, condiții sporite pentru scurgerea apelor pluviale de pe drum și din zona drumului, reducerea costului întreținerii autovehiculelor și condiții favorabile atragerii de investitori în zona sunt alte câteva obiective atinse prin implementarea proiectului.
În cadrul acestui proiect se vor moderniza tronsoanele 2 și 3, respectiv traseul Săliște – Galeș – Tilișca – Rod – Poiana Sibiului – Jina – limita cu județul Alba care are lungimea de 29,171 km.
Pentru protecția mediului se vor planta arbuști pe o lungime de aproape 1 km și se vor amenaja 2 treceri de pietoni. Pe tronsonul 3 se va amenaja o stație de încărcare auto, 4 treceri de pietoni din care 2 cu panouri fotovoltaice și se vor planta arbuști pe aproape 1,2 km.
Proiectul mai propune măsuri de cooperare cu partenerul CJ Sibiu din Polonia, regiunea Wielkopolska, iar tema cooperării va viza creșterea siguranței rutiere prin modernizarea infrastructurilor rutiere de interes regional, dezvoltarea pistelor ciclabile pe traseul drumului respectiv, măsuri pentru protecția infrastructurilor împotriva schimbărilor climatice.
Principalii beneficiarii ai proiectului sunt locuitorii din localitățile amplasate pe toate cele trei tronsoane ale drumului, respectiv 23.964 locuitori din comunele Cristian și Orlat, orașul Săliște, comunele Tilișca, Poiana Sibiului, Jina plus comuna Șugag (Județul Alba).
Srinivas subliniază că agenții AI din noua generație, precum Comet – produsul dezvoltat de compania sa – sunt deja capabili să îndeplinească sarcini complexe, cu o eficiență greu de egalat de angajații umani.
„O săptămână de muncă a unui recrutor se poate reduce la un singur lucru: identificarea și contactarea candidaților”, explică el.
Srinivas mai susține că asistenții executivi vor fi printre primii angajați înlocuiți. Agenții AI cu acces la aplicații uzuale, precum Gmail sau Google Calendar, pot gestiona programări, confirma întâlniri, evita suprapunerile și chiar genera rapoarte automate înaintea ședințelor.
Chiar dacă unele funcționalități sunt încă în faza de testare, Aravind Srinivas estimează că agenții AI vor putea gestiona complet aceste roluri într-un interval de șase până la douăsprezece luni.
Avansurile rapide ale modelelor precum GPT-5 sau Claude 4.5 stau la baza acestei proiecții optimiste, care promite un salt major în capacitățile de raționament și autonomie ale AI-ului.
Guvernul va aproba astăzi un proiect de hotărâre pentru stabilirea mecanismului naţional de luare a deciziei de reintroducere a controalelor la frontierele interne, precum şi pentru modificarea şi completarea HG nr. 1152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică.
„Prezenta hotărâre stabileşte mecanismul naţional de luare a deciziei de reintroducere a controalelor la frontierele interne în condiţiile prevăzute de titlul III capitolul II din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne sau, după caz, prelungirea acestora se stabileşte prin hotărârea Guvernului prevăzută la articolul 91 alineat (1) din OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002 (…) la propunerea autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale sau sănătăţii publice, denumite în continuare autorităţi naţionale competente, numai atunci când o astfel de măsură este strict necesară şi proporţională pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.
Controalele la frontierele interne se reintroduc temporar sau, după caz, se prelungesc pentru perioadele prevăzute de articolul 25a alin.(3), (5) sau (6), articolul 28 alin.(2) sau articolul 29 alin. (1) din Regulament”, se arată în proiectul de hotărâre.
Într-adevăr, sunt și alte pensii. Pensiile magistraților, pensiile polițiștilor, celor din armată se bazează pe parțial pe contributivitate, adică cât ți s-a reținut în timpul activității din salariu pe contribuțiile la CAS și e diferență pentru anumite categorii.
Joi, 31 iulie 2025, în cea de-a doua zi a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”, coloratura, energia și diversitatea ansamblurilor participante, vor crea o atmosferă de sărbătoare la Centrul Cultural „Ion Besoiu” și Promenada Mall.
Spectacolele din Piața Habermann se mută la Centrul Cultural „Ion Besoiu”
Cea de-a doua zi de festival va debuta în holul Centrului Cultural „Ion Besoiu”, cu un atelier de dansuri tradiționale din Cipru, Grecia și Columbia, așteptându-i pe toți doritorii să se împărtășească din tainele de bază ale dansurilor acestor culturi.
De la ora 17, în incinta Promenada Mall, pe platoul de intrare în CineGold, ansamblurile „Pas d′La Yau” Belgia și „Hoyem” Turcia, vor oferi animații culturale și spectacole vizitatorilor.
Din cauza condițiilor meteo incerte, evenimentele programate în Piața Habermann se vor muta pe scena Centrului Cultural „Ion Besoiu”. Astfel, ziua se va încheia cu un spectacol folcloric oferit de Școala de Dans „Ioan Macrea”, „Pas d′La Yau” Belgia, „Hoyem” Turcia, „Tres Cuartos Danza” Columbia, Elena Anghel și Ansamblul Folcloric Studențesc „Ardealul”, al Casei de Cultură a Studenților Sibiu, în incinta Centrului Cultural „Ion Besoiu”. Spectacolul va fi prezentat de Traian Stoiță.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Antrenorul medieșean Vasile Herman, care a format zeci de campioni la atletism, are o poveste de viață desprinsă parcă dintr-un film.
Născut din mamă surdo-mută, Vasile Herman a crescut la casa de copii din Agârbiciu. Povestea lui de viață a fost prezentată pe pagina de Facebook a preșdintelui Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
„În urmă cu 58 de ani, o femeie a ajuns la Maternitatea din Mediaș pentru a naște. Avea acasă încă o copilă de 10 ani pe care o creștea singură. În plus, era surdo-mută și lipită pământului de atâta sărăcie.
Băiatul care tocmai a fost născut de femeia ce împlinise 48 de ani a fost luat de Stat și internat la casa de copii. Pentru puiul de om începea un drum nou, departe de familie, dar care mai târziu avea să uimească un oraș întreg.
Aproape că nu există medieșean care să nu fi auzit de Vasile Herman. Automat, oamenii îl asociază cu sportul de performanță și cu casa de copii din Agârbiciu, sat aflat la nici 20 kilometri distanță de Mediaș.
Cu toții știu că fostul sportiv, actual antrenor de atletism, trăiește o viață care lejer, bate filmul.
„De la Maternitate am fost dus direct la casa de copii. Statul a considerat că nu pot fi crescut de mama mea, care era săracă și surdo-mută”, spune Vasile Herman, un bărbat înalt cu părul ca neaua.
A albit înainte de soroc, de parcă ar fi trăit două vieți. „Am aflat că am mamă și o soră târziu, pe când aveam vreo 8 ani. Au venit la Agârbiciu, să mă vadă”. Este o primă amintire a lui Vasile Herman despre cea care i-a dat viață, întâlnirea fiind imortalizată într-o fotografie făcută chiar în acea zi.
Totuși, viața copilului de atunci nu s-a schimbat în urma întâlnirii cu propria mamă. A fost „plimbat” prin mai multe case de copii pe care Statul le avea deschise în Sibiu, Boița și Cisnădie.
A revenit la Agârbiciu, loc pe care și acum îl consideră ca fiind „acasă”: „Aici preda un om cu adevărat excepțional, domnul profesor Sorin Petru, căruia îi datorez tot ceea ce am ajuns.
În fiecare dintre cei 45 de copii aflați atunci în plasament a văzut un om care merită o șansă, un drum al său. Iar toți am ajuns buni la ceva, fie că unii au devenit zugravi, electricieni, profesori sau avocați. Lumea trebuie să știe că din casa de copii nu au plecat doar rebuturi”.
Termenul de „rebut” atribuit unui om poate fi dur, însă antrenorul insistă asupra lui. Știe că societatea nu a fost întotdeauna înțelegătoare cu cei crescuți în casele de copii. Câți l-am contrazice?
Vasile Herman a ajuns în București, la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua”, unde, în 1985, a câștigat medalia de bronz la proba de 800 de metri. „Am decis că vreau să fiu antrenor și cu acest gând am ajuns la Academia Națională de Educație Fizică și Sport iar, după patru ani, visul mi s-a îndeplinit”.
Din 1993 a antrenat la Clubul Sportiv Școlar Mediaș sute, poate mii de tineri. „Nu am stat niciodată să socotesc. Fără excepție, cu toți am fost prieten înainte și după antrenament. Atunci când facem pregătire luăm lucrurile în serios, pentru că dacă îți dorești puțin, puțin vei avea.”
Mentalitatea de luptător a dobândit-o între copiii fără părinți: „Să ai 4 – 5 ani, să stai în fiecare dimineață să îți faci patul „la linie”, fără nici o cută, să ieși la înviorare, să ai un program riguros, toate te împing spre disciplină. În sport ai nevoie de așa ceva”, mai spune bărbatul care în fiecare zi aleargă 10 kilometri. În plus, nu a fumat sau băut alcool vreodată. „Nici la nuntă sau la botezul copilului nu am băut măcar tradiționala șampanie”.
Cu bucurie, rememorează victoriile elevilor săi: „Pe toți îi apreciez și îi tratez egal. Între ei am avut atleți de excepție, deveniți multiplii campioni naționali, balcanici, europeni sau mondiali, cum ar fi Iulia Zudor, Mariana Szabo, Anca Bunea, Lucian Cheșcheș sau Iulia Mărginean. În permanență lucrez cu cel puțin 40 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani”.
În plan familial, Vasile Herman este un om împlinit: „Mi-am cunoscut soția pe pista de atletism. Maria este profesoară de sport la liceul din Dumbrăveni și participă la numeroase concursuri de alergare. Nu cred că i-aș face față fără să mă antrenez mai temeinic.”
Cum așchia nu sare departe de trunchi, fiul celor doi urcă și el pe podium: „Peter are acum 26 de ani și face un master în limba germană la mate-info. Dar este și sportiv. În 2019 a ajuns vicecampion mondial la alergare montană și este multiplu campion național la proba de 1.500 m sau la semi maraton de 21 km”.
De peste 30 de ani, Vasile Herman este antrenor de atletism și vede cum de la o generație la alta lucrurile se schimbă. Nu neapărat în bine: „Tinerii de astăzi nu mai sunt dispuși să muncească din greu pentru a fi cei mai buni. Se mulțumesc și cu un loc 6, 7 sau 8. Dar nu mă las. Între ei îi găsesc și pe cei care vor să fie pe primul loc și mă asigur că acolo vor ajunge”.
Interesant este și sfatul pe care-l dă celor care câștigă aurul: „Le spun că medalia trebuie să o țină la gât doar cât să-și facă pozele. Apoi, să o dea jos, că doar așa vor avea loc pentru altele”.
O astfel de atitudine a avut-o și în ceea ce-l privește. La „Gala Sportului ” organizată de Consiliul Județean Sibiu a urcat pe scenă, și-a luat diploma, a mulțumit și plecat. Știa că are încă multă treabă pe pista de atletism.
În antrenorul hotărât să-și ducă elevii pe podium stă omul care nu și-a uitat trecutul. În fiecare lună, se întoarce „acasă”, în Agârbiciu. Aduce haine, încălțăminte și câte o pizza pentru toți cei care sunt internați în fosta casă de copii, devenită acum centru pentru persoane cu dizabilități.
Zilnic, își sună fostul profesor, pe Sorin Petru, care i-a devenit, într-un fel, tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată. Îi mulțumește pentru că i-a stat alături și știe că în lumea asta mare cu toții avem dreptul la o șansă, oricât de mică.
Chiar dacă mama și sora i-au fost departe, nu le-a purtat niciodată ranchiună. Acum, se roagă pentru sufletele lor, întrucât amândouă au urcat la Cer. Știe că aici, pe pământ, i-a fost rostuit să fie „tatăl” campionilor pe care Mediașul îi dă țării și lumii întregi.
Iar antrenorul Vasile Herman este locuitor al județului Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste!”, este povestea antrenorului medieșean postată pe pagina Danielei Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Un nou scandal pare să zguduie Guvernul României din cauza unei mite care ar fi fost oferită de ministrul Transporturilor.
Europa Liberă a intrat în posesia unor înregistrări video și audio incluse într-un dosar de corupție. Dosarul demonstrează că actualul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), a oferit în trecut mită reprezentanților unui ocol silvic din județul Iași. Apoi a devenit denunțător.
În 2012, tânăr afacerist la acel moment, Ciprian Șerban a dat mită de cel puțin șase ori înainte să reclame fapta la Direcția Națională Anticorupție. A făcut-o abia după ce el însuși a fost amenințat că va fi denunțat pentru că nu a respectat un contract câștigat printr-un interpus.
Cel care ar fi primit mita de la Șerban, în prezent pensionar, spune astăzi că a fost tras pe sfoară de actualul ministru al Transporturilor.
Șerban este al doilea ministru din Guvernul Bolojan care a scăpat de acuzații de dare de mită după ce a denunțat fapta. Precedentul – fostul vicepremier Dragoș Anastasiu – a demisionat.
UPDATE: „Incendiul a fost lichidat. Intervenția promptă a pompierilor a dus la salvarea a două hale lipite de cea în care se manifesta incendiul.
Au ars deșeuri de carton și mase plastice pe o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați, în interiorul unei hale. De asemenea a fost afectat și un utilaj de prelucrare a deșeurilor.
Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost un scurtcircuit produs la tabloul de control al utilajului.
Din fericire nu au fost victime”, a precizat Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Pompierii sibieni intervin de urgență în localitatea Șura Mare pentru stingerea unui incendiu care se manifestă la o hală de deșeuri.
Salvatorii intervin cu trei autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și o autospecială de primă intervenție.
Din primele informații incendiul se manifestă în interiorul unei hale de colectare și reciclare deșeuri, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.
Italia și Grecia conduc detașat, cu datorii de peste 130%
La sfârșitul primului trimestru din 2025, raportul datoriei brute a guvernului față de PIB în zona euro (EA20) a fost de 88,0%, comparativ cu 87,4% la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024. În Uniunea Europeană, această rată a crescut de la 81,0% la 81,8%.
Comparativ cu primul trimestru din 2024, datoria guvernamentală față de PIB a crescut atât în zona euro (de la 87,8% la 88,0%), cât și în UE (de la 81,2% la 81,8%).
La sfârșitul primului trimestru din 2025, datoria guvernamentală totală era formată din 84,2% titluri de valoare (datorii pe piața monetară) în zona euro și 83,6% în UE, 13,3% împrumuturi în zona euro și 13,9% în UE, respectiv 2,6% numerar și depozite în zona euro și 2,5% în UE.
Dar ce este PIB-ul sau GDP-ul?
„PIB” sau „Produsul Intern Brut” este același lucru cu GDP. În limba română, termenul folosit cel mai des este „PIB”. Pe înțelesul tuturor, PIB reprezintă valoarea totală a produselor și serviciilor realizate în țara ta într-un an.
Și dacă vrei să fie și mai pe înțeles: Este suma tuturor banilor pe care i-ar fi câștigat o țară dacă tot ce s-a produs și servit în ea s-ar fi vândut și înțeles ca valoare.
De exemplu, dacă fabrica produce mașini, dacă magazinele vând haine, dacă restaurantele oferă mâncare, toate aceste lucruri puse împreună, evaluate după preț, fac PIB-ul țării. Este un indicator care ne arată cât de bogată sau săracă e economia națională. Cu cât PIB-ul e mai mare, cu atât economia e mai puternică și, în general, oamenii pot avea un nivel de trai mai bun. Pe scurt, PIB este o măsură a „cât de mult a produs și vândut economia țării noastre într-un an”.
Situația Datoriei Publice în Zona Euro și UE
Regiune
Datorie brută (mil. euro)
% din PIB
Creștere/decreștere față de:
Zona euro
13.475.195
88,0%
+0,2 pp față de primul trimestru 2024
| UE | 14.822.648 | 81,8% | +0,6 pp față de primul trimestru 2024 |
Distribuția pe instrumente financiare în zona euro și UE
Titluri de valoare: 84,2% (zona euro), 83,6% (UE)
Împrumuturi: 13,3% (zona euro), 13,9% (UE)
Numerar și depozite: 2,6% (zona euro), 2,5% (UE)
Implicarea împrumuturilor interguvernamentale. Bulgaria și Estonia au cele mai scăzute datorii
La sfârșitul lui 2024, Italia și Grecia continuă să dețină cele mai ridicate raporturi de datorie față de PIB (peste 137% și respectiv 152%), în timp ce Bulgaria și Estonia au cele mai scăzute (sub 25%).
În comparație cu aceeași perioadă din 2024, România a înregistrat o creștere de 4,1 puncte procentuale în raportul datorie/PIB, ridicându-se la 55,8%. În topul statelor cu cele mai mari rată se află Grecia (152,5%) și Italia (137,9%), iar în cel mai mic, Bulgaria (23,9%) și Estonia (24,1%).
Comparație cu România
Datoria României, în primul trimestru al lui 2025, reprezintă 55,8% din PIB, situându-se sub media Uniunii Europene (81,8%) și mult sub media zonei euro (88,0%). Cu toate acestea, creșterea față de același trimestru din 2024 indică un trend de consolidare a datoriei, însă România încă își menține nivelul de datorie la un nivel rezonabil, comparativ cu țările din sudul și sud-estul Europei, precum Grecia sau Italia.
Concluzie și perspective în România
România își menține o datorie publică relativ scăzută comparativ cu media europeană și zona euro, dar creșterea continuă impune o atenție sporită asupra gestionării financiare și a sustenabilității datoriei.
Sursa: Datele sunt furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Dispute verbale între fostul director al Aeroportului Internațional Sibiu, Augustin Sava, acum consilier județean în funcție, și actualul director al regiei, Marius Gîrdea, în ședința de joi a Consiliului Județean, în momentul în care aleșii județeni au analizat raportul de evaluare a performanțelor Consiliului de Administrație al Aeroportului pe anul trecut.
Augustin Sava spune că salariile pe care le primesc cei din conducerea aeroportului și membrii Consiliului de Administrație nu se justifică și că ar trebui să plece din funcții, în condițiile în care AIS se află abia pe locul 6 în topul aeroporturilor din țară. „Ce fel de management avem acolo?” Totodată, acesta l-a atacat pe actualul director în urma unui accident rutier produs de Marius Gîrdea în județul Vâlcea, în timp ce era în exercițiul funcției, iar în mașină se afla și soția acestuia, fără calitate în cadrul aeroportului sibian. În urma accidentului, o persoană a decedat. Augustin Sava a întrebat asistența din sală dacă acest accident este accident de muncă sau infracțiune. Dosarul accidentului este încă pe rol.
Marius Gîrdea a replicat că soția lucrează în București și de aceea a făcut naveta împreună cu mașina aeroportului sibian. Totodată, Marius Gîrdea a declarat că salariul său este al treilea de la coadă în topul salariilor directorilor de aeroporturi din țară. Doar directorii aeroporturilor din Tulcea și Arad câștigă mai puțin, în timp ce directorii celor mai mari aeroporturi din România câștigă în medie cu 40 la sută mai mult decât directorul Aeroportului Internațional Sibiu.
Totodată, Augustin Sava și colegii săi de partid nu au fost de acord ca Consiliul Județean să angajeze servicii de consultanță juridică pentru regia sibiană, în condițiile în care în CJ și în organigrama aeroportului există juriști. În cele din urmă hotărârea a trecut cu 17 voturi pentru, 5 împotrivă și 5 abțineri.
Durata mandatelor șefilor aeroportului sibian și salariul acestora
Director General – Gîrdea Marius loan (contract de mandat: 01.05.2022 – 31.12.2025) Director Economic – Herban Tania Nicoleta (Contract de mandat: 01.05.2022-31.12.2025) Structura remuneraţiilor individuale lunare a fost următoarea: 1. Pentru functia de director general: 17.950 lei brut, pentru perioada 01.05.2022 – 31.12.2024 2. Pentru funcţia de director economic: 14.360 lei brut, pentru perioada 01.01.2024- 31.12.2024 Componentă variabilă a avut același regim juridic ca și în situaţia administratorilor și nu va fi acordată.
Concluziile raportului făcut de reprezentanții Consiliului Județean
Lucrările majore de extindere și modernizare a terminalului Aeroportului Internaţional Sibiu, realizate din fonduri europene prin proiectul „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activităţi economice”, ilustrează angajamentul aeroportului faţă de asigurarea sustenabilității și performanței regiei, precum și fată de oferirea celor mai bune servicii și facilități pasagerilor și partenerilor săi, se arată în raport.
„Îmbunătățirea experienţei la aeroport prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare, prin implementarea de tehnologi avansate, prin existența de noi facilităţi și dotări performante are ca scop încurajarea partenerilor, a publicului călător şi a comunități în utilizarea servicilor oferite, fapt ce reprezintă garanția dezvoltări durabile si sustenabile a Aeroportului Internaţional Sibiu.
Rezultatele anului 2024 în ceea ce privește traficul aerian indică o tendinţă ușor ascendentă, înregistrându-se o crestere de 4,3% a numărului de pasageri în trafic în anul 2024, față de anul 2023. În continuare, este absolut necesară susţinerea activității operatorilor aerieni și, implicit, a aeroportului, prin intermediul instrumentelor viabile de sprijin financiar, care să susțină traficul aerian și să dezvolte operaţiunile de transport aerian disponibile de la Sibiu, de care să beneficieze atât comunitatea din judeţul nostru și zonele limitrofe, cât și turismul local, alături de întreg mediul de afaceri.
Suntem încrezători că, prin măsurile de sprijin dedicate operatorilor aerieni și investiţile în infrastructura aeroportuară, vom stimula in mod eficient creșterea traficului de pasageri. Acest inițiative vor revitaliza activitatea aeroportului și vor aduce beneficii semnificative comunității locale, încurajând în același timp dezvoltarea turismului în regiune. Strategia structurii de management se bazează pe principii de eficiență economică, calitatea și siguranţa serviciilor, integrare, sustenabilitate și responsabilitate pentru mediu. Aceste priorități sunt esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări coerente și pentru mbunătățirea continuă a performanţei aeroportului”, susține raportul.
Toate acţiunile și activitățile întreprinse de Aeroportul Internațional Sibiu adoptă un cadru coerent și capabil să identifice și să fructifice oportunitățile apărute în beneficiul dezvoltării aeroportului pe plan regional, naţional și internaţional, având la bază următoarele principii: Asigurarea finanțării activităților economice din surse proprii și creșterea capacitắții regiei de acoperire a cheltuielilor de natură ne-economică; Promovarea uneì dezvoltări durabile si continue; Îmbunătăţirea constantă a performanţei tuturor proceselor derulate în cadrul regiei; Actualizarea planurilor de dezvoltare a traficului la Aeroportul Internaţional Sibiu; Adaptarea strategilor și direcţiilor de acţiune la contextul socio-economic actual.
Critici, doar constructive din partea CJ
În anul 2024, activitatea operațională s-a desfășurat fără incidente, subliniind stabilitatea și eficiența gestionări aeroportului. ”Suntem optimiști cu privire la perspectivele de creștere și dezvoltare și continuăm să ne angajăm în promovarea unei experienţe excelente pentru toți utilizatorii serviciilor noastre. Indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, ţintele și obiectivele, așa cum au fost prevăzute în Scrisoarea de așteptări și contractele de mandat, nu au fost îndepliniți integral, însă nu au înregistrat derapaje semnificative pentru a se lua în calcul o propunere de încetare a contractelor de mandat”, este concluzia raportului întocmit de CJ.
Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă un pilon important în procesul de dezvoltare durabilă a județului Sibiu, având potențialul de a crea oportunităţi de dezvoltare și de a stimula relaţiile economice, de a genera dinamică în mediul.de afaceri și turism și, nu în ultimul rând, de a oferi un avantaj competitiv regional. Aeroportul Internaţional Sibiu are un impact semnificativ socio-economic atât asupra județului Sibiu, cât şi asupra întregului areal deservit.
Aeroportul Internaţional Sibiu reprezintă un suport real pentru comunitatea sibiană și pentru întreaga regiune deservită, având o importanță majoră pentru mediul de afaceri regional, turism, precum și pentru partenerii direct interesaţi. Parte integrantă a reţelei de transport, aeroportul activează ca un catalizator pentru investițiile locale și regionale prin prisma asigurării accesului la noi pieţe, crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea serviciilor conexe necesar a fi desfăşurate la aeroport.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Aleșii locali au aprobat, în ședința de azi a Consiliului Local Sibiu, indicatorii tehnico-economici ai investiției de reabilitare a Parcului Sub Arini. Valoarea investiției se ridică la aproape 51 milioane de lei, cu TVA, iar sursa de finanțare va fi atrasă din fonduri europene.
„Într-un context global marcat în mod profund de schimbările climatice, de încălzire globală, de creşterea gradului de poluare, în special la nivelul centrelor urbane, dar şi de preocupări instituţionale intense de combatere a acestor fenomene, proiectul de faţă contribuie la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din Municipiul Sibiu, la furnizarea de alternative sănătoase de petrecere a timpului liber pentru populaţia rezidentă, precum şi la alinierea municipiului la tendinţele de extindere a spaţiilor verzi amenajate, din municipii şi oraşe”, susține municipalitatea.
Parcul sub Arini face parte din strategia de dezvoltare a turismului
Obiectivul general al proiectului vizează amenajarea parcului Sub Arini, redându-i caracterul de parc istoric, împreună cu regenerarea spaţiilor de agrement şi de loisir din interiorul acestuia. Proiectul va contribui la creşterea suprafeţelor de spaţii verzi amenajate, va oferi o diversitate de spaţii şi activităţi de relaxare şi, de asemenea, va îmbunătăţi imaginea urbană adiacentă parcului.
Conform obiectivului strategic privind „Calitatea ridicată a vieţii din oraş ce atrage un capital uman competitiv” din cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană durabilă a Municipiului Sibiu, extinderea, reamenajarea reţelei de spaţii verzi şi a infrastructurii de agrement diversifică oferta de petrecere a timpului liber şi contribuie la sporirea calităţii vieţii din oraş.
„Susţinerea unui mediu sănătos este o prioritate pentru Municipiul Sibiu, ceea ce înseamnă că se urmăresc măsuri clare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii printr-o mai bună gestionare a spaţiilor verzi, reducerea poluării şi promovarea unui stil de viaţă activ şi sustenabil. Acest lucru ar putea include proiecte de infrastructură verde, dezvoltarea unor zone pietonale extinse, amenajarea pistelor pentru biciclişti şi diverse iniţiative de conservare a mediului. Un oraş sănătos este unul în care locuitorii au acces la aer curat, apă de calitate şi o biodiversitate protejată.
Parcul sub Arini face parte din strategia de dezvoltare a turismului, fiind considerat cea mai importantă zonă verde din centrul municipiului Sibiu. Turiştii care vin în Sibiu sunt atraşi de această oază de linişte şi verdeaţă fiind uşor de localizat aflându-se aproape de centrul oraşului. Scopul reabilitării acestor spatii verzi este stoparea fenomenului de degradare a spaţiului verde, creşterea calităţii peisajului, creşterea gradului de confort al locuitorilor, înlăturarea aspectului neîngrijit al acestei zone urbane, îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu”, arată Primăria Sibiu.
Se speră la obținerea de bani din fonduri europene
Municipiul Sibiu va depune proiectul „Amenajare Parc Sub Arini” pentru obţinerea de fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului „Regiunea Centru” 2021-2027, pentru obţinerea de fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului „Regiunea Centru” 2021-2027, Priorităţii 3 – Acţiunea 3.3 – Investiţii în infrastructură verde şi albastră în mediul urban regional – pentru MUNICIPII.
Obiectivul de investiţii „AMENAJARE PARC SUB ARINI” în legătură cu care se solicită aprobarea indicatorilor tehnico-economici ca urmare a elaborării documentaţiilor tehnico-economice (D.T.A.C., D.T.O.E., P.T., D.E.), va face obiectul unei cereri de finanţare prin Programul Regiunea Centru 2021- 2027, PRIORITATEA 3: O REGIUNE CU COMUNITĂŢI PRIETENOASE CU MEDIUL, Obiectivul Strategic 2.7. Intensificare acţiunilor de protecţie şi conservare a naturii, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urban regional – municipii, prin care autoritatea contractantă urmăreşte să obţină finanţare nerambursabilă în concordanţă cu activităţile finaţate.
Infrstructura aprobată: Lungime totală alei pietonale – 5789 ml, Lungime totală piste de biciclete – 856 ml, Suprafaţă alei pietonale cu asfalt – 9563 mp, suprafaţă alei pietonale cu piatră naturală – 2528 mp, Suprafaţă alei pietonale cu pietriş – 5695mp, suprafaţă alei pietonale cu pământ – 1261mp.
Coridoare verzi pentru cartierele V. Aaron și Tineretului
Tot în ședința de joi, aleșii municipali au aprobat o hotărâre de CL privind crearea a două coridoare verzi în cartierele V. Aaron și Tineretului și sumele aferente. Primăria Sibiu continuă să implementeze proiecte care îmbunătățesc calitatea vieții în cartierele sibiene și a mai parcurs un pas în realizarea celor două coridoare verzi în cartierul V. Aaron și respectiv în cartierul Tineretului, finalizând studiul de fezabilitate.
Coridorul verde din cartierul Tineretului se va realiza în zona pârâului Rossbach prin următoarele lucrări și dotări:
– Îmbunătățirea calității vegetației – Pe lângă revigorarea vegetației existente pe 28.000 mp, aceasta va fi densificată prin plantarea a peste 700 de arbori, aproape 4.000 de arbuști și 1.800 de plante perene, precum și crearea de spații verzi înierbate în suprafață de încă 25.000 mp
– Crearea de zone pentru sport, cu echipamente pentru workout și mese de tenis
– Amenajări pentru promenadă și relaxare prin crearea a 4 platforme pentru observarea naturii, alei și poduri pietonale, cișmele, bănci, mese cu scaune
– Crearea de locuri de joacă
– Dotări smart:
iluminat public eficient, conectat la sistemul de telegestiune
hotspot-uri WiFi
sisteme de supraveghere
Coridorul verde din cartierul V. Aaron va fi amenajat în zona străzii Muncel, de-a lungul Văii Săpunului, și va presupune următoarele:
– Curățarea și regenerarea terenurilor și a vegetației existente în suprafață de 48.200 mp, vegetația matură, în stare bună, urmând să fie păstrată.
– Densificarea vegetației prin: plantarea a peste 1.200 de arbori, 7.400 de arbuști, 4.700 de plante perene, precum și a altor 1.800 de plante pentru amenajarea grădinilor de ploaie. De asemenea, se vor crea noi zone verzi înierbate în suprafață de 43.000 mp prin utilizarea unor soluții care să stimuleze biodiversitatea florală.
– Crearea unor zone pentru sport cu echipamente pentru workout și mese de tenis
– Amenajări pentru promenadă și relaxare: alei, platforme de observare a naturii, bănci, cișmele, mese cu scaune și un podeț pietonal
– Crearea unor locuri de joacă
– Dotări smart:
Iluminat public alimentat din panouri fotovoltaice și conectat la telegestiune,
Hot spot-uri WiFi
Sisteme de supraveghere
Soluții pentru stocarea apei pluviale pentru utilizarea ulterioară în irigarea zonelor verzi
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
