Comisia Europeana a finalizat raportul de evaluare a Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 iar Sibiul, alaturi de Luxemburg, au primit în acest raport în majoritate remarci pozitive.

în dorinta de a încuraja schimbul de experienta în ceea ce priveste bunele practici în cadrul Programului Capitale Culturale Europene, Comisia Europeana a considerat ca aceste rapoarte de evaluare post eveniment pot folosi viitoarelor capitale culturale europene în pregatirile organizatorice pe care le întreprind.  

Raportul de evaluare alcatuit de expertii Comisiei Europene a vizat gradul de eficienta, durabilitate si relevanta a Programului CCE pentru respectivul oras, în functie de obiectivele pe care fiecare dintre acestea si le-a fixat. în raportul prezentat s-a pus accentul pe impactul pe care Programul CCE l-a avut asupra orasului în domeniul cultural, social si dezvoltarea orasului dar si implicarea cetatenilor în acesta.

în concluzia cheie a raportului de evaluare se arata ca: „Toate cele patru capitale culturale (n.t. Sibiu, Luxemburg, Stavenger, Liverpool) au fost eficace în atingerea obiectivelor privind impactul în domeniul economic, turistic si în dezvoltarea urbana; turismul a înregistrat o crestere în toate cele patru cazuri (cu toate ca nu a fost egal în Marea Regiune) si exista dovada unui impact survenit în economia locala; toate cele patru capitale culturale europene fie au finantat direct infrastructura culturala si investitiile de dezvoltare urbana, fie le-au stimulat mai puternic.”

Punctele forte ale Sibiului în acest Program, conform raportului, au fost pe scurt urmatoarele:

– Aplicatia Sibiului a fost o initiativa proprie a orasului si a României, în general. Aceasta a reprezentat ceva foarte curajos si inovator pentru un oras relativ mic, care facea parte dintr-un stat care la acea vreme nu era membru UE. 

– în anul în care Sibiul a detinut acest titlu, a fost fixata o gama mai larga de obiective decât cele declarate în 2004 si care au fost totusi în conformitate cu spiritul larg al obiectivelor fixate initial si cu obiectivele generale ale Programului Capitale Culturale Europene.

– Programul cultural al Sibiului a fost foarte amplu si a continut o dimensiune europeana semnificativa, dar si elemente inovatoare cum ar fi spre exemplu utilizarea spatiilor urbane si partneriatul cu Luxemburg. Se pare ca Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana a respectat spiritul Deciziei din 1999 si a îndeplinit într-o mare masura angajamentele din aplicatie. într-adevar, majortatea celor intervievati sugereaza ca obiectivele au fost îndeplinite si ca asteptarile lor au fost satisfacute. 

 – în baza amplorii si naturii programului cultural, nivelului de acoperire în mass-media internationala si rezultatele chestionarelor aplicate vizitatorilor, se pare ca Sibiu a atins scopul de a creste vizibilitatea sa la nivel European.

Pentru a consulta întreg raportul de evaluare va rugam sa accesati http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc485_en.htm. 

Municipalitatea, prin intermediul constructorului SC SCA.MO.TER SA, a finalizat lucrarile ample de reabilitare a strazii Mihail Kogalniceanu care au început în luna martie 2007. Reabilitarea strazii M. Kogalniceanu face parte din obiectivul de investitii „Reabilitare retele tehnico-edilitare si modernizare str. Reconstructiei si M. Kogalniceanu”.

„Durata destul de mare a lucrarilor s-a datorat faptului ca au fost modernizate toate retelele de utilitati, a fost refacuta complet structura rutiera, a fost creata o pista pentru biciclisti, locuri de parcare si trei sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului. Avem în prezent o strada a carei functionalitati si aspect s-a schimbat complet.” a declarat primarul Klaus Iohannis.

Conform contractului de lucrari, pe aceasta strada au fost refacute retelele de apa, canalizare menajera, gaz, alimentare cu energie electrica, telecomunicatii – prin crearea unei canalizatii subterane în care au fost introduse cablurile care înainte erau aeriene si reteaua de iluminat public. în plus, printr-un proiect pe fonduri ISPA a fost amenajat pe aceasta strada un canal colector pentru apele pluviale.

„Aceste lucrari la retele nu sunt atât de vizibile ca si lucrarile de amenajare a carosabilului dar sunt extrem de importante. Locuitorii de pe aceasta strada dar si din zona vor avea retele de utilitati de o mai buna calitate.” a tinut sa precizeze primarul Klaus Iohannis.

Lucrarile de modernizare a structurii rutiere au fost de asemenea foarte ample, dat fiind ca aceasta strada este una cu trafic greu. Din acest motiv straturile rutiere au fost special dimensionate pentru a suporta un volum mai mare de trafic. 

Partea carosabila a acestei strazi are o latime de 7 m. în cadrul lucrarilor au fost refacute trotuarele si a fost creata o pista de biciclete cu latimea de 1m. Pista este delimitata de trotuar si carosabil prin intermediul unor borduri denivelate. Pe lungimea strazii au fost create un numar de 51 de locuri de parcare pentru locatari. 

Datorita volumului mare de trafic si pentru fluidizarea acestuia, au fost create trei sensuri giratorii: unul la intersectia strazii M. Kogalniceanu cu strazile Pedagogilor, Lemnelor si Reconstructiei, unul la intersectia strazii Kogalniceanu cu Calea Turnisorului si Calea Surii Mici si unul la intersectia cu strada Reconstructiei, Câmpului si T. Vladimirescu.

Valoarea totala a contractului a fost de 9.221.973,12 lei (TVA), valoare care include proiectarea, executia lucrarilor la carosabil si amenajarea celor trei sensuri giratorii. Perioada de garantie a lucrarilor este de 24 de luni.

Mâine, 11 decembrie a.c., în intervalul orar 9 – 14, traficul rutier pe drumul judetean Sibiu – Agnita, în zona lucrarilor efectuate la centura ocolitoare, va fi deviat. în zona vor fi montate indicatoare rutiere, iar pilotii de dirijare vor indica conducatorilor auto ruta ocolitoare. Subliniem înca o data, faptul ca traficul rutier în zona nu este restrictionat, ci deviat si le recomandam conducatorilor auto sa tina cont de indicatiile politistilor rutier prezenti în zona.