Mândri de Mândra Pentru sibieni, Mândra nu mai e doar un alt sat pitoresc pe harta României, ci a devenit sinonimul produselor lactate proaspete şi naturale. E şi povestea unei afaceri de succes în care o mână de oameni au investit tot ce aveau: dăruire, talent şi resurse materiale. Principiul lor este şi cheia reuşitei: „Nu facem compromisuri când e vorba de calitate. Produsele Mândra sunt consumate şi de bebeluşi şi de oameni vârstnici, cu nevoi speciale. Am aflat că sunt medici de familie şi pediatri care le cunosc şi le recomandă, ceea ce ne bucură enorm” ne-a declarat Mariana Linn, managerul firmei Carpalat, deţinătoarea brandului Mândra.
Undă verde pentru Avrig
Centrul de energie regenerabilă al oraşului Avrig este cu un pas mai aproape de realitate, după ce autorităţile de mediu au decis să autorizeze Planul Urbanistic Zonal propus de primărie. Acest PUZ creează cadrul pentru dezvoltarea unui centru pentru energie regenerabilă pe un teren aflat în extravilanul localităţii, pe platoul denumit „Podurile Saşilor” Decizia de emitere a avizului de mediu a fost luată ca urmare a analizării documentelor depuse şi a parcurgerii etapelor procedurale prevăzute în lege. Municipalitatea din Avrig intenţionează să obţină finanţare pentru studiile de fezabilitate necesare construirii centralelor pe biogaz şi biomasă, a reţelelor de distribuţie în Avrig şi Mârşa, izolarea termică a blocurilor şi montarea panourilor fotovoltaice.
Spitalele trec în curtea autorităţilor locale
Cele şapte spitale subordonate Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu vor trece în administrarea autorităţilor locale. Acest lucru este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Sănătăţii. Astfel, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” şi cel de Pneumoftiziologie vor trece în administrarea Consiliului Judeţean, iar spitalele din Mediaş, Agnita, Cisnădie şi Spitalul de Pediatrie în administrarea consiliilor locale. Acest schimb ar trebui să se facă până pe 1 iulie, în reţeaua Ministerului Sănătăţii urmând să rămână numai 62 de unităţi sanitare de interes naţional.
Marşul bicicliştilor
Peste 100 de persoane s-au reunit în 11 aprilie în Piaţa Mică, la iniţiativa C.T.M. Amicii Munţilor Sibiu, exprimându-şi dorinţa de a participa la Marşul bicicliştilor, aflat la a 3-a ediţie. În pofida vremii mohorâte, mulţi sibieni s-au alăturat iniţiativei. De la cel mai tânăr participant, de doar 6 ani, până la cel mai vârstnic, de 68 de ani, bicicliştii au parcurs întregul traseu de 10 km, în aproximativ 45 de minute. „Deplasarea în grup s-a realizat în mod ordonat, pe o singură bandă, fără a produce perturbări în trafic, cu atât mai mult cu cât Poliţia Rutieră Sibiu a dovedit o exemplară organizare şi a asigurat toate condiţiile pentru parcurgerea în siguranţă de către participanţi a traseului stabilit, pentru care le mulţumim” delcară Cristina Tolciu, vicepreşedinte al C.
V-am prins!
Rubrica lansată numărul trecut „a prins”la cititori. Astfel, mai mulţi locatari din cartierul sibian ţiglari ne-au sunat la redacţie să ne spună că locuiesc în cartierul cel mai vitregit de Primărie. Investiţiile în această zonă întârzie să apară. În plus şi autobuzele Tursib deservesc tot mai greu zona, de la noul program introdus anul trecut. Drumul de acces în cartier este un adevărat iad pentru şoferi. „simţi că pleci din Sibiu şi intri într-un cătun uitat de lume” ne-a spus Adriana C., cititoarea care ne-a trimis şi un set de poze cu gropile din drum. Vedeţi şi dumneavoastră cum arată această zonă uitată de administraţia locală.
Skatepark-ul e naşpa
Rollerii, skaterii şi bikerii sibieni strâng rândurile. Odată ce municipalitatea a rezolvat, cel puţin parţial, problema locurilor de joacă din cartiere, este rândul tinerilor să-şi ceară drepturile. Ei au iniţiat o petiţie prin care speră să convingă primăria că Sibiul are nevoie de un skatepark mai mare. Deocamdată, însă, demersul lor nu are niciun rezultat. Aproape 100 de semnături a strâns petiţia intitulată „Extinderea skatepark-ului, visul tuturor tinerilor din Sibiu” pe care un grup de anonimi a postat-o pe internet la începutul lunii mai 2009. „Atâtea terenuri în ţară şi skatepark-uri numai după graniţă, în Sibiu avem foarte mare nevoie de un skatepark mai extins, deoarece mulţi tineri vor să practice aceste sporturi: skate, bike, role.
Avem noi sportivi de performanţă la nivel mondial!
Interviu cu Ioan Gligor, director coordonator la Direcţia pentru Sport a judeţului De la comandant de unitate, din 2006, a trecut la conducerea Direcţiei pentru Sport a judeţului Sibiu. Ioan Gligor spune că nu face „militărie” cu sportivii sibieni, însă recunoaşte că la fel ca şi-n armată, fără disciplină nu se poate face performanţă. Chiar dacă anul trecut Sibiul a mai scăzut ştacheta după retragerea unor sportivi de mare valoare precum gimnasta Steliana Nistor, sportul sibian a fost totuşi „resuscitat” de rezultate bune obţinute la box, culturism, gimnastică, rugby, sărituri în apă, atletism, călărie, karate, kata sau judo.
Poveste de nuntă: Cununia Civilă
Organizarea cununiei civile cu ceva timp înaintea nunţii începe să devină un obicei practicat de tot mai multe cupluri. În cazul în care nu eşti condiţionat, organizarea cununiei civile înainte de nuntă te ajută să rezolvi din probleme şi te lasă să ,,respiri” mai relaxat în ziua nunţii. De obicei, în ziua cea mare, eşti contra cronometru pentru că ai cununia civilă la o ora bine stabilită şi nu poţi întârzia, biserica la fel, pozele imediat după şi rapid la restaurant. Este obositor şi pentru miri şi pentru alai, iar dacă prinzi şi o vreme ploioasă, atunci le-ai primit pe toate (cu toate că se spune că, dacă ploua în ziua nunţii, mirii vor avea o viaţă îmbelşugată).
33 de ani de la marea avalanşă
Duminică, 17 aprilie 1977, ora 10, lângă Bâlea Lac. 23 de persoane au pierit zdrobite de o avalanşă. Printre victime se aflau 19 elevi de la Liceul Nr.1 (Bruckenthal) Sibiu, 3 profesori şi un turist braşovean. Redăm mai jos filmul evenimentului: În acea duminică neagră, după 3 zile de stat în cabană din cauza ninsorilor, elevii şi profesorii lor însoţitori, dornici de schiat, au vrut să profite de ultima zi de tabără. Luni trebuiau să coboare. Au hotărât să iasă la «bătutul pârtiei», imediat după servirea micului dejun. Unii care au întârziat la echipare şi masă, printre care şi cei doi salvamontişti, dr.
Indicaţii şi contraindicaţii în RMN
Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM sau RMN) reprezintă o investigaţie modernă, foarte performantă, ce oferă informaţii mai precise decât radiografia, ecografia sau tomografia computerizată. RMN-ul foloseşte un câmp magnetic foarte puternic şi unde de radiofrecvenţă pentru a oferi imagini ale diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului. În anumite situaţii, pentru o mai bună vizualizare a organelor, se pot folosi substanţe de contrast. RMN-ul este folosit pentru diagnosticarea unei mari varietăţi de afecţiuni. Practic, tot corpul poate fi cercetat cu acestă investigaţie, iar modificările patologice sesizate sunt dintre cele mai mici.
Viaţa ca o artă
Putem face din viaţa noastră o operă de artă! Putem învăţa să trăim frumos pentru că, dincolo de toate greutăţile şi nesiguranţele vieţii acesteia, ea este şi poate fi minunată! Avem datoria faţă de noi să descoperim că viaţa e rezultatul alegerilor noastre. Poate nu o putem schimba întotdeauna, dar cu siguranţă o putem privi diferit aşa încât să ne găsim echilibrul, să trăim frumos, să ne bucurăm de tot ce avem şi să răspundem plini de recunoştinţă pentru tot ce primim. Nu putem trăi lăsându-ne copleşiţi de nemulţumiri, griji şi nelinişti.
Corneliu Bucur, oaia neagră a Consiliului Judeţean
Fostul director al Muzeului ASTRA, actual consilier judeţean PDL a convocat miercuri o conferinţă de presă, „Ultima soluţie” în demersurile sale de a-şi face auzit punctul de vedere privitor la problemele din Consiliul Judeţean (CJ). Conferinţa a fost plină de informaţii interesante, prea mult însă încărcate de divagaţii. Am reţinut că procesele dintre acesta şi CJ şi Muzeul ASTRA nu s-au finalizat, deşi în instanţele de până acum şi unii şi alţii au cştigat. Dar esenţa discursului consilierului a fost pe seama raportului de activitate a preşedintelui Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, pe anul 2009 versus propriul raport.
