Sibiul a devenit cel mai scump oraş din România, după ce consilierii locali au aprobat la finele lunii ianuarie creşterea retroactivă a preţului la gigacalorie cu aproape 8 lei. Sibienii care au încălzire centralizată vor suporta o majorare de la 245 la 253 de lei. Cei aproape 1.400 de sibieni, care mai sunt branşaţi la sistemul public de termoficare vor fi nevoiţi să plătească facturi mai mari odată cu majorarea preţului la gigacalorie cu 3 procente. „Am vrut să îmi pun centrală, dar pentru că mai suntem aşa puţini abonaţi nu ne lasă să ne debranşăm. Este ilegal!”, se plânge Maria A.
Sibienii, datori vânduţi la bănci
Sibienii se numără printre românii cei mai grav afectaţi de criza economică, potrivit unui raport dat publicităţii de Banca Naţională a României (BNR). Creditele restante se înmulţesc galopant, valoarea lor în decembrie 2009 fiind de peste două ori mai mare decât în decembrie 2008. Astfel, din cele peste 1,49 miliarde de lei care constituiau totalul creditelor contractate în lei de către sibienii persoane fizice şi juridice (mai puţin sectorul instituţiilor bancare şi guvernamentale) la sfârşitul anului trecut, 78,43 milioane reprezintă restanţe. Situaţia nu este îmbucurătoare nici în ceea ce priveşte datoriile în valută.
Radare nedetectabile pe străzile Sibiului
ªoferi, vi se pregăteşte ceva! În cel mult câteva săptămâni, Poliţia Rutieră va fi dotată cu radare noi, performante şi, mai ales, imposibil de detectat. Ele fac parte dintr-un lot de 2.000 de autovehicule Logan break de ultimă generaţie, achiziţionate de Ministerul de Interne cu fonduri europene. Radarele vor avea o rază de acţiune de 1.200 de metri, camere video, zoom de 26x şi infraroşu (pentru filmare pe timp de noapte), precum şi un dispozitiv GPS şi vor putea urmări fiecare sens de circulaţie separat. Camerele, conectate la hard-disk-ul unui computer, vor stoca, pentru mai multă siguranţă, nu doar perioada în care poliţistul a ţinut apăsat butonul radar, ci şi câte 30 de secunde înainte şi după momentul ales.
„Ca militar mă întrebam cine a tras şi de ce?”
Rep.: Să ne povestiţi care a fost rolul dumneavoastră la Revoluţie, ca membru important al armatei. Eraţi şef de stat major la ªcoala de Artilerie. Executaţi nişte simple ordine? ª.C.: Am plecat din ªcoală cu ordin clar să nu se distrugă Primăria şi Consiliul Judeţean. Al doilea ordin să sprijinim Miliţia pentu repunerea în ordine a dezordinii care se crease de anumite persoane în Sibiu. Eu trebuia să acţionez în funcţie de situaţia concretă. Numiţi „nişte huligani”, am constatat că oameni de treabă, amici, acţionau împortiva lui Ceauşescu. Nu puteam să iau altă hotărâre, pentru că sunt român.
Funcţionarii în grevă
Marţi. Ora 9. Doi bătrâni stau lângă uşa de intrare din Piaţa Mică a Primăriei Sibiu. „Am venit să plătesc impozitul. Să îmi dea reducere. Dar e grevă. Acum aştept”, spune Marcel Andrei, pensionar. Angajaţii Primăriei Municipiului Sibiu s-au aflat în grevă de avertisment, marţi, între orele 8 şi 10. Pe uşile de intrare în Primărie erau afişe mari care anunţau greva. Dacă la noul sediu nu era aglomeraţie, la cel vechi, de pe Bd-ul Victoriei, unde funcţionează Serviciul de Stare Civilă şi Evidenţa Persoanei, sibienii stăteau la coadă. „Să înceapă lucrul domne` că îmi trebuie buletinul şi m-am învoit de la lucru.
Capitalist? Bleah!
Sunt supărat. Mă ştiţi un anti-capitalist convins, dar suport sistemul ăsta introdus şi la noi în ţară cu japca… Dar ce se întâmplă de vreun an încoace este abominabil. Patronii români s-au împărţit în două categorii: cei care au falimentat din cauza crizei şi cei care profită de criză şi de victimele ei. Mă refer în continuare la a doua categorie, care au găsit cea mai rapidă metodă de îmbogăţire pe timp de criză. Dau afară oameni, reduc posturi, scad salariile totul pentru că se poate. O prietenă de 11 luni caută loc de muncă. A depus sute de CV-uri şi a mers la zeci de interviuri şi teste care mai de care.
Lolele au cucerit Agnita
Duminică dimineaţa. Zgomot mare pe străzile din Agnita. Oameni din tot oraşul, dar şi din satele vecine au împânzit străzile pentru a vedea un obicei vechi de sute de ani: lolele. Peste 130 de lole au ieşit cu biciuri şi tălăngi pentru a speria iarna. Celebrele lole au fost întruchipate de agniţeni cu vârste între 3 şi 58 de ani. În faţa primăriei s-au adunat peste 2.000 de oameni pentru a urmări spectacolul susţinut de „Breasla Lolelor” şi nu numai. Numai în acest an spectacolul a demonstrat încă odată cât de bine s-au pregătit cei care au reprezentat personajele tradiţionale ale breslelor săseşti: breasla croitorilor, breasla cojocarilor, breasla dogarilor.
Se întâmplă în ţiglari: G de la ghetou
Dacă ţiglari ar fi o ţară, capitala sa n-ar putea fi decât blocul G1. Ridicat faţă în faţă cu ªcoala nr. 23 şi apărat straşnic de câteva potăi zgribulite, pe care foamea le face să zăbovească în preajmă. E greu de crezut, dar aici trăiesc oameni – de la bebeluşi de doar câteva luni la bătrâni care n-au şansa unui cămin normal. Însă, precum vecinii lor patrupezi, locatarii parterului se consideră doar nişte fiinţe tolerate în acest oraş. Pentru ei, singura dorinţă este să aibă ce pune pe masă şi astăzi. Majoritatea nu lucrează nicăieri, cel puţin legal, şi trăiesc din ajutoare sociale, alocaţiile copiilor şi vânzarea fierului vechi.
Hoţii preferă Centrul, Terezian şi Lazaret
Sub motto-ul „Alianţă pentru siguranţă”, poliţiştii sibieni desfăşoară o amplă campanie de prevenire a furturilor din auto şi din imobile. Această campanie a fost demarată la începutul lunii ianuarie, având în vederea numărul crescut al furturilor din autoturisme înregistrat în anul 2009. Astfel, anul trecut au fost constatate 560 de infracţiuni de furt din autoturisme, faţă de 337 de astfel de fapte constatate în anul 2008. Din cele 560 de infracţiuni, 538 au fost constatate în mediul urban şi numai 22 în mediul rural. Din analizele efectuate, s-a constatat că autorii preferă să acţioneze asupra autoturismelor parcate stradal, iar zonele în care s-au produs cel mai frecvent furturi din autoturisme au fost idenntificate ca fiind zona Centrală, zona Terezian şi zona Lazaret.
Nuntă în Biserica de Gheaţă
O tânără din Craiova va deveni, peste câteva zile, „Crăiasa Zăpezii” la Bâlea Lac. ªi va avea un prinţ pe măsură. Ea şi fericitul posesor al inimii ei au ales să se căsătorească în Biserica de Gheaţă şi să-şi sărbătorească cea mai importantă zi din viaţă tot în apropiere, la Hotelul de Gheaţă deţinut de primarul avrigean Arnold Klingeis. Aceasta este prima cununie religioasă oficiată, în acest an, în biserica situată la 2.000 de metri altitudine, potrivit administratorilor ineditului concept turistic, şi a doua în ultimii patru ani. Bineînţeles, pentru ca evenimentul să fie cât mai romantic cu putinţă, tinerii nu puteau alege altă dată decât 14 februarie, adică sărbătoarea Sfântului Valentin.
Schimbări majore la şcolile sibiene
Primarul Klaus Iohannis a venit în faţa consilierilor locali în cadrul unei şedinţe extraordinare pentru a cere un aviz consultativ privind reforma reţelei şcolare din Sibiu, aflată în gestiunea Primăriei. Proiectul va fi pus în aplicare din toamna acestui an, odată cu începerea anului şcolar 2010-2011. Modificările sunt făcute şi la cererea Insectoratului ªcolar Judeţean pentru eficientizarea reţelei şcolare. Decizia va afecta cu siguranţă şi personalul didactic încadrat la aceste instituţii. Consilierii locali au acceptat ca bună soluţia găsită de Inspectoratul ªcolar şi Primărie, pentru că astfel se face economie la buget.
Rehau nu şi-a ţinut promisiunea
La gala premiilor Rehau pentru cei mai buni studenţi în economie din România desfăşurată în decembrie la Sibiu, reprezentaţii acestui concern declarau că, deşi este criză, ei continuă activitatea la fabrica din Cisnădie. Totuşi fabrica se va închide în luna mai, conform reprezentaţilor companiei citaţi de Ziarul Financiar. Rehau Polymer, subsidiara locală a grupului german Rehau, va închide fabrica de ţevi din plastic din judeţul nostru, după ce a investit începând din 2003 circa 10 milioane euro în dezvoltarea unităţii, şi va renunţa la 37 din cei 50 de angajaţi din cauza volumului scăzut de vânzări din ultimul an.
