Ulterior, o alta autoutilitară condusă pe același sens de mers, de către un bărbat de 45 de ani, din Ploiești, a acroșat bicicleta care se afla pe partea carosabilă.
Ambele persoane implicate în accident au fost testate pentru consumul de alcool și substanțe interzise, rezultatul fiind negativ în cazul amândurora.
În continuare, sunt efectuate cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier, în cadrul unui dosar penal deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, a explicat Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
„M-am născut fără să văd nimic”, îmi spune Daria Cosma, partenera mea de bicicletă, o fată care la prima vedere ți se pare că poate vedea tot. Însă Daria poate doar distinge puțin culorile și formele. Tânăra de 26 de ani poate privi, poate privi în sufletele oamenilor și îi poate citi. Daria a citit mult la viața ei.
A fost olimpică la matematică în clasa a șasea, a fost mai mereu prima din an, iar când să intre la facultate, la București, a ales psihologia, unde a intrat cu 10. Apoi a urmat un master tot în domeniu, iar în prezent lucrează la departamentul de resurse umane dintr-o companie din capitală, vorba aceea, „să știi a lucra cu oamenii merge în orice domeniu”.
A venit de la București la Sibiu pentru Unstoppable, evenimentul organizat de Urban Bike Revolution, pentru a cincea oară, care scoate persoanele nevăzătoare din locurile pe care noi, văzătorii privilegiați, nu le putem vedea, și îi urcă pe bicicletă.
Rodajul bicicletelor
La Unstoppable am participat și anul trecut, deci pot spune că am o oarecare experiență în ceea ce privește interacțiunea cu persoanele nevăzătoare. E sâmbătă, 28 iunie, ora 10:30. Ne întâlnim noi, piloții, la garajul de unde trebuie să luăm mijloacele de transport cu care nu cărăm doar un om, purtăm speranțele și încrederea celui din spatele nostru.
Andrei Rusu, organizatorul evenimentului și președintele asociației Urban Bike Revolution, ne strânge pe toți laolaltă și ne pune să ne alegem bicicletele. Eu am ales una alba. Pare să fie bună, cea de anul trecut mi-a cam dat bătăi de cap. E zarvă mare în jurul meu, 18 oameni își fac rodajul la biciclete, le spală, le umflă roțile, testează schimbătoarele. „Aveți grijă ca să lăsați pe viteza a doua schimbătorul din stânga, că altfel forțați lanțul și se poate rupe”, ne spune pe un ton părintesc Andrei.
,,Vrem să îmbinăm elementul de natură cu cel sportiv”
Încălecăm, care cum putem, pe bicicletele în tandem. E ca atunci când mergi cu camionul și trebuie să ai grijă cum faci virajele. O bună parte din biciclete au fost oferite de Asociația Tandem Arena, din București, special pentru acest eveniment. „Să mergi cu bicicleta în tandem nu e foarte diferit, față de cum ai pedala pe una normală, condițiile sunt ca să te simți în siguranță și să comunici foarte bine cu colegul tău de pedalat. Procesul de învățare este foarte rapid”, îmi explică organizatorul.
Din garaj intrăm pe strada Pompeiu Onofreiu. Aici e piatră cubică, bicicleta ne sare ca și cum am avea arcuri în loc de cauciucuri, ce-i drept, mai micuțe. Mergem spre Piața Mică, unde ne așteaptă gașca veselă de nevăzători. Pe drum, puhoi de lume, FITS-ul încă este în toi. Ajungem, după mai multe slalomuri printre oameni, la destinație și dăm ochii, aproape la propriu aș putea spune, cu oamenii pe care o să-i îndrumăm. Până unde? Până la Rășinari. „Anul trecut am mers prin pădurea Dumbrava. Pentru că vrem să îmbinăm elementul de natură cu cel sportiv, anul acesta mergem la Rășinari, deoarece s-a terminat pista care leagă Sibiul de localitatea învecinată”, afirmă Andrei.
Întâlnirea cu nevăzătorii
Începe ,,strigarea la catalog”: Marius, tu mergi cu Loredana, Dani tu mergi cu Constantin, Vasile, tu mergi cu Daria. După ce îmi aud numele, dau mâna cu partenera mea de drum, o iau de braț și îi fac cunoștiință cu ,,atelajul” ce ne va purta kilometri întregi. Am ajutat-o să-și pună casca, vesta reflectorizantă dată de Andrei, urcăm amândoi pe șei și facem o probă de bicicletă. Ne sincronizăm din prima.
Daria este o fată foarte frumușică, are părul brunet și ochii căprui, iar acei ochi parcă vorbesc, nu par lipsiți de lumină, chiar mi se pare că poate vedea. „Văd, dar foarte puțin și doar atunci când este lumină”, îmi spune. Și, slavă Domnului, afară este lumină, soarele este generos astăzi. După mai multe ture cu bicicleta aud un glas puternic. Andrei ne strigă. Urmează indicațiile. Ne explică cum să schimbăm vitezele, că trebuie să comunicăm cu partenerul nostru din spate și cel mai important lucru: să rămânem grupați.
Nici ploaia nici vântul nu ne poate opri!
După discursul spus de Andrei, o luăm din loc. Prima regrupare, aproape de Colegiul Național ,,Gheorghe Lazăr”. Acolo facem și poza de grup. Apoi îi dăm pedală, mergem unul în spatele celuilalt ca indienii, fiecare merge cum poate, nu am auzit claxoane insistente de la șoferi, e cert e început de weekend, orașul este relativ liber, deocamdată. Ajungem pe Bulevardul Corneliu Coposu. Începe agitația, de aici trebuie să ajungem în Parcul Sub Arini. În tot acest timp povestesc cu partenera mea, tot ce e în lună și în stele. Mi-a zis că Bucureștiul pentru ea este un loc potrivit deoarece sunt multe oportunități, dar dacă ar fi să aleagă, ar prefera Sibiul.
Deodată niște nori încep să invadeze cerul nostru albastru – un picur, doi picuri de ploaie – tradiția se repetă, avem parte de ,,botez” și anul acesta. Strop cu strop, ploaia începe să se întețească, copacii dimprejurul nostru nu prea ne apără. Ușor-ușor începe și privirea mea să devină tulbure, mi se udă ochelarii, dar nu-i nimic, mă uit peste ei. Cât poate să dureze ploaia?
Un ospăț câmpenesc
Și da, ploaia nu a durat decât câteva minute. Nu știu dacă tricoul meu este ud de transpirație sau de ploaie, probabil amândouă. După aproximativ 13 km și mult mai multe povești, ajungem la destinația finală. Aici ne așteaptă, peste pod, Carmen Ghidiu, președintele Asociațiilor Pensiunilor din Rășinari. În spatele acesteia, un cățel bătrânior, și un gard de piatră, iar în spatele acestor ziduri, specifice zonei, și porților de lemn date cu ulei ars, se află casa străbunicilor ei, Ana și Coman Lungu.
„Este o locație care îmi place să o deschid pentru diverse evenimente. În luna iunie am organizat foarte multe spectacole de teatru”, îmi spune gazda. De aici și scena de lemn din curte. ,,Ne place să ne deschidem porțile și să ne promovăm bucatele noastre tradiționale”. Și mai ce bucate.
Undeva în spatele scenei, sub un adăpost, sunt așezate pe niște baloți de paie, platouri cu legume: ardei, roșii, ardei, ceapă, preparate tradiționale locului: virșlii zemoși pe care atunci când îi gust parcă simt că behăie oaia lângă mine, vărzar, plăcnita tradițională locului cu urdă și cu mărar, o combinație fresh care face ca papilele gustative să joace jocul călușarul, un dans specific rășinărean. Brânză de-a locului, cașcaval, gogoși, șnițele, prăjitură cu caise și alte bucate care te fac să pedalezi și până la capătul lumii dacă este nevoie. „Încercăm să promovăm produsele locale. Economia locală să fie cât mai sustenabilă”, îmi spune Carmen.
Cu tandemul pe Via Transilvanica
Iau câte puțin din fiecare, pentru colega mea, apoi mă alimentez și eu. După ospăț, îmi vine chef de vorbă, așa că merg printre oameni. Dau în câmpul meu vizual de Adrian Tamaș, care se află alături de partenerul său văzător, Angelo Bude, ambii din Bistrița. Aceștia participă la eveniment încă de la prima ediție. Îi întreb dacă au mai făcut ceva notabil. Și au făcut. Dacă anul trecut au făcut o călătorie în tandem spre Constanța din Bistrița, anul acesta au făcut un proiect împreună cu grupul Rodo, de la Bistrița.
Prin acesta, timp de opt zile, au plecat patru piloți cu patru nevăzători pedalând în tandem pe Via Transilvanică, de Tășuleasa, la kilometrul 0, până la Sighișoara. „De abia am așteptat să ajungem la Sibiu să ne întâlnim tot grupul, părem am fi cam aceeași în fiecare an. Sibiul mi se pare mai accesibil pentru nevăzători, decât Bistrița, trotuarele sunt mai bine aranjate ca să poți să mergi cu bățul, detaliile la borduri, trecerile de pietoni”, îmi spune Adi. Sunt curios cum i se pare mâncarea: „Mâncarea este deosebită, mai ales că o mâncăm afară, la aer curat. Produsele locale din Rășinari sunt foarte bune”. ,,Da, mâncarea este foarte bună, pentru că mie îmi place să mănânc”, îmi spune și Angelo, cu miștoul său caracteristic.
Clujul, mai accesibil pentru nevăzători, decât Sibiul
Lângă Adi se află Paroș Alexandru, sibian de loc, care a venit împreună cu verișoara lui Florentina Popa, care și aceasta este nevăzătoare de la naștere. Cât timp Flori, cum o alintă el, se plimbă prin curte de mână cu un bebeluș, îl întreb pe Alexandru cu ce se ocupă și cum i se pare evenimentul. „Sunt consultant și planificator financiar, am un bussines aici, în Sibiu, în aceasta direcție. Sunt bucuros că am putut veni împreună cu Flori la acest eveniment, nu ne-am mai văzut de mult din cauza activității mele.
Noi mai ieșeam în tandem. Mulțumim lui Andrei cu această ocazie. Suntem aici pentru socializare, această inițiativă este benefică pentru amândoi”. Flori a copilărit la Cluj, oraș în care a urmat și studiile superioare, acum, după terminarea studiilor, s-a mutat la Sibiu. „Clujul este un oraș mult mai accesibil pentru persoanele nevăzătoare decât Sibiul, deși și acesta a început să se schimbe în bine: au început să mai accesibilizeze trecerile, să anunțe stațiile în autobuz, dar la Cluj, anunță și ce număr de autobuz vine în stație. Ce m-a surprins cel mai mult este că în Sibiu este prea multă liniște. Dacă treci pe o stradă, nu ai cui să-i pui pui o întrebare. La Cluj nu prea te poți confrunta cu așa ceva”, îmi spune Flori.
De aproape 54 de ani ,,în tandem”
Aproape de poartă, într-un colț, stau soții Diaconescu, Miriam și Constantin. Aceștia sunt un exemplu pentru așa da, la cum să îmbătrânești. Când îi vezi, par bunicii ideali din reclame. El, vârstinicul înțelept cu o voce gravă și privirea blândă. Ea, bunica gingașă care e gata să te îmbrățișeze și să te sărute pe frunte. Au 53 de ani de căsnicie, în august fac 54, și plus încă 21 de viață, amândoi. Par nedespărțiți. Și chiar sunt, i-am mai văzut pe la diverse evenimente și plimbându-se cu bicicleta în tandem prin Sub Arini.
,,Cum prindem o ocazie pedalăm”, îmi spune Constantin. Ea a fost profesoară de franceză, a început la Copșa Mică, apoi la Sibiu la o școală generală, urmând să-și dedice 20 de ani la Colegiul Național ,,Gheorghe Lazăr”, „Unde a fost grozav, tare mi-a plăcut”, surâde Miriam. Are niște ochi de un albastru senin, nici nu-ți dai seama că nu poate zări decât foarte puțin din orizont. Constantin îmi spune că a fost inginer și profesor la universitate. De fapt încă este, îl contrazic, la fel și pe Miriam, ambii cu avut profesii care îți rămân ca o ștampilă toată viața. Aceștia pedalează mult, au fost cu bicicleta în Sibiel, la Gura Rîului, au un grup compact cu care se plimbă prin județ. ,,Mișcare trebuie să facem într-un fel, cu bicicleta e mult mai frumos decât la sală, unde tragi de fiare în aer închis. Când suntem pe biciclete avem o senzație de libertate, nu facem mișcare de obligație, ci din plăcere”, îmi spun soții.
Oameni nevăzători și nevăzuți
Nu mai zăbovim mult la Rășinari și ne întoarcem în ritm mai rapid (întodeauna drumul de întoarcere e mai rapid) la Sibiu. Pe drum, Daria îmi mai povestește despre ea, despre faptul că mai are o soră cu aceleași probleme ca și ea, dar mai timidă, nu a reușit să o convingă să vină și ea la pedalat. Și sunt mulți ca sora Dariei, oameni nevăzători, și nevăzuți…
Credit foto: Ilie Pipernea
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
O profesoară de limba franceză din București, Alexandra Chirea, îi cere ministrului David să îi anunțe pe profesori că urmează restrângeri de activitate.
Îmtr-o scrisoare deschisă, profesoara îi solicită lui David mai multă transparență în comunicarea efectelor pe care măsurile anti-deficit le vor avea în învățământ.
Scrisoarea integrală a profesoarei Alexandra Chirea
M-am uitat și eu la declarațiile domnului ministru David și am rămas cu gura căscată. Și îi scriu a treia oară domnului ministru, bineînțeles, degeaba, că domnul ministru nu se uită la noi, ăștia mici de tot, de la firul ierbii.
Scrisoare deschisă
Sunt eu, Alexandra, vă scriu a treia oară, știu, absolut degeaba. Dar să știți că nu mă opresc. V-am văzut aseară în conferință de presă.
Domnule ministru, vorbiți despre plata cu ora de parcă toate școlile au ore la discreție și toți profesorii au plata cu ora fără număr, mai treceți 2 ore în normă, nimeni nu e afectat, spuneți dumneavoastră atât de senin și cu toată convingerea.
Mă întreb, de când v-am auzit vorbind, dacă dumneavoastră, domnule ministru, chiar credeți ceea ce spuneți sau dacă mințiți cu bună știință. Eu sunt unul dintre profesorii care nu au ore la plata cu ora.
Nici colegele mele nu au, pentru că nu există ore în plus la limba franceză la noi la școală. Suntem, cum s-ar spune, fix pe fix. Eu aș face acest efort pe care ni-l cereți, doar că, ce să vedeți, eu nu am de unde să iau acele 2 ore. Vă rog, spuneți adevărul. Urmează restrângeri de acitivitate.
M-am uitat la conferința de presă cu gândul că o să ne lămuriți ce se va întâmpla cu noi, ăștia mulți, vă asigur, care nu avem ore la discreție. Eu, una, nu am înțeles nimic din conferința de presă.
Vom intra în restrângere de activitate, bănuiesc. Dacă da, când se va întâmpla acest lucru și cum? De ce nu opriți examenul de titularizare care va avea loc peste o săptămână? Opriți titularizarea!
ÎI lăsați să se titularizeze pe oameni și apoi îi anunțați că întră în restrangere de activitate? Pentru că, dacă așa urmează să faceți, mi se pare o cruzime de nedescris față de tinerii aia, și așa puțini, care tocmai au decis, în ciuda situației dezastruoase, să între în învățământ.
Opriți titularizarea, cereți școlilor să refacă incadrarile, rezolvați restrângerile celor care sunt deja titulari și abia apoi puteți continuă cu examenul de titularizare!
M-ați supărat din nou, domnule ministru, pentru că eu, naivă și visătoare, îmi pusesem toate speranțele în dumneavoastră. Mi-ați stricat toată vacanță de vară, nu mai știu dacă pot pleca în vacanță, pentru că, din ce văd, e posibil să aflu de azi pe mâine că trebuie să umblu că bezmetica să caut ore, căci doar aruncați cu vorbe, din care noi nu înțelegem mai nimic.
Atâta timp cât nu spuneți clar cum și ce faceți, când și ce trebuie să facem noi, rămân în aer o anxietate și o nesiguranță pe care nu le-am mai trăit cu niciun ministru și pe care cred că eu, profesor care și-a făcut cu multă conștiinciozitate muncă, nu ar trebui să le trăiesc.
Sunt o profa care nu a cerut bani în pandemie, care nu a făcut grevă acum doi ani și care înțelege foarte bine sacrificiul. L-aș înțelege și acum, aș lua fără ezitare cele două ore, doar că ele nu există pentru toți.
Eu nu mă simt chiar în aer, pentru că, din fericire, eu am unde să mă duc. Dar colegii mei, nu. Nici nu vreau să mă gândesc ce este în sufletul lor vara asta și cum trăiesc cu nesiguranța că nu știu dacă mai au ore din toamnă sau nu.
Am fost mereu o critică dură a corpului profesoral. Totuși, astăzi, cred că merităm toți să știm exact ce se va întâmplă cu noi din toamnă. Oamenii au rate, chirii, copii. Nu pare că va pasă. Ați vorbit despre noi doar în cifre.
Pe mine, oricum, m-ați pierdut deja, domnule ministru, și mi-e greu să mai am încredere într-un ministru care nu doar că nu are putere să facă ordine, prin instituțiile din subordinea lui, într-o școală cum este școala mea.
Am primit zilele trecute un răspuns la memoriul meu, pentru că expirau cele 30 de zile în care erau obligați să îmi răspundă. Se investighează încă, e fizică cuantică, se pare, și nu oricine se pricepe la fizică cuantică.
Dacă nu puteți schimbă un director incompetent dintr-o școală, mi-e greu să cred că mai puteți schimba ceva în orice școală. Iar acum, domnule ministru, mă băgați în restrângere de activitate, zâmbindu-mi frumos și spunându-mi că nimeni nu întră în restrangere de activitate.
Impresia pe care o am din ce în ce mai des este că nu aveți oameni în jurul dumneavoastră care să fie din învățământul preuniversitar și care să vă explice realitatea.
Faceți rost urgent de unii, domnule ministru, până nu băgați tot învățământul preuniversitar din țară asta într-un atac de panică. Anxcietate generalizată avem deja.
Cei mai importanți oameni din statul român știau încă din august 2024 că România se îndreaptă către un dezastru bugetar.
Europa Liberă a publicat în exclusivitate documentele prin care fostul președintele Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați că țara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului.
Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații prelua un document de la Ministerul Finanțelor adresat către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român.
Eticheta „strict confidențial” din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important.
„Hârtia a plecat în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului.
Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme.
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar.”
Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul.
Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.
Întrucât documentele conțin informații de larg interes public, confirmă temeri grave și arată că oficiali ai statului român știau că țara se poate confrunta cu dificultăți economice – contracarate astăzi prin măsurile drastice pe care actualul cabinet de la Palatul Victoria se pregătește să le adopte – Europa Liberă a decis să publice documentele integral (doar cu anonimizarea semnăturilor celor implicați)”, scrie Europa Liberă.
Un bărbat cercetat sub control judiciar după ce a făcut apel, pe TikTok, la „o nouă revoluţie” şi a chemat rezervişti şi foşti condamnaţi la închisoare să intre cu forţa în clădirea guvernului şi „să îi aresteze pe toţi” a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti pentru instigare publică în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, acesta este acuzat că în 8 şi 9 mai 2025 a publicat un videoclip pe două reţele de socializare, prin care a îndemnat verbal publicul să comită anumite infracţiuni, făcând apel direct la organizarea unei revoluţii, la ieşirea în stradă şi la ocuparea cu forţa a clădirii Guvernului, prin confruntarea forţelor de ordine care asigură paza instituţiei.
Surse judiciare au declarat că ar fi vorba despre un bărbat de 62 de ani, cu studii superioare şi despre care nu există date că anterior ar fi fost implicat politic.
„Dacă şi de data asta ne vor anula alegerile sau vor face vreo şmecherie care să împiedice dorinţa poporului, dorinţa noastră, atunci va fi nevoie de o nouă revoluţie”, spunea bărbatul, care anunţa că are „pe cineva care deja organizează”.
„Vom înconjura clădirea Guvernului, iar toţi cei care sunt rezervişti şi care au făcut închisoare şi care au puţină teorie şi activitate de luptă vor sparge cordonul de mascaţi şi noi vom intra cu forţa în clădirea Guvernului, unde îi vom aresta pe toţi, pentru că altfel nu văd, de bună voie şi fără să-i silească nimeni ăştia n-or să plece, pentru că ei s-au culcuşit acolo, la Guvern, nu ne dau drepturile noastre, deci trebuie să luptăm”, spunea bucureşteanul.
Între timp, contul său de pe reţeaua de socializare a fost şters, însă mesajul a fost preluat şi distribuit de alţi utilizatori ai reţelei TikTok.
Joi, 3 iulie ac, în Comitetul European al Regiunilor (CoR) a fost adoptat, în sesiunea plenară desfășurată la Bruxelles, avizul „Securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale”, elaborat de Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu, în calitate de raportor al instituției europene. Acesta este al doilea aviz pe sănătate aprobat de CoR și al cărui raportor a fost Daniela Cîmpean, după ce în anul 2022 a fost aprobat Spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS).
Cu alte cuvinte, un proiect privind securitatea cibernetică a spitalelor și furnizorilor de servicii medicale, propus de la Sibiu va fi implementat în toate țările membre ale Uniunii Europene.
Adoptarea avizului marchează un pas important în direcția protejării infrastructurilor medicale europene în fața riscurilor cibernetice, într-un context în care digitalizarea sistemelor de sănătate devine tot mai extinsă, dar și tot mai expusă atacurilor informatice. În intervenția sa din plen, Daniela Cîmpean a subliniat că este esențial ca autoritățile europene, naționale și regionale să trateze cu maximă responsabilitate acest subiect:
„Securitatea cibernetică a spitalelor nu mai este un lux, ci o condiție fundamentală pentru siguranța pacienților. Prin acest aviz, cerem ca autoritățile locale și regionale – care administrează majoritatea spitalelor din Uniunea Europeană – să fie recunoscute ca actori-cheie în arhitectura europeană de protecție digitală. Este timpul ca regiunile să primească nu doar obligații, ci și resurse, competențe și acces direct la finanțare”, a declarat Daniela Cîmpean, raportor aviz Comitetul European al Regiunilor și președinta Consiliului Județean Sibiu.
Direcțiile strategice ale avizului
În formularea avizului au fost abordate cinci direcții strategice:
Implicarea regiunilor în toate politicile europene privind securitatea cibernetică în sănătate. În 19 state membre, autoritățile locale sau regionale gestionează direct spitale. Ele trebuie să aibă un loc la masa deciziei.
Finanțare dedicată și clară. Solicităm Comisiei să explice cum vor fi coordonate programele „UE pentru sănătate” și „Europa digitală” și cum pot fi accesate aceste fonduri la nivel local. De asemenea, atragem atenția asupra reducerilor recente ale bugetului UE pentru sănătate – o decizie care contrazice chiar obiectivele acestui plan.
Formarea personalului și cultura organizațională. Securitatea nu este doar o problemă de software. Este o chestiune de oameni, de instruire, de rutină profesională. Cerem formare obligatorie, dar și măsuri de stimulare pentru personalul medical și tehnic.
Coerența legislativă. Suprapunerile dintre Directiva NIS 2, Regulamentul privind dispozitivele medicale, Regulamentul privind reziliența cibernetică și cel privind IA trebuie eliminate. Nu putem construi securitate pe confuzie normativă.
Sprijin pentru regiunile vulnerabile. Multe spitale mici, în special din zonele rurale, nu au nici oameni, nici resurse pentru a face față unui atac cibernetic. Solicităm crearea unor centre regionale de suport, rețele de CISO și introducerea de bonuri valorice pentru securitate cibernetică.
Alocuțiunea Danielei Cîmpean din plenul Comitetului European al Regiunilor (CoR)
„Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta acest aviz, care vine într-un moment crucial. Securitatea cibernetică a spitalelor nu mai este o temă de viitor, ci o urgență de azi. O urgență cu implicații directe asupra vieții cetățenilor noștri, a menționat Daniela Cîmpean, președintele Cj Sibiu și raportor european pentru acest aviz.
Planul de acțiune propus de Comisia Europeană este un pas important, dar are nevoie de consolidare și de o ancorare fermă în realitatea sistemelor descentralizate de sănătate din Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, prin acest aviz, Comitetul Regiunilor cere o implicare deplină a autorităților locale și regionale în toate etapele: de la proiectare, la implementare, evaluare și finanțare”.
După ce a precizat direcțiile strategice din formularea avizului, aceasta a făcut un apel la susținerea prin vot a proiectului: „Spitalele din Europa sunt din ce în ce mai expuse. Unele dintre ele sunt deja victime ale atacurilor ransomware sau ale tentativelor de sabotaj informatic. În multe cazuri, sistemele sunt învechite, fără actualizări sau fără backup-uri funcționale. În paralel, reglementările europene se multiplică, dar fără o coerență suficientă, ceea ce creează blocaje și confuzie mai ales la nivelul actorilor locali.
Stimați colegi, Aceasta nu este o temă tehnică. Este o chestiune de siguranță națională și europeană. Este obligația noastră să protejăm spitalele, datele pacienților și continuitatea serviciilor medicale.
Avizul pe care vi-l propun este un apel ferm la acțiune – pentru mai multă coerență, mai multă finanțare și mai multă subsidiaritate.
Vă mulțumesc și vă invit să îl susțineți prin votul dumneavoastră”.
Implicați, actori din toate palierele sectorului sanitar
Avizul este rezultatul unui proces de documentare aprofundat, desfășurat printr-o abordare de jos în sus, axată pe nevoile reale din sistemul medical. Echipa coordonată de Daniela Cîmpean a organizat consultări extinse cu actori din toate palierele sectorului sanitar: spitale, medici de familie, clinici private, furnizori de îngrijiri la domiciliu, farmacii, laboratoare, universități medicale, colegiile medicilor și farmaciștilor, dar și dezvoltatori de software și reprezentanți ai autorităților publice relevante. Propunerile și concluziile rezultate din acest proces au fost integrate în textul final al avizului. Totodată, avizul recunoaște în mod explicit potențialul noii unități „AI in Health” din cadrul Biroului European pentru Inteligență Artificială de a sprijini sistemele medicale în identificarea amenințărilor, prevenirea atacurilor și migrarea în siguranță a datelor medicale către platforme cloud.
Aprobarea acestui document poziționează România – și județul Sibiu – în centrul unui demers strategic european de consolidare a rezilienței digitale în sănătate, într-un moment în care transformarea digitală a sistemelor medicale trebuie să meargă mână în mână cu garanțiile de siguranță cibernetică.
Declarație imediat după votul în plen
Cronologia proiectului
– Ianuarie 2025 – Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale
– Martie 2025 – numirea raportorului Daniela Cîmpean în cadrul Comisiei NAT
– Februarie – aprilie 2025, în România, Planul a primit avize favorabile de la autorități naționale
– Aprilie 2025 – consultări cu stackholderii din sistemul de sănătate și elaborarea opiniei raportorului
– Mai 2025 – elaborarea amendamentelor membilor, susținerea opiniei și obținerea avizului NAT
3 iulie 2025 – adoptarea, în sesiunea plenară desfășurată la Bruxelles, a avizului „Securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale”.
Avizul privind privind „Securitatea cibernetică a spitalelor și furnizorilor de servicii medicale”, inițiat de președinta CJ Sibiu Daniela Cîmpean, în calitate de raportor al Instituției Europene
RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)
1. observă că măsurile de securitate cibernetică nu țin pasul cu transformarea digitală în curs din instituțiile de asistență medicală și din furnizarea de asistență medicală, ceea ce a făcut ca sectorul asistenței medicale să devină o țintă principală a atacurilor unor actori răuvoitori;
2. salută, în acest sens, publicarea planului de acțiune, recunoscând caracterul său actual și importanța sa în contextul intensificării atacurilor cibernetice asupra spitalelor și furnizorilor de asistență medicală europeni;
3. avertizează că amenințările la adresa securității cibernetice au implicații geopolitice și își exprimă convingerea fermă că securitatea cibernetică în domeniul sănătății nu este doar o problemă tehnică, ci și o chestiune de securitate locală, regională, națională și europeană;
4. avertizează că criminalitatea informatică nu a încetat să crească de la izbucnirea pandemiei de COVID-19; atacurile cibernetice lansate din străinătate și sponsorizate de diverse state nu se concentrează doar pe spionajul cibernetic și pe furtul de proprietate intelectuală, ci urmăresc și să destabilizeze societăți întregi;
5. solicită impunerea integrării „securității cibernetice prin design” prin implementarea măsurilor proactive de securitate cibernetică încă de la începutul dezvoltării noilor tehnologii pentru utilizare în domeniul sănătății, și pledează în favoarea garantării faptului că furnizorii de servicii medicale publice achiziționează doar produse mature în ceea ce privește soluțiile de securitate cibernetică, inclusiv sisteme de backup și de urgență care garantează siguranța pacienților chiar și în cazul întreruperilor de rețea.
6. subliniază că, în cazurile în care atacurile nu pot fi prevenite, ar putea fi pus la dispoziție un serviciu specific de răspuns rapid pentru sectorul sănătății prin intermediul rezervei UE pentru securitate cibernetică, instituită prin Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Responsabilitatea principală o au însă nivelul local și nivelul regional;
7. sprijină activitatea desfășurată de Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS/Europa) în domeniul sănătății digitale și se angajează să colaboreze cu OMS pe această temă, punând în aplicare Planul de acțiune 2025-2026, semnat în comun;
8. salută ghidul publicat de OMS/Europa în 2025 cu privire la evaluările riscurilor în materie de securitate cibernetică și confidențialitate în domeniul sănătății digitale, care oferă un cadru pentru a ajuta țările și organizațiile să elaboreze strategii de evaluare a riscurilor care să se alinieze la nevoile, obiectivele și cerințele lor de reglementare specifice;
9. subliniază impactul emergent al inteligenței artificiale (IA) atât ca vector de amenințare (phishing avansat, deepfakes), cât și ca instrument potențial pentru apărare (detectare de anomalii, răspuns automat), și propune ca Planul de acțiune să abordeze ambele fațete ale IA;
Cadrul de reglementare
10. subliniază că planul de acțiune se bazează pe cadrul legislativ existent în domeniul securității cibernetice – în special Directiva NIS 2, Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, Regulamentul privind securitatea cibernetică, Regulamentul privind dispozitivele medicale și Regulamentul privind reziliența cibernetică; remarcă, de asemenea, că planul de acțiune este coerent cu proiectul de recomandare a Consiliului privind Planul de acțiune al UE pentru gestionarea crizelor în materie de securitate cibernetică;
11. avertizează că acest peisaj, aflat în continuă schimbare, prezintă complexități și suprapuneri între mecanismele de certificare din cadrul Regulamentului privind solidaritatea cibernetică, al Regulamentului privind dispozitivele medicale și al Regulamentului privind inteligența artificială. Această situație poate duce la fragmentare și la arbitraj de reglementare, în special în ceea ce privește sistemele de participare voluntară;
12. sprijină obiectivele proiectului CYMEDSEC finanțat de UE de a consolida securitatea cibernetică în sistemele de sănătate printr-o evaluare cuprinzătoare a proiectării dispozitivelor și a infrastructurii de rețea, a securității cibernetice și a cadrelor de reglementare;
13. propune să se analizeze dacă corelarea cerințelor legislației specifice de aplicare a Directivei NIS 2 cu cele ale legislației de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal ar putea fi benefice pentru reducerea redundanței în implementarea birocratică a măsurilor specifice;
14. atrage atenția că apariția treptată de reglementări specifice duce la suprapuneri greu de urmărit și de implementat corespunzător, necesitând corelare și eliminarea redundanțelor chiar din momentul inițierii unei reglementări noi;
Directiva privind reziliența entităților critice
15. subliniază că Directiva privind reziliența entităților critice, care recunoaște sănătatea ca „serviciu esențial pentru societate și economie” și consolidează reziliența infrastructurii critice și a entităților critice la o serie de amenințări, inclusiv criminalitatea informatică, a intrat în vigoare la 18 octombrie 2024;
16. invită cele 24 de state membre care au primit o notificare oficială la sfârșitul lunii noiembrie 2024 să transpună imediat Directiva privind reziliența entităților critice în legislația lor națională;
17. invită Comisia Europeană să continue procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care nu s-a primit niciun răspuns satisfăcător în termenul stabilit; consideră că această chestiune este prea importantă pentru securitatea europeană, națională, regională și locală pentru a fi tratată cu superficialitate;
18. reamintește statelor membre că, în temeiul Directivei privind reziliența entităților critice, au obligația de a identifica entitățile lor critice pentru fiecare sector (inclusiv pentru cel al sănătății) până la 17 iulie 2026; face apel la statele membre să accelereze desemnarea entităților critice din sectorul sănătății și să le ofere acestora sprijin concret în consolidarea capacităților lor;
19. este preocupat de faptul că marea majoritate a spitalelor din UE nu au efectuat niciodată o evaluare a riscurilor în materie de securitate, astfel cum a raportat DG CONNECT a Comisiei Europene;
20. este, de asemenea, preocupat de faptul că doar un sfert dintre organizațiile intervievate în cadrul pregătirii raportului ENISA din 2023 dispuneau de un program specific de apărare împotriva atacurilor de tip ransomware;
21. recunoaște că, în ultimii 5-6 ani, standardele în materie de reglementare cibernetică au evoluat, în special prin revizuirea Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS 2) și prin adoptarea Regulamentului privind reziliența cibernetică, a Regulamentului privind reziliența operațională digitală, a Directivei privind reziliența entităților critice și a Regulamentului privind inteligența artificială; salută intenția Comisiei de a-și concentra atenția asupra spitalelor și furnizorilor de asistență medicală, astfel încât aceștia să-și îmbunătățească reziliența cibernetică, și reamintește că este important să se asigure coerența și consecvența între diferitele instrumente, reducându-se în același timp redundanța;
22. sugerează ca statele membre să introducă exerciții periodice, coordonate de guvern, pentru abordarea incidentelor cibernetice, în care să fie implicați atât actori naționali, cât și regionali din domeniul sănătății;
Directiva NIS 2
23. subliniază că Directiva NIS 2 a devenit aplicabilă în mod oficial începând din octombrie 2024, din aceasta decurgând obligația ca spitalele, furnizorii de servicii medicale, producătorii de dispozitive medicale și companiilor farmaceutice să adopte măsuri solide de securitate cibernetică;
24. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că doar șase state membre au transpus integral sau parțial directiva în legislația națională în termenul stabilit;
25. recunoaște că punerea în aplicare prezintă provocări semnificative, în special pentru sectorul asistenței medicale, din cauza suprapunerilor cu reglementările existente, cum ar fi Regulamentul privind dispozitivele medicale, spațiul european al datelor privind sănătatea și Regulamentul privind reziliența cibernetică;
Rolul autorităților locale și regionale
26. solicită ca Comisia să țină seama de faptul că gestionarea sistemelor de sănătate, în special a spitalelor, este descentralizată într-o măsură mai mare sau mai mică în 19 din cele 27 de state membre; deplânge faptul că în comunicare nu se face referire la nivelul regional, și nici la cel local; consideră că această omisiune este îngrijorătoare, deoarece ea implică ignorarea responsabilității furnizorilor de asistență medicală și a sarcinilor de gestionare care le revin acestora în două treimi din statele membre ale UE;
27. solicită statelor membre să implice pe deplin regiunile lor în elaborarea și punerea în aplicare a oricăror strategii de securitate cibernetică; subliniază că guvernele regionale conduc, adesea, inițiative în domeniul sănătății digitale, iar expertiza lor în ceea ce privește implementarea soluțiilor de e-sănătate ar putea fi vitală pentru introducerea cu succes a unor noi protocoale și măsuri de securitate cibernetică;
28. subliniază că, dincolo de chestiunea gestionării descentralizate, sistemele de sănătate din întreaga Europă sunt foarte diferite și includ o gamă largă de organizații, de la organizații complet publice la organizații complet private, inclusiv parteneriate public-privat hibride; avertizează, în acest sens, că entitățile publice se confruntă adesea cu restricții bugetare și cu plafoane salariale legale, ceea ce le face mai puțin atractive ca angajatori pentru specialiștii în domeniul cibernetic;
29. invită statele membre să creeze rețele de centre regionale de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru spitale și furnizorii de asistență medicală, pentru a conecta mai bine realitățile locale, naționale și europene, punând un accent deosebit pe finanțarea și atragerea talentelor necesare pentru dezvoltarea unor astfel de centre;
30. recomandă implicarea autorităților locale și regionale în elaborarea planurilor naționale de acțiune axate pe securitatea cibernetică în sectorul sănătății;
Costurile și finanțarea
31. susține că cheltuielile în materie de securitate cibernetică vor trebui să fie restricționate și normalizate în mod sistematic ca parte a planificării bugetare; spitalele și furnizorii de servicii medicale nu pot cumpăra, în mod aleatoriu, „gadgeturi” de protecție deconectate; dimpotrivă, protecția sistemelor tehnologice operaționale vitale din domeniul asistenței medicale trebuie evaluată, finanțată și pusă în aplicare în mod regulat;
32. atrage atenția asupra provocării cu care se confruntă regiunile mai mici în gestionarea și finanțarea sistemelor de informații și de securitate în domeniul sănătății;
33. este consternat de faptul că costul mediu al scurgerilor de date cauzate de atacurile de tip ransomware se ridică la 8 milioane EUR, adică aproape dublul costurilor înregistrate în alte sectoare;
34. solicită o mai mare claritate în ceea ce privește finanțarea care ar trebui să sprijine obiectivele ambițioase stabilite în planul de acțiune; solicită, în special, informații detaliate cu privire la modul în care autoritățile locale și regionale pot finanța transformarea digitală relevantă în domeniul asistenței medicale;
35. se așteaptă ca Comisia să clarifice ce acțiuni ar trebui finanțate de statele membre și ce acțiuni ar trebui finanțate de UE; în ceea ce o privește pe aceasta din urmă, CoR dorește să fie informat cu privire la modul în care programele „UE pentru sănătate” și „Europa digitală” vor interacționa în practică;
36. Avertizează că finanțarea trebuie să vizeze, dincolo de investiția în tehnologie, și investiția în formarea unei culturi organizaționale axate pe securitate, la toate nivelurile;
37. regretă reducerile drastice ale bugetului destinat programului „UE pentru sănătate” în 2024 și invită statele membre să protejeze acest buget de reduceri viitoare; își reiterează poziția potrivit căreia sănătatea nu este o cheltuială, ci o investiție în bunăstarea și reziliența individuale și colective;
Reziliența cibernetică în lanțurile de aprovizionare din domeniul asistenței medicale
38. subliniază că numeroase spitale și numeroși furnizori de servicii medicale se bazează pe dispozitive medicale și software învechite, care nu pot face față atacurilor cibernetice moderne; recunoaște că, în multe locuri, sistemele învechite sunt indispensabile pentru operațiunile de asistență medicală, dar riscă să devină un factor de vulnerabilitate semnificativă atunci când nu mai sunt întreținute sau actualizate;
39. solicită o finanțare susținută și specifică, atât din surse naționale, cât și din partea UE, pentru ca spitalele să elimine tehnologiile învechite neîntreținute și să treacă la soluții de tip cloud mai sigure și scalabile;
40. recomandă alinierea proceselor de achiziții publice la standardele de securitate și solicită orientări specifice care să detalieze modul în care respectarea indicilor de referință în materie de securitate cibernetică poate deveni o condiție prealabilă pentru participarea la procedurile de achiziții publice;
Forța de muncă din domeniul securității cibernetice
41. reiterează mesajele-cheie din avizul CoR privind deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății și subliniază că sistemele de sănătate se confruntă cu deficite acute și pe termen lung fără precedent de personal-cheie; este preocupat de faptul că echilibrarea nevoilor de resurse umane va deveni și mai complexă, având în vedere nevoia tot mai mare de a angaja specialiști IT și experți în materie de securitate cibernetică, pe lângă personalul medical de bază;
42. invită autoritățile publice, mediul academic, instituțiile EFP și ONG-urile să lanseze campanii publice pentru a elimina stereotipurile cu privire la carierele în domeniul securității cibernetice, pentru a atrage mai multe femei în această profesie și pentru a evidenția caracterul versatil al unei cariere în securitatea cibernetică în domeniul asistenței medicale;
43. solicită un cadru european de certificare a formării, care să consolideze portabilitatea și recunoașterea securității cibernetice în cadrul competențelor în materie de sănătate;
44. recunoaște că eroarea umană constituie un factor semnificativ în cazurile de încălcare a securității datelor, persoanele devenind, fără să vrea, victime ale practicilor de scam și phishing, configurându-și greșit setările de securitate sau nerespectând protocoalele stabilite; solicită să se acorde prioritate formării și sensibilizării cu privire la riscuri în întregul sector al sănătății; își exprimă convingerea că securitatea cibernetică nu poate să se limiteze la serviciul informatic, ci trebuie să fie o responsabilitate comună;
45. Recomandă introducerea unei formări obligatorii care să urmărească sensibilizarea cu privire la securitatea cibernetică, concomitent cu măsuri de stimulare profesională, în funcție de rezultatele obținute, pentru întreg personalul din sistemul de sănătate;
Elementele specifice ale planului de acțiune
46. salută ideea de bonuri valorice pentru securitate cibernetică și invită statele membre să introducă această măsură pentru a oferi asistență financiară microîntreprinderilor, spitalelor mici și mijlocii și furnizorilor de servicii medicale;
47. subliniază că planul prevede ca statele membre să solicite entităților care intră sub incidența Directivei NIS 2, inclusiv organizațiilor din domeniul sănătății, să raporteze plățile de răscumpărare atunci când raportează incidentele semnificative autorității competente în temeiul Directivei NIS 2; este de acord că o astfel de raportare ar îmbunătăți culegerea datelor și evaluarea eficacității măsurilor luate împotriva atacurilor de tip ransomware; solicită, însă, mai multe detalii cu privire la modul în care această raportare ar fi realizată, în practică, având în vedere că nu este obligatorie în temeiul Directivei NIS 2;
48. ia act de faptul că planul de acțiune solicită producătorilor de dispozitive medicale și de dispozitive pentru diagnostic in vitro să raporteze în mod voluntar vulnerabilitățile exploatate activ sau incidentele cibernetice grave care au un impact asupra securității produselor lor; subliniază că acești producători nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind reziliența cibernetică și recomandă ca evaluarea în curs a reglementărilor să abordeze chestiunea unei mai bune coerențe între cadrele de reglementare;
49. sprijină ideea creării unei rețele europene a directorilor responsabili cu securitatea informațiilor (Chief Information Security Officers – CISO) în domeniul sănătății, astfel încât experții să poată face schimb de bune practici, inclusiv de strategii de păstrare a talentelor și de soluții pentru atragerea profesioniștilor din domeniul securității cibernetice în sectorul sănătății; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că experții desemnați de autoritățile regionale sunt, de asemenea, invitați să se alăture rețelei;
50. salută înființarea, în cadrul ENISA, a Centrului european de sprijin pentru securitate cibernetică destinat spitalelor și furnizorilor de servicii medicale; ia act de numărul semnificativ de sarcini pe care urmează să le îndeplinească acest nou centru de sprijin și invită Comisia să furnizeze informații suplimentare cu privire la componența și finanțarea sa;
51. invită Comisia să implice autoritățile regionale și locale în dezvoltarea unei colecții „ușor de utilizat și de accesat” a tuturor instrumentelor disponibile pentru pregătire, prevenire, detectare și răspuns; această colecție, creat de centrul de sprijin, ar trebui să includă instrumentele și politicile de la toate nivelurile de guvernanță;
Încrederea și confidențialitatea
52. susține că securitatea și viața privată sunt interconectate: măsurile de securitate protejează confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor, care sunt fundamentale pentru viața privată. În același timp, reglementările privind respectarea vieții private impun adesea controale de securitate specifice pentru a proteja datele cu caracter personal. Protejarea vieții private consolidează încrederea pacienților și sensibilizarea cu privire la securitatea cibernetică, garantând că informațiile sensibile privind sănătatea sunt tratate cu atenție;
53. atenția asupra Raportului privind situația securității cibernetice în Uniune, elaborat de ENISA din 2024, și asupra constatărilor sale potrivit cărora maturitatea capacităților de securitate cibernetică ale sectorului sănătății din UE este „moderată”, cu diferențe mari în ceea ce privește nivelul de maturitate a securității cibernetice între entitățile din domeniul sănătății din întreaga Europă; subliniază că datele pacienților trebuie protejate pentru a asigura încrederea continuă a acestora în spațiul european al datelor privind sănătatea;
54. consideră că implementarea spațiului european al datelor privind sănătatea necesită o atenție sporită în ceea ce privește securizarea infrastructurilor naționale și transfrontaliere de interconectare (de exemplu, punctele de contact naționale pentru e-sănătate), care devin puncte critice pentru protejarea datelor pe scară largă; consideră că ar trebui elaborate măsuri specifice pentru aceste infrastructuri.
Primarul Astrid Fodor a venit cu lămuriri, vineri după amiaza, pe subiectul informațiilor oferite către Securitatea.
Potrivit G4 Media, Astrid Fodor a dat informații la Securitate – fosta poliție politică comunistă care i-a vânat pe adversarii Partidului Comunist, potrivit unei adeverințe publicate de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității.
Astrid Fodor spune că nu a fost colaborator sau lucrător al Securității.
Pentru transparență și claritate, doresc să explic în detaliu. Nu am oferit informații din proprie inițiativă.
Presupun că, pe vremea regimului comunist, fabricile care desfășurau activitate de import-export erau monitorizate de un ofițer de securitate, responsabil pe această linie.
Și Libertatea Sibiu era o astfel de fabrică, prin natura activității având multe contacte externe, derulate prin intermediul întreprinderilor de comerț exterior.
Ca regulă, șeful de protocol al fabricii era obligat să înregistreze în registrul de protocol toate delegațiile străine care intrau în fabrică, numele celor care participau la întâlnire din partea fabricii și a întreprinderii de comerț exterior din București și tema discuției ce urma a se purta.
Acest registru era verificat de ofițerul de securitate, iar reprezentanții din cadrul fabricii Libertatea prezenți la aceste întâlniri cu partenerii externi erau invitați din când în când la o discuție cu ofițerul de securitate. Eu eram la acea vreme responsabilă cu exporturile de stofe realizate prin ICE Confex.
În această calitate, și eu m-am numărat printre cei intervievați. Discuțiile s-au desfășurat la sediul fabricii, în sala de protocol, și durau doar câteva minute. Întrebarea era în esență aceeași de fiecare dată, ofițerul fiind interesat să știe dacă, pe lângă discuțiile profesionale, s-a vorbit și despre alte teme precum nemulțumiri legate de regimul comunist sau de conducerea țării.
Răspunsul meu, atunci când am fost întrebată, a fost mereu că nu au existat astfel de discuții, conversațiile purtate limitându-se la obiectul de activitate al fabricii.
Asta era, de fapt, și realitatea, pentru că atât noi, cât și partenerii de afaceri externi, în afară de amabilități protocolare, vorbeam strict de chestiuni profesionale”, a transmis Astrid Fodor, primarul Sibiului.
În contextul avertizărilor de caniculă și disconfort termic accentuat emise de Administrația Națională de Meteorologie, CFR informează călătorii că pot apărea întârzieri și dificultăți în circulația trenurilor, generate de condițiile atmosferice extreme specifice sezonului cald.
„CFR Călători depune eforturi susținute pentru menținerea în circulație a tuturor unităților de material rulant echipate constructiv cu instalații de climatizare și pentru asigurarea funcționării acestora în condiții cât mai bune.
-înlocuirea filtrelor de aer; -curățarea cu jet de apă și aer sub presiune a componentelor instalației de climatizare; -verificarea presiunii agentului frigorific; -însoțirea trenurilor de către electricieni de vagoane pe anumite rute și intervale orare cu temperaturi extreme; -intervenții operative în stații dotate cu personal tehnic specializat.
În ultimii ani, însă, valurile de căldură au generat temperaturi comparabile cu cele din zona climatică I (Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia), ceea ce afectează performanțele echipamentelor.
În condiții de temperaturi exterioare de peste 35°C la umbră (echivalentul a 50–80°C la soare, lângă trenuri), agregatele de climatizare pot funcționa sub parametrii normali sau pot intra automat în regim de ventilație, pentru a preveni avarii grave.
Aceste disfuncționalități sunt determinate de condiții climatice extreme, care pot depăși limitele tehnice de funcționare ale echipamentelor actuale.
Pentru ca experiența de călătorie să fie cât mai sigură și confortabilă, CFR Călători recomandă hidratarea constantă și păstrarea unei sticle cu apă la îndemână, deţinerea medicației necesare pentru afecțiuni personale și alertarea personalului de tren în cazul apariției unei stări de rău sau dacă un alt pasager are nevoie de ajutor”, a transmis CFR Călători.
Joi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Orlat au reținut un bărbat în vârstă de 49 de ani, din Gura Râului, cercetat penal pentru lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Polițiștii spun că în 13 iunie, în jurul orei 17:40, în timp ce se afla pe strada Hoapei din Gura Râului, pe fondul unor discuții contradictorii l-ar fi agresat pe vecinul său, un bărbat în vârstă de 33 de ani, tot din Gura Râului.
„Persoana vătămată s-a deplasat la Serviciul de Medicină Legală Sibiu unde i s-a eliberat un certificat medico-legal constatator al agresiunilor suferite.
În baza probelor administrate, la data de 03 iulie a.c., bărbatul a fost reținut de către polițiști pentru 24 de ore, în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, urmând a fi prezentat unității de parchet competente, în vederea aplicării unei măsuri preventive.
Cercetările sunt continuate la nivelul Secției de Poliție Rurală Orlat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște”, a precizat Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Joi, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săliște au emis un ordin de protecție provizoriu împotriva unui bărbat în vârstă de 41 de ani, din Tilișca.
Polițiștii spun că joi dimineața, în jurul orei 11, bărbatul și-a jignit soția, o femeie în vârstă de 43 de ani, tot din Tilișca, și a dat-o afară din domiciliul comun.
Polițiștii au întocmit formularul de evaluare a riscului din care a reieșit că există un risc iminent și au emis un ordin de protecție provizoriu împotriva bărbatului, cu valabilitate de 5 zile, prin care a fost obligat la păstrarea unei distanțe minime de 20 de metri față de soția sa, părăsirea temporară a locuinței comune precum și reintegrarea soției la domiciliu.
Un tânăr de 30 de ani, din Poplaca, va sta 5 ani și jumătate la închisoare pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor.
Joi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Șelimbăr au identificat un bărbat în vârstă de 30 de ani, din localitatea Poplaca, pe numele căruia, la aceeași dată, Judecătoria Sibiu a emis un mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, fiind condamnat să execute o pedeapsă de 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Ulterior identificării, bărbatul a fost predat polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Sibiu în vederea încarcerării în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu.
Publicația italiană Il Giorno a publicat imagini filmate de motociclistul italian cu puțin timp înainte de a fi ucis de un urs, joi, pe Transfăgărășan.
Omar Farang Zin, un turist italian de 48 de ani, a fost ucis de o ursoaică în timp ce încerca să o hrănească. Acesta a filmat cu telefonul mobil ultimele clipe ale vieții sale.
Bărbatul străbătuse cu motocicleta drumul montan „Transalpina”, bucurându-se de peisaj și întâlnind urși care, în mod obișnuit, coboară din pădure în căutare de hrană de la trecători.
Cu o zi înainte, observase deja cel puțin doi urși și hotărâse să se întoarcă în același loc pentru a-i revedea.
„Astăzi, protagoniștii au fost urșii bruni și peisajele de vis”, scrisese pe Facebook.
„După Transalpina, la pasul Urdele, am parcurs Transfăgărășanul, numit și ‘Nebunia lui Ceaușescu’. Jeremy Clarkson, cunoscutul prezentator de la Top Gear, a numit-o cea mai frumoasă șosea din lume”.
Joi dimineață, Farang Zin s-a oprit într-o parcare unde se afla o ursoaică cu puii ei. În ciuda prezenței puilor – o situație care face urșii deosebit de agresivi – italianul a decis să se apropie pentru a le oferi mâncare. Imaginile publicate pe Facebook arată clar cât de periculos de aproape s-a aflat de animal.
„Uite ursul! Ce frumos! Vine spre mine”, sunt cuvintele lui Farang Zin, înregistrate în videoclipul care a continuat să ruleze până cu puțin timp înainte de atac.
Pe trupul motociclistului italian s-au găsit multiple răni provocate de mușcăturile ursoaicei. Echipajele de intervenție au reușit să recupereze cadavrul dintr-o zonă greu accesibilă.
