„Începând cu ora 23.15, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene. MApN a informat și informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea”, transmite MApN.
Campionul mondial la box şi campionul național la raliuri, Mihai Leu, a murit marţi seară la vârsta de 56 de ani.
El era internat în stare gravă în secția de terapie intensivă a Spitalului Fundeni, din 21 iunie, când a făcut din nou hemoragie.
El avea insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model.
Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat.
Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic.
Nu te vom uita niciodată“, este mesajul postat pe pagina de Facebook a lui Mihai Leu.
FC Hermannstadt a anunțat, marți seara, transferul lui Patrick Vuc, un atacant în vârstă de 21 de ani, care are dublă cetățenie – română și germană.
Patrick s-a format în fotbalul german, unde la nivel de copii și juniori a evoluat pentru echipe ca Waiblingen, Bernhausen , Böblingen, Reutlingen.
Ca fotbalist profesionist, noul atacant al formației sibiene are pe CV echipe ca VFB Stuttgart ( echipa a II-a), Gr. Fürth (echipa a II-a) și SGV Freiberg.
Patrick Vuc a fost în probe în cantonamentul din Turcia în presezon și a semnat acum un angajament valabil pentru următoarele două sezoane la formația sibiană.
În ultimele zile, reprezentanții Parohiei Evanghelice C.A. Cisnădioara au descoperit că au fost, timp de mai mulți ani, victimele unui impostor care s-a prezentat în mod constant ca fiind comerciant și expert în artă. În anul 2018, Thomas Emmerling, cetățean german și pretins specialist în domeniul artei, a luat legătura cu Parohia Evanghelică C.A. Cisnădioara, propunând ideea de a organiza expoziții de artă în mod regulat în fosta școală a localității, aflată atunci într-o stare de nefolosință. Scopul declarat era acela de a aduce recunoaștere culturală Cisnădioarei la nivel regional.
Propunerea a fost primită cu deschidere, iar părțile au convenit asupra punerii la dispoziție a unor spații din fosta școală către domnul Emmerling. De asemenea, pentru uz personal, acestuia i-a fost pusă la dispoziție casa parohială, la o contribuție lunară simbolică. Pe parcursul anilor următori, au fost într-adevăr organizate câteva expoziții, unele dintre ele bucurându-se de o receptare pozitivă chiar și în afara granițelor Cisnădioarei.
Sumele donate în nu le-au fost niciodată transferate niciodată artiștilor
Domnul Emmerling a beneficiat de buna reputație a parohiei și a membrilor acesteia, folosindu-se de aceasta pentru a solicita donații, în vederea sprijinirii unor tineri artiști pe care declara că dorește să-i promoveze. Abia când mai mulți artiști au început să semnaleze faptul că nu au primit niciun sprijin financiar din partea domnului Emmerling și că sumele donate în acest scop nu le-au fost niciodată transferate, au apărut primele semne de întrebare privind buna credință a acestuia și utilizarea reală a fondurilor.
Ulterior, în contextul în care plățile pentru chirie și utilități au început să întârzie tot mai frecvent, acumulându-se o valoare de peste 12.000 de Euro, câțiva membri ai consiliului parohial l-au confruntat pe domnul Thomas Emmerling, în cursul zilei de luni, 30.06.2025. Cu acest prilej, i s-a solicitat să achite datoriile acumulate, membrii parohiei încercând să prevină producerea unor prejudicii suplimentare, mai ales că un număr tot mai mare de artiști, expozanți și colaboratori au semnalat, la rândul lor, existența unor obligații financiare neonorate de către domnul Emmerling.
Thomas Emmerling
Tablourile pe care domnul Emmerling susține că i-au fost furate se află intacte în spațiile închiriate de acesta
Domnul Emmerling s-a arătat vizibil surprins de această solicitare și a refuzat orice fel de discuție sau negociere, părăsind întâlnirea fără să ofere nicio explicație. Ulterior, acesta a inițiat în mediul online o campanie de defăimare îndreptată împotriva Parohiei Evanghelice C.A. Cisnădioara și a unor membri ai conducerii acesteia – o campanie fără nicio legătură cu realitatea. Cei care cunosc comunitatea parohială și conducerea sa știu că este vorba despre cetățeni onorabili și antreprenori respectați, care nu au niciun interes și nicio nevoie să prejudicieze un așa-zis comerciant de artă „milionar” care, în fapt, nu este capabil să-și achite nici măcar propriile obligații contractuale. Pentru a putea vorbi despre o faptă de jaf, bunurile pretins sustrase ar trebui să fie dispărute. Însă tablourile pe care domnul Emmerling susține că i-au fost furate se află intacte în spațiile închiriate de acesta, la care doar el are acces și care nu au fost în niciun fel afectate. Acuzațiile aduse de domnul Emmerling sunt fanteziste și lipsite de orice fundament real, afectând grav imaginea unor persoane și instituții oneste. Ne exprimăm indignarea față de aceste denaturări calomnioase intenționate și ne rezervăm dreptul de a acționa legal pentru apărarea reputației persoanelor și instituțiilor vizate. Parohia Evanghelică C.A. Cisnădioara va întreprinde toate demersurile necesare pentru a combate această campanie de defăimare și pentru a proteja integritatea comunității sale. Consiliul Parohial – Parohia Evanghelică CA Cisnădioara
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu a anunțat că în data 31 iunie, prima zi a probelor atletice din World Police and Fire Games (WPFG), inspectorul principal de poliție, Daniel Scrob, a obținut medalia de aur la proba de 800 metri, devenind campion mondial. Evenimentul se desfășoară în perioada 27 iunie – 06 iulie 2025, în orașul Birmingham, Alabama, SUA.
,,World Police and Fire Games (WPFG)” este o competiție internațională dedicată structurilor de ordine publică. În zilele următoare, Daniel Scrob va lua startul în alte trei probe de fond: • 1500 metri, • 5000 metri, • 10.000 metri.
O competiție considerată echivalentul Jocurilor Olimpice
,,World Police and Fire Games este o competiție internațională desfășurată o dată la doi ani, considerată echivalentul Jocurilor Olimpice pentru polițiști, pompieri, jandarmi și personal al ministerelor de interne din întreaga lume. În acest an, evenimentul reunește peste 8.000 de participanți din 70 de țări, ocupând locul al doilea în lume ca anvergură sportivă, după Jocurile Olimpice.
Competiția promovează excelența, camaraderia și spiritul de echipă între profesioniștii care servesc zi de zi în slujba siguranței publice. Felicitări colegului nostru pentru performanța de excepție! Îi dorim mult succes în următoarele probe și suntem mândri că reprezintă cu onoare România și Poliția Română!”, au transmis organizatorii.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Luna iulie 2025 este una deosebit de importantă pentru Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, pentru că aniversează 105 ani de la înființarea celei de-a doua școli militare de infanterie românești la Sibiu, care a preluat tradițiile primei școli militare înființate în Țările Române și 30 de ani de la momentul în care școala militară se transformă în Academia Trupelor de Uscat, azi Academia Forțelor Terestre.
Astfel, la 1 iulie 2025 se împlinesc 105 ani de când lua ființă, la Sibiu, cea de-a doua școală de ofițeri de infanterie a armatei române. Aceasta venea să dubleze efortul educațional al Școlii de Ofițeri de Infanterie de la București, care purta tradițiile primei instituții de învățământ militar din Țările Române, înființate la 13 iunie 1847. Constituirea României Mari în 1918, dar și pierderile umane uriașe ale armate române în Marele Război, au fost principalele argumente în favoarea înființării celei de-a doua școli de infanterie. Alegerea Sibiului ca sediu al acestei instituții nu a fost întâmplătoare.
Sibiu 100% și dr. Cosmin Roman, istoric și muzeograf AFT, prezintă istoria instituției militare de învățământ superior în comunitatea sibiană.
Orașul beneficia de o infrastructură militară foarte bine pusă la punct cu cazărmi, depozite, poligoane și drumuri de acces construite, în cea mai mare parte, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unele dintre acestea erau chiar foarte noi, cum este cazul cazărmii amplasate la intersecția străzilor Argeșului, Calea Poplăcii și Bulevardul Victoriei, în care a funcționat Școala de cadeți austro-ungari începând cu 1910.
Cazarma a fost construită în perioada 1907-1909, cu 1,5 milioane de coroane, fonduri susținute de Primăria Sibiului pentru folosul armatei austro-ungare, alocate la ordinul Ministerului de Război de la Viena și a fost una dintre cele mai moderne din Transilvania din acea perioadă. După Marele Război, în decembrie 1918, cea mai mare parte a clădirilor cazărmii au fost ocupate de către militarii Diviziei 2 Vânători. O parte a clădirilor au fost utilizate de Consiliul Dirigent, dar și de Liceul de fete românesc.
Când s-a luat decizia
În 1920, la sugestia generalilor Traian Moșoiu și Ioan Boeriu, cazarma, în întregime, a devenit sediul nou înființatei Școli de Ofițeri de Infanterie „Principele Carol”. Atât Traian Moșoiu, cât și Ioan Boeriu au fost absolvenți ai școlii de cadeți austro-ungare de la Sibiu și cunoșteau foarte bine facilitățile militare oferite de oraș.
În acest context are loc înființarea celei de-a două școli de ofițeri de infanterie din România. În raportul nr. 10685/1920 al ministrului de război, generalul de brigadă Ioan Răşcanu, adresat Regelui Ferdinand I, în legătură cu această problemă, arăta următoarele: „Integritatea neamului nostru a impus să sporim numărul unităţilor de infanterie, în raport cu necesitatea de a păstra intacte actualele frontiere ale României Mari. Din această cauză, singura şcoală de infanterie, existentă în Bucureşti, nu mai este îndestulătoare pentru a pregăti numărul necesar de ofiţeri din această armă, simţindu–se nevoia imperioasă de a crea o a doua şcoală militară. În acest scop, de acord cu Marele Stat Major şi Comitetul Consultativ al Infanteriei, propunem înfiinţarea, la Sibiu, a unei a doua şcoli militare de infanterie”.
Pe baza propunerii ministrului de război a fost adoptat Decretul Regal nr. 5376/1920, în care la art. 1 se preciza: „Se înfiinţează, la Sibiu, pe ziua de 1 iulie 1920, a doua şcoală militară de infanterie, în localul fost al şcolii de cadeţi austro–ungare”. La comanda şcolii a fost numit colonelul Cristea Vasilescu (comandant între 1920-1928), ofiţer de stat major, veteran din Primul Război Mondial.
Tot atunci, şcolii i s–a înmânat drapelul de luptă. La început instituţia a fost încadrată cu 47 de ofițeri, 1 maistru de scrimă, 1 profesor de limba română, 1 medic, toţi selecţionaţi din rândurile celor mai buni ofiţeri. În toamnă, şcoala a primit un număr de 248 de elevi, anul I, şi 51 de elevi, anul II, de la Şcoala Militară de Infanterie nr. 1 din Bucureşti, care au fost organizaţi pe patru companii. Cursurile au început la 15 noiembrie 1920.
La mai bine de o lună de la începutul cursurilor, la 19 decembrie 1920, primii elevi ai școlii militare depun jurământul de credință față de rege și țară. La ceremonie participă, printre alții, Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului, generalul Ioan Boeriu, comandantul Corpului 7 Armată, generalul Ioan Vlădescu, comandantul Corpului 7 Teritorial, generalul Dănilă Papp, comandantul Diviziei 18 Infanterie și oficialități ale orașului Sibiu.
La 22 decembrie 1920, Direcțiunea Școlilor Militare aprobă, cu ordinul nr. 8849, ca școala să aibă ca patron spiritual pe Sfântul Nicolae. Acesta a fost sărbătorit în fiecare an la data de 6 ianuarie, în anii 1921-1923 și pe 6 decembrie din 1924 și până în 1931. Diferența se datorează adoptării calendarului gregorian de către Biserica Ortodoxă română în anul 1924. În 1932 are loc o schimbare a patronul spiritual al școlii, regele Carol al II-lea impunând ca patroni spirituali ai tuturor școlilor militare din România, Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur – fiind sărbătoriți la 30 ianuarie în fiecare an. Până în acel moment fiecare școală militară avea propriul patron spiritual.
La 15 martie 1921 s-au înființat orchestra și fanfara școlii. Au fost achiziționate instrumente de la renumita firmă Johann & Sohn din Graslitz Cehoslovacia. În cursul anului 1921 a luat ființă Muzeul de armătură care adăpostea în expoziţia sa numeroase arme, utilizate de Armata Română în timpul Primului Război Mondial, ţinute din aceeaşi perioadă, decoraţii şi medalii și alte obiecte necesare procesului educațional. Patrimoniul muzeului a fost îmbogăţit permanent cu noi obiecte ale celor care au participat la Marele Război. În anul 1922 a luat ființă tipografia școlii. Inaugurată la 1 martie, tipografia a acoperit necesarul de carte al școlii militare. Conducerea tehnică a tipografiei a fost încredințată maestrului Albert Lebrun, un foarte bun specialist din Sibiu. Toate acestea au contribuit la dezvoltarea și îmbunătățirea procesului educațional al școlii militare din Sibiu.
La 23 iunie 1921 școala a fost vizitată de Regele Ferdinand I, fiind însoțit de generalul Sinescu, inspectorul Cavaleriei și generalul Henry Cihosky, comandantul Corpului 7 Armată. La scurt timp după vizita regelui, s-a desfăşurat examenul de absolvire, iar la 1 iulie a fost avansată la gradul de sublocotenent prima promoţie a şcolii, denumită onorific „Victoria”, alcătuită din 47 de tineri.
La inițiativa ofițerilor de infanterie care au luptat în Marele Război, la care s-a alăturat și comandantul Școlii de Ofițeri de Infanterie din Sibiu, colonelul Cristea Vasilescu, au fost adunate fondurile, din donații, necesare ridicării unui monument dedicat eroilor infanteriști căzuți în război. Acesta a fost finalizat în 1926 și a fost inaugurat în iulie, același an, cu ocazia ridicării în grad a tuturor promoțiilor de ofițeri ale școlilor militare din România, în prezența regelui Ferdinand I, a ministrului de război și a numeroși reprezentanți ai administrației și bisericii ortodoxe.
A primit numele princepelui Carol
Începând din anul 1932, Şcoala de Ofiţeri de Infanterie din Sibiu, căreia i se va adăuga şi numele „Principele Carol”, a rămas singura instituție de învățământ care pregătea ofițeri în arma infanterie. Prin Înaltul Decret nr. 2198 din 12 iulie 1932 al regelui Carol al II-lea, se dispunea ca Şcoala Militară de Infanterie nr. 1 Bucureşti să fuzioneze cu Şcoala Militară de Infanterie nr. 2 Sibiu, iar noua instituţie să poarte numele Şcoala Militară de Infanterie „Principele Carol” (este vorba de fostul principe, apoi rege Carol I).
Fosta instituție din Bucureşti se transforma în şcoală pregătitoare cu durata de un an, după care tinerii urmau doi ani la şcoala de la Sibiu sau la o altă școală de armă din țară. Această formă de organizare a fost păstrată, cu mici modificări, până în 1940. Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a generat efecte și asupra școlii militare din Sibiu. Astfel, în septembrie 1940 instituția a fost reorganizată, denumirea i-a fost schimbată în Şcoala Militară de Ofițeri de Infanterie și a fost mutată în Garnizoana București. Cazarma din Sibiu a fost cedată clinicilor universitare evacuate din Cluj.
Până în aprilie 1942, şcoala a funcţionat cu comanda şi un batalion de elevi în localul vechi din Dealul Spirii, iar cu al doilea batalion într-un pavilion din cazarma vânătorilor de munte de la Cotroceni. În aprilie 1942, din cauza bombardamentelor aeriene, instituţia a fost dislocată în Zărneşti, judeţul Braşov, unde s-a instalat în localul şcolii şi în câteva clădiri mai importante din centrul localității.
Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie Sibiu, comandată de colonelul Constantin Ionescu, a fost pusă la dispoziţia Corpului de vânători de munte, în conformitate cu Ordinul nr. 236568 din 24 august 1944. În ziua de 26 august, un batalion a fost deplasat la Braşov, în rezerva Corpului de munte, având misiunea de a ajuta la apărarea oraşului și de a asigura paza liniilor de comunicații dintre Târlungeni – Dârste – Braşov, Sfântu Gheorghe – Braşov și Bod – Braşov. La 11 septembrie 1944, batalionul şi-a terminat misiunea, primind dispoziţie să se reîntoarcă la Zărneşti pentru a continua procesul de învăţământ. Până în vara anului 1945 şcoala militară a continuat să rămână dislocată în Zărneşti, continuându-şi programul de învăţământ. Şcoala revine la Sibiu, conform Ordinului nr. 56.343 din 31 iulie 1945 al Marelui Stat Major în vechea cazarmă.
Şcoala Militară de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” Sibiu
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, şcoala militară de la Sibiu intră într-un amplu proces de reorganizare, conform noilor concepţii politice ale vremii. Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Infanterie nr. 1, Sibiu îşi continuă activitatea cu o secţie de administraţie, având 500 de elevi ai şcolii de la Zărneşti şi 540 ai şcolii de la Slănic. Se mai adaugă şi cei 620 de elevi ai Şcolii Militare de Subofiţeri Activi de Infanterie, Făgăraş. Toate celelalte şcoli militare de ofiţeri şi subofiţeri de rezervă de infanterie, inclusiv cea de subofiţeri de rezervă de infanterie de la Sibiu au fost desfiinţate.
În anul 1951, instituţia a primit denumirea de Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie nr. 1 Sibiu şi, în acelaşi an, datorită necesităţii formării unui număr mai mare de cadre de infanterie, s-au înfiinţat Şcolile Militare de Ofiţeri de Infanterie nr. 2, la Sfântu Gheorghe şi nr. 3, la Iaşi. Ultimele două şcoli militare de infanterie au funcţionat până în anul 1955. Prin ordinul M.F.A. nr. M. 520 din 5 martie 1953, denumirea şcolii s-a modificat, cu începere de la 13 decembrie 1952, în Şcoala Militară de Infanterie „Nicolae Bălcescu”.
La 1 septembrie 1953, pe baza Ordinului C.L. nr. 007628 din 13 august 1953, cu şcoala de infanterie se unifică Şcoala Militară de Cavalerie, urmând ca noua instituţie, denumită Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie „Nicolae Bălcescu”, să pregătească ofiţeri pentru cele două specialităţi. După un an, la 12 decembrie 1954, prin desfiinţarea armei cavalerie din armata română, elevii acestei arme au trecut la alte specialităţi. Totodată, instituţia a revenit la denumirea de Şcoala Militară de Infanterie „Nicolae Bălcescu” şi a primit un nou drapel de luptă. Durata de şcolarizare a crescut de la doi la trei ani.
De la 1 decembrie 1955, şcoala a mai pregătit şi ofiţeri în specialitatea chimie, până la 1 august 1956, când a fost înfiinţată Şcoala Militară de Chimie de la Câmpulung Muscel. Tot aici a funcţionat, timp de un an, cursul de calificare a ofiţerilor chimişti. De la 1 septembrie 1958, Şcoala Militară de Intendenţă de la Craiova este mutată la Sibiu şi se unifică cu şcoala de infanterie. Astfel, denumirea instituţiei a devenit Şcoala Militară de Infanterie şi Intendenţă „Nicolae Bălcescu”, Sibiu.
La 1 iulie 1961 instituţia a fost reorganizată în cadrul şcolii din Sibiu, intrând şcolile de artilerie, geniu, transmisiuni, chimie şi intendenţă. Noua instituţie a primit numele de Şcoala Militară de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu”, la comanda căreia a fost numit colonelul Ştefan Nazarie. Începând cu data de 7 decembrie 1961 sediul Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” devine cazarma cavaleriei aflată pe strada Ștefan cel Mare, azi sediul Academiei Forțelor Terestre.
Cazarma de cavalerie a fost și ea construită în perioada 1891-1912 pentru a servi armatei austro-ungare de la aceea dată, pentru instruirea trupelor de cavalerie și a elevilor Școlii de cavalerie austro-ungare care funcționa într-o cazarmă aflată în Parcul Tineretului de astăzi. Tot în această cazarmă funcționa și o mică unitate de administrație a armatei austro-ungare. După 1918 cazarma de cavalerie a purtat numele generalului de corp de armată Ioan Boeriu și a fost utilizată de Regimentul 12 Roșiori, din Brigada 3 Roșiori, de Centrul de perfecționare al Cavaleriei și de Școala Specială de Aplicații a Cavaleriei. Cazarma a fost utilizată de către unitățile de cavalerie și după 1945 până în 1953.
De la 5 ianuarie 1962, pe baza regulamentului pentru aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 836 din 7 decembrie 1961 privind înfiinţarea şcolilor militare superioare de ofiţeri, şcoala a trecut la învăţământul cu durata de patru ani, luând denumirea de Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” şi pregătea ofițeri pentru armele şi specialităţile: infanterie, artilerie, geniu, transmisiuni, chimie, intendenţă, finanţe, topografie, căi ferate, tehnici constructori, P.C.I. (pompieri) şi securitate pază. Ulterior au fost pregătiți și ofițeri pentru arma grăniceri.
Prin Decretul nr. 1037 din 1 noiembrie 1968 şi H.C.M. nr. 2539 din 11 noiembrie 1968 denumirea instituţiei a fost modificată în Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” şi se reduce durata de şcolarizare de la patru la trei ani.
După 1970, şcoala a intrat într-o perioadă de reorganizare. Prin desfiinţarea Direcţiei învăţământului Militar, instituţia a trecut în subordinea Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor. La 1 decembrie 1970, elevii şi cadrele din arma artilerie au fost mutaţi în localul din strada Argeş (vechea cazarmă a infanteriei), reînfiinţându-se Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă”. Peste doi ani, la 3 ianuarie 1972, elevii şi cadrele din arma transmisiuni s-au separat în localul din strada General Milea de azi, unde s-a reînfiinţat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Transmisiuni. Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 42 din 26 mai 1976, elevii şi cadrele din arma geniu, pionieri, construcţii, drumuri şi poduri, căi ferate au fost mutaţi în garnizoana Râmnicu-Vâlcea, unde s-a reînfiinţat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Geniu.
De asemenea, şcoala din Sibiu a pregătit pentru Ministerul de Interne elevi în specialitatea securitate pază, până în anul şcolar 1973-1974, şi în specialitatea P.C.I. (pompieri), până în anul şcolar 1976-1977. De la aceste date Ministerul de interne şi-a pregătit în şcoli propriile cadre necesare în cele două specialităţi.
Din 1978 şi până în august 1991, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” a pregătit ofițeri în armele şi specialităţile: infanterie, grăniceri, chimie, intendenţă şi finanţe. Din august 1991 specialităţile intendenţă şi finanţe s-au constituit într-o şcoală de sine stătătoare, funcţionând în localul din Calea Dumbrăvii din Sibiu.
După Revoluție
Tot în această perioadă, în baza Legii nr. 14 din 1972 şi a hotărârii Consiliului Apărării din 26 aprilie 1973, organizându-se pregătirea studenţilor din instituţiile de învăţământ superior în diferite specialităţi militare, inclusiv în arma infanteriei, precum şi pregătirea viitorilor studenţi în subunităţi – şcoli create în unităţile militare, ca viitori ofiţeri şi subofiţeri de rezervă, a început să funcţioneze prima şcoală din armata română destinată să pregătească ofiţeri şi subofiţeri de infanterie şi alte arme din rândul femeilor, sub denumirea de „Curs cadre active de femei ofiţeri şi subofiţeri”.
Începând cu anul şcolar 1983-1984 şi până în anul 1990, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” a pregătit şi ofiţeri femei în specialitatea infanterie, chimie, intendenţă şi finanţe.
De asemenea, începând cu anul şcolar 1987-1988, şcoala a pregătit şi subofiţeri la armele menţionate mai sus, ca urmare a desfiinţării şcolilor de subofiţeri şi a trecerii acestora în componenţa şcolilor de ofiţeri, conform hotărârii Consiliului Apărării în protocolul nr. C.A. 085 din 6 iulie 1987 şi a articolului 16 din Decretul nr. 444 din 20 noiembrie 1972 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi O.G. 42 din 14 august 1987.
La data de 20 octombrie 1969, ca urmare a recunoaşterii meritelor cadrelor didactice pentru munca dusă în educarea atâtor generaţii de elevi, drapelul de luptă al şcolii militare a fost decorat prin Decretul nr. 708 al Consiliului de Stat cu Ordinul „Steaua R.S. România”, clasa a II-a, iar prin Decretul nr. 126 din 7 mai 1977 i s-a conferit Ordinul „Tudor Vladimirescu”, clasa a II-a.
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” a continuat să funcţioneze în condiţii cu totul noi după Revoluţia din Decembrie 1989. Instituția a fost reorganizată devenind Institutul Militar de Infanterie, Grăniceri şi Chimie „Nicolae Bălcescu”, conform Hotărârii Guvernului României nr. 190 din 22 martie 1991. Trecerea armei grăniceri la Ministerul de Interne, din 1992, a generat schimbarea denumirii instituției în Institutul Militar de Infanterie şi Chimie „Nicolae Bălcescu”.
La 15 iulie 1995 lua ființă Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nr. 42 din 13 iunie 1995 şi în baza O.G. 26/04.07.1995, care înlocuia Institutul Militar de Infanterie şi Chimie „Nicolae Bălcescu”.
În cadrul Academiei s-au regrupat efectivele de studenţi de la: Institutul Militar de Infanterie şi Chimie „Nicolae Bălcescu”; Institutul Militar de Artilerie şi Geodezie „Ioan Vodă”; Institutul Militar de Transmisiuni „Decebal”; Institutul Militar de Intendenţă şi Finanţe „Gheorghe Lazăr”; Institutul Militar de Tancuri „Mihai Viteazul”; Institutul Militar Auto „Basarab I”; Institutul Militar de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate „Alexandru Donici”. În anul de învăţământ 1995-1996, Academia Trupelor de Uscat a pregătit 547 de studenţi din anii I şi II în armele şi specialităţile mai sus menţionate.
Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat), dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia începe să funcţioneze de la această dată sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, denumire păstrată şi astăzi.
La 23 aprilie 2002 a fost autorizat temporar programul de studii universitare Managementul organizaţiei, în cadrul domeniului de studii Ştiinţă şi securitate militară, iar din 30 iunie 2003 au fost autorizate provizoriu programele de studii universitare Managementul economico-financiar, în cadrul domeniului de studii Ştiinţe militare şi Administraţie publică, în cadrul domeniului de studii Ştiinţe administrative. Toate cele trei programe universitare au fost acreditate la 30 iunie 2010.
În anul 2010, în urma procesului de acreditare instituţională, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” a primit din partea A.R.A.C.I.S., la 10 iunie 2010, calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT.
La 5 septembrie 2011 Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, ca urmare a evaluării la care a fost supusă, a fost încadrată în categoria Universitate de Educaţie şi Cercetare de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
De asemenea, în perioada 21-23 noiembrie 2012, respectiv 18-20 februarie 2013 Academia Forţelor Terestre a fost supusă evaluării de către European University Association. Ca urmare a rezultatelor academice remarcabile obţinute instituţia noastră a primit, la 17 decembrie 2013, titlul de BEST REGIONAL UNIVERSITY, iar rectorul titlul de BEST MANAGER de la European Bussiness Association/Club of Rectors.
În perioada 9-14 iunie 2015 în instituţie s-au desfăşurat lucrările celei de-a doua ediţii a International Military Academic Forum (iMAF). În anul 2022, în perioada 12-15 iunie, Academia Forțelor Terestre a fost organizatoarea ediției a IX-a a Forumului Academic Internațional (iMAF).
La 27 iulie 2015 în cadrul Academiei a fost înfiinţată Facultatea de Ştiinţe Militare (H.G. nr. 575/2015), iar 2017 s-a înființat Facultatea de Științe Economice și Administrative (H.G. nr. 140/2017). Cele două se alătură Facultății de Management Militar existente (H.G. nr. 631/2010 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 749/2009).
În anul 2016 a avut loc procesul de reacreditare instituţională a Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în urma căruia instituţia a primit din partea A.R.A.C.I.S., la 31 martie 2016, calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT, pentru perioada 2016-2021. Procesul de reacreditare instituțională a fost reluat în anul 2021, instituția primind, din partea A.R.A.C.I.S., la 30 iulie 2021, calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT, pentru perioada 2021-2026.
Rezultatelor academice remarcabile obţinute în cercetare și în educație prin utilizarea unui sistem de predare după standardele internaționale au fost răsplătite prin acordarea, la 30 septembrie 2021, a titlurilor de EXCELLENCE IN QUALITY pentru instituția noastră, respectiv BEST MANAGER OF THE YEAR pentru rectorul Academiei. Premiile au fost acordate de European Bussiness Association, Oxford, Marea Britanie.
Ca o dovadă a recunoaşterii rezultatelor deosebite avute de instituţie în ultima perioadă Drapelul de luptă al Academiei a fost decorat în mai multe rânduri, astfel: la 13 iunie 2012 cu Emblema de Onoare a Forţelor Terestre şi Emblema de onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii; la 13 iunie 2014 cu Emblema de onoare a Forţelor Aeriene; la 13 iunie 2015 cu Emblema de Onoare a Statului Major General; la 13 iunie 2017 cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofițer; la 25 octombrie 2019 cu Emblema de onoare a Armatei României; la 31 iulie 2020 cu Emblema de onoare a Comandamentului Forțelor Întrunite; la 6 iunie 2022 cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor; la 14 iunie 2022 cu Emblema de onoare a Corpului de Control și Inspecție; la 5 octombrie 2022 cu Emblema de onoare a Resurselor Umane.
Astăzi, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, ca parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ superior, se prezintă ca o universitate militară de prestigiu care îmbină în mod armonios tradiţia educaţională cu atuurile modernităţii şi performanţei. Din cei 178 de ani de existență ai instituției, 105 se împletesc cu istoria Sibiului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Circulația feroviară va fi închisă total până în 29 iulie, între stațiile Balș și Robănești, ca urmare a demarării lucrărilor de modernizare cuprinse în cadrul obiectivului de investiții ‘Consolidare terasament Km 226+500 – 227+000 linia CF 101 Pitești – Craiova (proiectare și execuție)’, anunță CFR SA. Acest lucru afectează mai multe legături feroviare cu Sibiul.
Contractul pentru lucrare prevede o durată de 3 luni pentru execuția lucrărilor, din care o lună cu închidere totală a circulației. Astfel, trenul 2016 se anulează în perioada 1 iulie 2025 – 29 iulie 2025 pe distanța Craiova – Piatra Olt și va circula conform livret pe distanța Piatra Olt – Sibiu. Totodată, trenul 2012 se anulează în perioada 30 iunie 2025 – 29 iulie 2025 pe distanța Sibiu – Piatra Olt – Craiova. În perioada 30 iunie 2025 – 29 iulie 2025, în locul trenului 2012 va circula trenul 13012 (fără zilele de sâmbătă) în relația Sibiu – Piatra Olt.
De asemenea, trenul 2018 se anulează în perioada 30 iunie 2025 – 29 iulie 2025 pe distanța Craiova – Piatra Olt și va circula conform livret pe distanța Piatra Olt – Sibiu. Trenul 2014 se anulează în perioada 30 iunie 2025 – 28 iulie 2025 (fără zilele de sâmbătă și duminică) pe distanța Balș – Craiova și va circula conform livret pe distanța Sibiu – Piatra Olt – Balș. În zilele de 5, 6, 12, 13, 19, 20, 26 și 27 iulie 2025, trenul 2014 se anulează pe distanța Piatra Olt – Craiova și va circula conform livret pe distanța Sibiu – Piatra Olt. Se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto pe distanța Piatra Olt – Craiova.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Prima generație de absolvenți ai profilului Istorie-Antropologie ai Universității Lucian Blaga Sibiu, în speță Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică, de după Revoluție, a aniversat 30 de ani de la absolvirea facultății. Un moment festiv și solemn, ce a reunit membrii promoției 1995, dar și o parte dintre cadrele didactice universitare ce le-au fost profesori în perioada 1990 – 1995, plus membri ai familiei celor care au dorit să asiste la momentul aniversar.
Au fost depănate amintiri din perioada facultății, multe dintre acestea acum amuzante, dar în trecut dătătoare de griji pentru cursanți în perspectiva unor examene cruciale; s-au spus povești de viață și destine; au fost prezentate cariere în domeniul istoriei sau alte direcții de cunoaștere conexe acestei specializări, dar a fost și momentul al unor proiecte de viitor, anunțate de oameni care au devenit apreciați și cunoscuți în activitatea pe care au depus-o în cei 30 de ani de la absolvirea facultății.
Generația de istorici a avut parte de 5 ani de studii
Mulți dintre absolvenți, totodată, oameni care au rescris istorie în acest domeniu, lucrează în mediul universitar, în domeniul cultural cum ar fi muzee, direcții de cultură, institute de istorie, biblioteci publice; în administrația publică locală și centrală sau în învățământul preuniversitar. Întâlnirea de 30 de ani ai primilor istorici sibieni din 1990 încoace a avut loc, zilele trecute, în Aula Avram Iancu a Facultății de Științe Socio-Umane. Atunci, la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică, generația de istorici a avut parte de 5 ani de studii, plus opțional încă un an de studii aprofundate în conservarea-restaurarea patrimoniului cultural național și în istoria modernă și contemporană a Transilvaniei.
Practic, în 1990, s-a reînființat specializarea Istorie din cadrul universității sibiene ( în perioada comunistă, specializarea Filologie-Istorie a existat între 1969 și 1987), care abia după 5 ani a primit numele lui Lucian Blaga, în 12 mai 1995.
Din păcate, din motive obiective, au prezenți doar 12 absolvenți din promoția 1995, adică jumătate, în condițiile în care 24 de studenți au absolvit specializarea Istorie-Antropologie. Momentul întâlnirii de 30 de ani a început cu intonarea imnului academic Gaudeamus Igitur, intonat parcă și mai apăsat decât la momentul absolvirii, așa cum au mărturisit cei prezenți.
Toți cei prezenți la întâlnire au primit o diplomă Pro Iuventa
Apoi a fost ținut un moment de reculegere în memoria profesorilor și ai altor cadre universitare care astăzi nu mai sunt printre noi. Catalogul absolvenților a fost strigat de profesorul de istorie Vasile Ciobanu, care a nominalizat în ordine alfabetică numele fiecărui absolvent. Maestru de ceremonie al reuniunii a fost Dan Nanu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, care a făcut o scurtă caracterizare a fiecărui coleg care nu a putut lua parte la reuniune.
Ceilalți absolvenți, prezenți în Aula Avram Iancu a Facultății de Științe Socio-Umane, de pe B-dul Victoriei, și-au prezentat realizările în carieră, proiectele din cadrul instituțiilor unde activează, dar au avut câte un cuvânt scurt și despre sprijinul primit din partea familiei în această carieră onorantă de istoric. Au fost mărturisite lucruri importante din destinul fiecăruia, dar și momente mai puțin plăcute, unele care le-au marcat profund viața și cariera.
În final, au urmat discursurile profesorilor de istorie care au ghidat anii de studiu ai absolvenților pe parcursul facultății și mai apoi carierele universitare a celor care au devenit profesori de istorie în cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu și ai altor centre universitare din țară. Între aceștia s-au numărat profesorii universitari: acad. Paul Niedermeier, Vasile Ciobanu, Zeno Karl Pinter și Ilie Moise, dar și foștii universitari Corvin Lupu și Dan Popescu. Un momentul aparte a fost discursul în limba latină a fostului cadru universitar Dan Smarandache, care a elogiat momentul acesta special pentru prima promoție de istorici ai Sibiului în democrație. Toți cei prezenți la întâlnire au primit o diplomă Pro Iuventa (pentru tinerețe) în cinstea evenimentului, scrisă în limba latină.
Absolvenți și cadre universitare
Absolvenții promoției 1995: Adrian Bârsoan, Horea Bozdoghină, Miron Brezoiu, Octavian Bumbac, Angela Cacovean, Ovidiu Calborean, Marius Mihai Ciută, Simona Dima, Ioan Fulea Popa, Adrian Georgescu, Horațiu Dorin Groza, Remus Ioan Iacob, Ovidiu Krișca, Mihaela Moldovan, Elena Nan, Ilie Dan Nanu, Marius Emilian Novac, Monica Olaru, Nicolae Pepene, Sorin Radu, Nicolae Rodean (șef de promoție al generației), Victor Roșca, Nicolae Achim Sbârcea și Alexandru Vârtej.
Cadre universitare: Ioan Albu, Sultana Avram, Alexandru Boboc, Nicolae Branga, Corneliu Ioan Bucur, Victor Bunea, Vasile Ciobanu, Oltea Dudău, Dorin Drâmbărean, Radu Florescu, Alexandru Grad, Mihaela Grancea, Ana Maria Grama, Ana Maria Haldner, Alexandru Hudițeanu, Aurel Jivi, Nicolae Jurca, Cornel Lungu, Corvin Lupu, Nicolae Lupu, Ilie Moise, Thomas Nagler, Dumitru Neamțu, Paul Niedermeier, Nicolae Nistor, Iuliu Paul, Gheorghe Pavelescu, Mircea Păcurariu, Zeno Karl Pinter, Liliana Popa, Dumitru Popa, Dan Popescu, Mihai Racovițean, Laurențiu Răhăian, Victor Săhleanu, Dan Smarandache, Florin Stănescu, Edith Szegedy, Mihai Turcu și Vasile Vesa.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Până la 20.000 de oameni mai avem. Eventual, nu vom veni o zi la muncă, în ziua în care se dau salarii, pensii.
Nu o să venim, deloc, niciunul. Închidem instituţia şi ne ducem acasă. Până ajungi la preşedinte şi la premier sunt o mie de indivizi care îşi dau cu părerea despre o
În perioada 12-13 iulie, Primăria Sibiu, prin Serviciul Public Salubrizare, Protecția Mediului și Administrarea Domeniului Public, organizează cea de-a treia ediție din acest an a evenimentului Artizan Huet, dedicat comercianților de produse de artizanat și hand-made.
Cei interesați pot închiria unul din cele 22 de spații de comercializare puse la dispoziție de administrație în Piața Huet. Aceștia au de parcurs 2 pași simpli:
Efectuarea unei programări online – pentru această ediție programările se efectuează luni, 7 iulie, în intervalul orar 09.00 – 24.00, când va funcționa platforma prin accesarea https://spadpp.sibiu.ro/ – Secțiunea, Programări ghișeu online sau direct pe http://eportal.sibiu.ro/dm_sibiu/programari.nsf/Programare?OpenForm&TipProgramare=ProgSPMSPM1
Depunerea documentelor la ghișeul serviciului public amintit, din Piața Mică nr. 22, și achitarea taxei de ocupare a domeniului public de 2 lei mp/zi pentru persoane juridice, respectiv 1 leu mp/zi pentru persoane fizice autorizate, întreprindere familială și întreprindere individuală. Avizul va fi ulterior transmis prin e-mail.
Se va acorda un singur aviz pentru fiecare societate comercială, întreprindere familială, individuală sau persoană fizică autorizată, iar atribuirea locațiilor în teren se va face în ordinea programărilor și implicit a înregistrării cererilor depuse la ghișeu.
Actele necesare:
-cerere tip (disponibilă la ghișeu);
-copie după certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului / atestat de producător / certificat de meșteșugar;
-copie după actul de identitate al solicitantului;
-împuternicire pentru depunerea documentației, în cazul reprezentării de către o altă persoană (dacă este cazul).
Este doliu la Spitalul Clinic de Pediatrie din Sibiu după decesul medicului Corina Cazan, evenimentul fiind anunțat pe pagina oficială de Facebook a instituției.
UPDATE: Reprezentanții Aeroportului Internațional Sibiu au transmis un prim punct de vedere referitor la perchezițiile de marți.
„În cursul zilei de 1 iulie 2025, la sediul Aeroportului Internațional Sibiu au avut loc activități procedurale desfășurate de reprezentanți ai Poliției Române într-o delegare a Parchetului European (EPPO), Biroul teritorial Cluj-Napoca în cadrul unei investigații privind un proiect cu finanțare europeană.
Aeroportul Internațional Sibiu colaborează pe deplin cu autoritățile competente și pune la dispoziția acestora toate informațiile solicitate, în spiritul transparenței și al respectării legii.
Precizăm că activitatea operațională a aeroportului nu este afectată, toate zborurile și serviciile se desfășoară conform programului normal.
Menționăm faptul că detalii suplimentare privind ancheta vor fi comunicate, atunci când va fi cazul, de către reprezentanții Parchetul European, Biroul teritorial Cluj-Napoca, instituția abilitată să ofere informații oficiale în legătură cu acest dosar.
Aeroportul Internațional Sibiu își reafirmă angajamentul față de respectarea legalității și utilizarea corectă a fondurilor publice și europene”, au transmis reprezentanții Aeroportului Internațional Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Parchetul European (EPPO), biroul din Cluj-Napoca, desfășoară o amplă operațiune în cadrul unei anchete privind suspiciunile de fraudă legate de un proiect finanțat de UE.
Proiectul în valoare de 54 milioane euro vizează modernizarea Aeroportului Internațional Sibiu.
În prezent se desfășoară percheziții la Aeroportul Internațional Sibiu și la Consiliul Județean Sibiu, în cadrul unei anchete care vizează posibile nereguli în procedura de licitație și un posibil conflict de interese, se arată într-un comunicat al EPPO, informează Pro TV.
În total, sunt efectuate 24 de percheziții în București, Brașov și județul Sibiu, inclusiv la sediile a șase societăți, precum și la casele persoanelor cu implicații în anchetă.
Cercetările în curs mobilizează zeci de ofițeri de poliție din cadrul structurii de sprijin a EPPO din România – Biroul Cluj-Napoca, Direcția de investigare a infracțiunilor economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Serviciile de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție și Jandarmeria Română.
Căutările sunt legate de un proiect de modernizare și dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Contribuția UE se ridică la 54,5 milioane EUR (272.493.421,67 RON), reprezentând 85% din costul total al proiectului.
Pe baza constatărilor preliminare, în cursul elaborării studiului de fezabilitate au fost stabilite condiții foarte specifice, care ar putea limita capacitatea altor operatori economici de a depune oferte.
Acest lucru a culminat cu atribuirea contractului singurului ofertant, care este, de asemenea, suspectat că a făcut declarații inexacte cu privire la capacitatea sa de a îndeplini cerințele prevăzute.
