UPDATE: „Echipajele medicale au evaluat persoanele implicate în accident.
În urma evaluării medicale, cele 6 persoane au refuzat transportul la spital”, a spus Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
„Din primele verificări efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au stabilit faptul că în timp ce conducea un autoturism pe DN 7 spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 62 de ani, din Poplaca, din cauze care urmează a se stabili, a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus pe sensul opus, de către un bărbat în vârstă de 37 de ani, din București.
Traficul rămâne blocat în continuare pentru aproximativ 30 de minute, în vederea degajării carosabilului”, spune Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Două autovehicule sunt implicate, duminică după amiaza, într-un accident rutier produs la ieșirea din Boița spre Vâlcea.
În intervalul 17 iunie, ora 9:00 – 18 iunie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în sud-vestul, sudul şi local în centrul şi estul ţării, iar în Oltenia şi în sudul Banatului va fi caniculă.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate îndeosebi după-amiaza şi seara, când vor fi averse şi descărcări electrice, local în zonele montane şi submontane, în vest, nord-vest, centru şi est şi izolat în rest. Pe spaţii mici vor fi cantităţi de apă însemnate şi va cădea grindină.
Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe parcursul zilei în Banat, Crişana, Transilvania şi nordul Moldovei, iar de scurtă durată şi în timpul ploilor.
În perioada 18 iunie, ora 9:00 – 19 iunie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în jumătatea de sud-vest a ţării, izolat caniculară în sudul Olteniei.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, după-amiaza şi seara, îndeosebi la munte unde pe arii relativ restrânse vor fi averse şi descărcări electrice. Izolat vor fi condiţii de grindină şi cantităţi de apă mai însemnate.
Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în timpul ploilor.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 26 şi 34 de grade Celsius, iar cele minime se vor încadra între 9 şi 21 de grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali. Dimineaţa şi noaptea izolat se va semnala ceaţă.
În intervalul 19 iunie, ora 9:00 – 20 iunie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în majoritatea zonelor, local caniculară în Oltenia şi pe arii restrânse în Banat şi Muntenia.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 28 şi 35 de grade, iar cele minime se vor încadra între 9 şi 21 de grade.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, mai ales seara şi noaptea, la munte, în nord-est şi pe arii restrânse în rest, cu probabilitate mai mare în centru şi sud unde vor fi averse şi descărcări electrice. Izolat vor fi condiţii de grindină şi cantităţi de apă mai însemnate.
Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, în est, sud-est, vest şi nord-vest, dar de scurtă durată şi în timpul ploilor. Dimineaţa şi noaptea izolat se va semnala ceaţă.
Pentru perioada 20 iunie, ora 9:00 – 23 iunie, ora 9:00, valorile termice vor fi în scădere şi se vor apropia de normele perioadei în majoritatea zonelor. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai mare la munte şi pe arii restrânse în rest.
O femeie a fost rănită, duminică după amiaza, într-un accident rutier produs pe Drumul Național 14, în afara localității Slimnic.
Din primele verificări efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au stabilit faptul că în timp ce conducea un autoturism pe DN 14, spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 32 de ani, din Copșa Mică, a intrat în depășirea unei coloane de autovehicule, și a fost acroșat de un autoturism condus de către o sibiancă în vârstă de 58 de ani, care a virat la stânga, ieșind din coloana de autovehicule.
Cel mai cunoscut monument istoric al Sibiului intră în cea mai amplă reabilitare de după Revoluție. S-au făcut intervenții pentru conservare și reparații în anii 90 și înainte de 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, însă în sfârșit a venit timpul unor lucrări care să dea mențină Turnul neatins de vicisitudinile vremii, de sibieni și de turiștii care îl vor vizita pentru o lungă perioadă de timp. Practic, este vorba despre cel mai important reper al Sibiului, care a fost martor al istoriei locale și a evoluției orașului, a văzut multe, poate s-a făcut că nu vede multe, însă pare că este în Sibiu din totdeauna.
Totodată, au trecut pe pe sub Turn sau au urcat scările acestuia tot felul de oameni, de la fețe regale, președinți, miniștrii și până la simpli cetățeni care au vrut să ia contact cu frumusețea și amplitudinea sa. Însă dincolo de toate sentimentele și emoțiile trăite în Turnul Sfatului, acesta este o sursă importantă de venit pentru autoritățile locale, dar și pentru economia locală. Un magnet în turism pentru brandul Sibiu, în condițiile în care numărul vizitatorilor este unul important, lucru ce se poate observa doar aruncând un ochi la terasele din Piața Mică și Piața Mare. Este practic cartea de vizită a orașului lui Hermann. În decursul acestei lungi perioade de timp, adică din 1224 încoace, a înfruntat vicisitudinile istoriei, a suferit distrugeri, reconstrucții, refuncționalizări, dar a rămas mereu una dintre clădirile de referință ale Sibiului.
Proiectul este gestionat de Primăria Sibiu, proprietatea monumentului istoric, cea care a depus și căreia i-a fost aprobat proiectul de reabilitare din fonduri europene.
Municipiul Sibiu continuă să fie unul dintre primele orașe din România care a înțeles importanța patrimoniului istoric pentru susținerea dezvoltării economice. Industria turismului cultural se sprijină, la Sibiu, pe doi piloni importanți: acest patrimoniu istoric imobil și activitățile culturale căruia adesea acest patrimoniu îi este scenă, decor, exact așa cum susțin și finanțatorii proiectului, Agenția de Dezvoltare Centru, din care face parte și județul Sibiu.
Până la urmă, Turnul Sfatului este una dintre cele mai importante monumente istorice din județele Sibiu, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita și Covasna, cele care compun regiunea Centru. Contractul „Intervenții de reabilitare la Turnul Sfatului” are o valoare totală de 15.927.201,68 lei.
Turnul a fost construit în perioada 1224 – 1241, la 100 de ani după prima atestare documentară a orașului, fiind astfel martorul Marii Invazii Mongole din 1241 a hoardelor lui Batu Han.
Să sperăm că lucrările de reabilitare nu se vor întinde peste măsură, chiar dacă pot să apară probleme nebănuite și obiective. Edilii vor avea tot interesul să termine lucrările la timp, pentru că la urma urmei nimeni nu vrea un șantier care să dăinuie prea mult tocmai în centrul Sibiului și să-i facă de râsul concitadinilor și nu numai.
Principalii beneficiari sunt sibienii și mai apoi autoritățile locale și turiștii care vor vizita centrul orașului. Potrivit ADR, aproximativ 30.000 de turiști vizitează Turnul Sfatului, anual. Noutatea acestui proiect are în vedere persoanele cu deficiențe de vedere, care vor putea vizita turnul reabilitat, mâna curentă prezentă la toate nivelurile, va include texte tactile descriptive despre spațiile în cauză, istoricul obiectivului și intervențiile efectuate, completate de un audioguide. Într-adevăr, chiar era nevoie de așa ceva pentru ca persoanele cu dizabilități de vedere să se simtă confortabil când vizitează Turnul Sfatului și să nu mai stea cu gândul că se pot lovi sau că pot apărea accidente nedorite. Când va fi gata investiția, atunci putem afirma că trecutul istoric al Turnului poate fi accesat pe deplin și de persoanele de dezabilități. O normalitate până la urmă, pentru că vorbim de o investiție care trebuie să se adreseze tuturor categoriilor de cetățeni și care să fie în ton cu ultimele tehnologii IT. Termenul de finalizare este mai 2028, adică cam peste 3 ani. Vom fi cu ochii pe Turnul Sfatului…
Muntele dintotdeauna a fost prietenul omului. Pe lângă resursele și protecția pe care le-a oferit și oferă în continuare, acesta încarcă sufletele celor ce îi calcă „pragul” cu liniște și umple ochiul privitorilor cu priveliști și culori ce taie răsuflarea. Alexandru Moga este artist, fotograf și om al muntelui. Toată viața sa se învârte în jurul piscurilor montane, iar de aproximativ trei ani e tot mai aproape de acestea. Povestea sa ca artist pleacă de la tatăl său, Moga Alexandru Dan, care a terminat artele și a devenit designer vestimentar. A activat în domeniu până în anul 1994. Acesta a fost cel care l-a inspirat pe Alex să intre lumea artelor.
„M-a luat disperarea că trebuie să lucrez în domeniu”
Parcursul artistic al sibianului este la fel de întortocheat precum cărările de munte pe care obișnuiește să le bată de când era mic. A început cu desenul, pictând ba o vază, ba un altfel de obiect. Apoi a trecut la sora mai mai mare a acestuia, fotografia, după ce a primit un aparat foto, cu care s-a „jucat” mai multă vreme. Apoi a lăsat aparatul din mână și s-a îndeletnicit mai mult cu treburile lumești. După 2000 s-a reapucat de desen, după care a luat o pauză. Iar în 2005, când era pe punctul de a termina Facultatea de Inginerie, a fost lovit de realitatea șantierului pe care urma să lucreze. „M-a luat disperarea că trebuie să lucrez în domeniu. La facultate mi-a plăcut partea de proiectare, dar când am cunoscut șantierul și oamenii din domeniu, mi-am zis că nu e un mediu care mi se potrivește”, îmi spune Moga.
Și-a încercat norocul
Ca să iasă din impas, a încercat să găsească alternative. Fiind pasionat de muzică, a găsit un artist din Germania căruia i-a propus să îi ofere poze cu peisaje de iarnă, pentru ca acesta să le pună pe cd-urile, vinilurile, tricourile sale. „Dacă îmi spunea atunci să-i trimit o fotografie, ca să vadă ce fac, n-aveam nimic”, afirmă zâmbind fotograful. Norocul lui a fost că era în decembrie și peisajele de iarnă erau ușor de „capturat”. Spre surprinderea lui Alex, artistul a acceptat propunerea și i-a propus să pregătească un cadru de 10-20 de imagini, pentru designul casetei noului său album. Așa că a împrumutat un aparat de la un cunoscut și a plecat la Băișoara. Trei zile a stat în acea zonă, de unde s-a întors cu multe fotografii reușite. I-a trimis imaginile artistului și i-au plăcut. A luat „contractul”. De acolo a pornit toată cariera sa de grafic-designer și fotograf. „După acel album, au mai ieșit încă zece cu imaginile mele, și au început să vadă alți artiști ceea ce fac. Astfel au început să vină cererile”, spune Moga.
N-a mai putut desena
După ce i-a intrat „în mână” fotografia lui Alexandru, a revenit la desen și a început să le combine. „Țin minte că a apărut photoshopul și am început să fac mix-media, apoi am creat logo-uri pentru formații, designe de scenă, de toate. 17 ani numai acest lucru am făcut, combinat cu fotografie și desen. Apoi m-am lovit la spate, am avut șase hernii de disc, și nu am mai putut să stau jos să desenez. Așa că m-am ocupat doar de fotografie”, adaugă artistul.
Stilul nedefinit al lui Moga
Alexandru a lăsat creioanele deoparte câțiva ani, până în 2021. Când s-a pus la masa desen și aproape că nu s-a mai putut ridica. Într-un an jumătate a creat peste 300 de desene. „Ziceai că a explodat în mine toată acea lipsă care a fost”, exclamă entuziast artistul. Stilul lui Moga nu este unul definit, împrumută elemente de dark, fantasy, oculte. „Mă inspir și mă inspiram din Univers. Desenele mele nu au un concept anume. Vedem imaginea în cap, mă duceam repede și o schițam. Nu știu de unde veneau. Am avut oameni care se simțeau conectați cu stilul meu nedefinit, am destul de multe comentarii pozitive la desenele mele”, afirmă artistul.
„Eu mă regăsesc în natură”
Atunci când îl asculți pe Alexandru vorbind despre pasiunile lui, îți vine să te ridici de pe scaun și să îți pui și tu osul la treabă. Povestește cu atâta pasiune și energie, că efectiv ai în față un om care poate umple o cameră cu prezența sa! Cu toate acestea, preferă să stea mai mult în afara „civilizației umane”. „Eu mă regăsesc în natură. Acolo este liniște mea supremă, totul. Singur, sau cu familia. Sunt cel mai fericit când sunt în munți”, mărturisește Moga.
„Am avut o ședință foto pe care am putut să o pregătesc abia într-o lună de zile”
Alexandru a început să facă poze peisagistice, să capteze natura. „Nu puteam să văd oameni, îi «cropuiam». Dar după o vreme, nu am putut să văd imagini fără oameni”, râde Moga. Dar nu orice fel de oameni dorea să aibă fotograful în imagini, ci personaje tribale. „Vedeam personajul, îmi căutam omul care poate să-mi interpreteze ceea ce văzusem și apoi începeam să construiesc tot cadrul și recuzita; de la cercei, la pandantive, haine, făceam șapoul. Era un proces de o zi sau mai multe. Am avut o ședință foto pe care am putut să o pregătesc abia într-o lună de zile, numai pentru cinci, șase imagini. Am avut o serie la care trebuia să găsesc o vulpe. Am «colectat» una moartă din pădure, am ars-o, am curățat-o de oase. Am făcut prinderile de cercei, am făurit un pandantiv, un toiag cu cochilii lipite de melci…, o muncă destul de migăloasă”, îmi explică fotograful.
„Sunt ca un director nebun când fac ședințe foto…”
În ultimii doi ani, Moga face storytelling, de obicei cu personaje triste, de regulă femei. Construiește o poveste din 10-20 de cadre, poate chiar și mai mult. „Sunt ca un director nebun când fac ședințe foto, urlu, zbier. Sunt în filmul meu și trebuie să-mi iasă ce am eu în cap. Îmi vine povestea și spun «asta fac». Deja am văzut toată imaginea cu tot cu locație. Bat munții aceștia de 30 și ceva de ani, îi știu pe de rost. Noaptea, când mă pregătesc de somn, văd cadrul exact: cum trebuie să stea personajul, știu că o să ajung la acea oră ca să bată lumina de unde trebuie, dacă este ceață este și mai bine, va fi o atmosferă și mai apăsătoare.
Am avut o serie «Casa cu cioburi», în Cisnădioara, exact în fundul văii, pe Valea De Argint, unde este bariera. În acea zonă sunt două clădiri abandonate, mizerabile, infecte, nu știu ce a fost acolo, dar ca proiect sunt frumoase. Am ajuns întâmplător în fața acestora, m-ai uitat la ele și mi-am spus: «Știu ce e aici». Am luat o prietenă, i-am zis povestea și am mers să facem niște fotografii. A ieșit toată starea pe care mi-o imaginam, toată apăsarea plângerea. Când se uita în geam și era cu spatele, nu-i vedeai fața, dar îi simțeai greutatea care ieșea din ea”, povestește Alexandru.
,,Pe munte mi-e bine, nu mă doare nimic”
Deși fotografiile lui Moga sunt superbe, acesta fuge de expoziții și lasă imaginile să vorbească în locul său. „Fug de expoziții, deoarece am probleme cu statul în public, rămân fără voce. Am avut expoziții comune cu Fotoclubul Orizont, la UAP, am și prin afară, dar doar fotografiile mele. Nu am nicio expoziție singur și nu cred că o să am în viața aceasta, poate în următoarea. Pe munte mi-e bine, nu mă doare nimic, dar în oraș nu mă simt în elementul meu”, mărturisește fotograful.
„Cindrelul mi se pare poezie, iar Făgărașul, proză, ceva greu”
Îndrăgostit de natură, Moga a încercat să fie cât mai aproape de aceasta. Totul a pornit din copilăria sa, din Rășinari. „Zona unde am copilărit este legată de mine, inconștient. Pot să mă duc de mai multe ori în același loc și niciodată nu mi se pare la fel. Același copac, de fiecare dată mi se mai frumos. E ca un film pe care îl vizionezi de mai multe ori și tot găsești ceva nou. Cindrelul mi se pare poezie, iar Făgărașul proză, ceva greu”, mărturisește Alexandru.
Un vis împlinit. Oaza de liniște
Visul lui Moga, de a fi cât mai aproape de natură, a pornit acum 14 ani, când stătea pe un vârf de munte cu ai săi câini și se uita la o muchie de deal. Atunci și-a spus în gând: „Ce mi-ar place să am acolo o căsuță””. Și ca să vedeți că visurile dacă ți le dorești cu adevărat, devin realitate, acum aproximativ trei ani, a reușit să-și achiziționeze chiar acel loc.
Și de atunci târnăcopul a devenit cel mai bun prieten al său. Pentru că a început construcția unei cabane. „Mi-am urcat fundația, 600 de kg are, în decursul unui an de zile. Azi o piesă, mâine alta. Ținând cont că distanța între unde pot ajunge cu mașina și cabana este de 800 de metri, cu diferență de nivel de 300 de metri, este foarte greu de ajuns acolo. Eu fac 15 minute, care sunt om de munte, un om normal face 45, o oră”, îmi explică Alexandru.
Înconjurat de „sălbăticiuni”
Căsuța de pe munte a fotografului este ridicată. Acum lucrează la interior și este aproape în permanență prezent în acel loc, înconjurat de ciute, bursuci, căprioare, râși, lupi și alte animale sălbatice. Dar vecinul cel mai întâlnit al sibianului este ursul. „La urși e promenadă, îi știu pe toți. Am unul bătrân care a omorât o vacă de 600 de kg. Se vede pe mers, atitudine, greabăn, că are școală de omorât. Nu mi-e frică de ei, am experiență, m-am întâlnit cu zeci de urși. Ursul nu vrea să îți facă nimic, doar dacă din greșeală cazi între el și mâncare sau se simte în pericol, atunci atacă. El nu vrea să aibă de-a face cu tine, tu ești o bucată puturoasă pentru el”, spune Alexandru.
„Îmi place viața să o trăiesc în toate formele ei”
Căsuța lui Moga ar merita un întreg articol, dar acesta dorește ca acel loc să rămână doar pentru sufletul său. Nu-și face planuri. Lasă totul să curgă de la sine. „Niciodată nu am plănuit nimic. Doresc doar să am sănătate, bani de taxe și să-mi fie familia bine. Mie îmi place viața să o trăiesc în toate formele ei”, încheie discuția Alexandru.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Gelul aplicat pe plăcile de poliuretan conține uleiuri esențiale naturale și sintetice care crează o barieră olfactivă.
„În această zona de pe Valea Cetății au fost instalate aceste dispozitive, la platforma din spatele nostru și la coșurile stradale de pe aleea care duce pînă sus la cetate. În principal de acolo vin. Asta e traseul lor”, spune Răzvan Iancu, purtător de cuvânt la Primăria Râșnov.
„Mirosul pe care îl degajă deșeurile în descompunere intră în combinație cu compușii chimici care există impregnați în această bucată de burete, astfel încât respectivul miros este anihilat.
Totodată, ele emană și un parfum, tocmai de aceea primăria ia în calcul să folosească astfel de plăci și la rampele de gunoi dintre blocurile de locuințe.
Înțelegerea contractuală între A.F.C.Hermannstadt și fundașul central Valerică Găman a ajuns la final. Pe această cale, îi transmitem lui Vali mult succes în tot ceea ce își va propune în carieră și nu numai!
În sezonul anterior, Găman a bifat 25 de meciuri și a oferit o pasă de gol pentru #FCH în toate competițiile”, a transmis FC Hermannstadt pe Facebook.
De asemenea, FC Hermannstadt a anunțat și despărțirea de preparatorul fizic.
„Înțelegerea contractuală între A.F.C.Hermannstadt și preparatorul fizic Sergiu Coc a ajuns la final. Pe această cale, îi mulțumim încă o dată lui Sergiu și îi dorim mult succes în carieră!”, au mai transmis oficialii formației sibiene.
Cea dintâi Duminică după Rusalii este despre roada Duhului Sfânt în Biserică. Începând cu sfințenia Maicii Domnului, pornind de la ea într-un fel, ceilalți toți câți și-au trăit viața în Hristos au primit acest apelativ de constanță în memoria Bisericii. Suntem prin ei martorii împlinirii Evangheliei Domnului Iisus Hristos, Care îndemna: „Fiți sfinți, precum și Tatăl Vostru Sfânt este”. O apartenență la o chemare și la împlinirea ei de care astăzi, mai mult decât în alte timpuri, nu mai prea suntem conștienți.
Lumea din jur se plânge de lipsa reperelor, de agonia valorilor prin care aceste repere pot să redobândească în sufletul copiilor ori tinerilor, în sufletele noastre, ale tuturor, orizontul împlinirii ca oameni. Uităm că zeci de ani din ultimii ani am batjocorit și diminuat icoana morală a societății. Am batjocorit – cu subiect social, dar fără predicat logic – moaște, icoane, locașuri de închinare și valorile care le-au decis înveșnicirea. I-am forțat, aproape, pe Sfinți să părăsească partea de cotidian în care să ne formăm caracterele. Am pus la loc de cinste tehnologii și oamenii tehnologiilor, am inventat vedete sub zgura cărora greu, din ce în ce mai greu, zărești un strop de luciditate.
Ultima perioadă a dovedit, a câta oară, cât de periculos poate fi jocul falsificării sfințeniei. Reducerii ei la un construct ideologic. Și livrării acestui construct drept program de partid. S-a vădit ce înseamnă întâlnirea dintre mediocritate și neștiință de conținut duhovnicesc. Și nimic nu doare acum mai mult decât lipsa dialogului corect, în Duhul lui Dumnezeu, pe care numai Sfinții îl pot inspira.
Duminica Tuturor Sfinților din anul acesta este și recursul dintâi la memoria anticomunistă a Bisericii. Printre cei urcați în calendare – deși de mult, de suficient timp ei erau în sinaxarul de suflet ale multora dintre noi – sunt și aceia care ne-au ajutat, ca Neam și Ortodoxie, să ne ținem vii la poarta Cerului. Valorile și eforturile, gândurile și trăirile noastre. Ei se întâlnesc de-acum cu toți care din veac au alcătuit osatura de luciditate și învățătură a Bisericii. Alcătuiesc în liniște cupola de sprijin a oricărei împăcări sociale și a oricărei reconstrucții a unității de Duh a Țării.
Va fi, fără nicio îndoială, greu și foarte greu într-o generație care neagă cu vehemență realitatea și preferă acesteia comunicarea eliptică de adevăr. Ori cu un adevăr reproșabil acroșat la realitate. Va fi greu și pentru că Evanghelia lui Hristos are darul, incredibil, de a exorciza minciuna și refonda liniile de sfințenie reală ale unui popor.
Pentru rugăciunile tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, pe noi nouă redă-ne!
În Craiova, stațiile de autobuz au devenit mai apetisante ca niciodată după ce au fost acoperite cu decorațiuni uriașe de fructe și legume.
Dintre toate se distinge însă simbolul Olteniei-prazul.
Lămâi, portocale, afine şi cireşe uriaşe au împânzit Craiova şi acoperă stațiile de autobuz din oraș, însă vedeta este prazul.
Pentru că nu avea spaţiu suficient să depoziteze cele patru mii de decoraţiuni rămase de la târgul de Paşte, Primăria a decis să le transforme în parasolare.
La Craiova, prazul legendar al Băniei e supradimensionat şi face umbră în staţia de autobuz. Nu se mănâncă, dar îți aduce instant zâmbetul pe buze și sute de like-uri pe reţelele de socializare.
Localnicii sunt împărțiți atunci când e vorba despre păreri asupra noilor parasolare.
„E o idee foarte creativă, eu nu m-aş fi gândit la asta. Mi se pare că arată super bine şi mie îmi place foarte mult”, a declarat o tânără.
„Arată bine, sunt drăguţe, animează puţin oraşul cu tematica asta de primăvară-vară”, a completat un băiat.
„Pare kitchoasă, din punctul meu de vedere. Poate unora le place, mie nu”;
„Nu cred că este chiar aşa de frumos sau cineva ar putea să ne laude că am pus pe staţiile de autobuz ce am pus”.
Potrivit surselor TVR, ar fi trei nume, agreate mai ales de preşedintele Nicuşor Dan : Anca Dragu, fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş, Delia Velculescu, născută în Sibiu, o reputată economistă din cadrul FMI și Ionuţ Dumitru, economist şef al unei bănci comerciale şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Delia Velculescu trăiește în Washington și este șefa misiunii FMI pentru Africa de Sud. Ea lucrează pentru Fondul Monetar Internațional (FMI) de 22 de ani, ocupând diferite funcții, printre care și cea de șefă a misiunii din Grecia după criza financiară care a forțat guvernele de la Atena să facă reforme dure.
Ea este originară din Sibiu și a studiat la Liceul „Gheorghe Lazăr”.
În 1992, a obținut o bursă pentru a studia economia la Wilson College, Pennsylvania, în Statele Unite. Ulterior, a obținut o diplomă de master și un doctorat la Universitatea Johns Hopkins.
Doi parlamentari democrați din statul Minnesota și partenerii acestora, au fost împușcați, sâmbătă, potrivit autorităților.
Victimele au fost identificate drept senatorul de stat John Hoffman și soția sa, din Champlin, respectiv membra Camerei Reprezentanților, Melissa Hortman și soțul ei, din Brooklyn Park, care au decedat.
Senatorul John Hoffman și soția sa au fost împușcați de mai multe ori, însă au fost operați, potrivit guvernatorului statului Minnesota, Tim Walz.
“Suntem prudenți, dar optimiști că vor supraviețui acestei tentative de asasinat”, a declarat Tim Walz. Acesta a susținut, totodată, într-o conferință de presă, că incidentul “pare a fi un asasinat motivat politic”.
Autoritățile au precizat că atacatorul se dădea drept ofițer de poliție la momentul atacului și a fugit de la locul faptei, după un schimb de focuri cu polițiștii.
Suspectul a reușit să scape, iar autoritățile încă îl caută pe acesta. Locuitorii din orașul Brooklyn Park au fost sfătuiți să rămână în locuințe.