Le puteți vedea Piața Mare în jardinierele băncilor, în Piața Huet, pe insula mediană de pe str. A. Șaguna, dar și în sensuri giratorii, cum ar fi cel de lângă Hotelul Ramada, cel de pe str. C. Negruzzi, în intersecția străzilor Râului cu Rusciorului, în giratoriul de la intersecția străzilor Viitorului și Târgu Fânului sau cel de la intersecția străzilor Morilor și I. Neculce.
Pe lângă aceste flori, în perioada următoare vor fi sădite 12.000 de pansele care vor rezista până la final de noiembrie, precum și bulbi de lalele, narcise și allium care vor înflori în primăvară.
Plantarea de arbori este planificată la începutul lunii noiembrie în zonele verzi din cartiere, pe aliniamentul străzilor și în parcuri.
Serviciul care se ocupă cu administrarea zonelor verzi din oraș are de acum în dotare și un buldoexcavator prevăzut printre altele cu un utilaj pentru transplantat arbori cu diametrul de până la 11 cm.
Această funcție va fi utilă în cazul proiectelor de dezvoltare, construcție, reparații și modernizare a străzilor, care nu pot fi executate fără ca arborii să fie mutați.
Dar autoutilitara va fi de ajutor în mai multe activități ale serviciului amintit, cum ar fi manipularea de pământ și compost în pepinieră și în oraș, pentru săpături, nivelări sau descărcarea materialelor.
Utilajul a sosit în Sibiu și, după recepționare, înmatriculare și instruirea personalului, va intra în activitatea curentă din teren.
Dar nu ne gândim doar la aspect, ci și la faptul că prin toate aceste plante, inclusiv 500 de arbori, mai facem un pas mic, dar concret, spre un Sibiu mai verde, cu un aer mai curat”, spune primarul Astrid Fodor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs miercuri dimineața puțin după ora 10.20 în România, anunță INCDFP.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului anunță că seismul a avut loc miercuri la ora 10.23 în județul Vrancea.
„În ziua de 22 octombrie 2025, la ora 10:23:27 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 90.0 km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 41km NV de Focșani, 72km E de Sfântu-Gheorghe, 78km S de Bacău, 80km N de Buzău, 83km SV de Bârlad, 89km E de Brașov”, a transmis INCDFP.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Mai multe licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, Ucraina, vor dispărea începând de la 1 septembrie 2027.
Acest lucru se întâmplă în urma reorganizării sistemului de învăţământ, a declarat, marţi, pentru Agerpres, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.
Noul act normativ va determina închiderea unor licee din sate istorice româneşti precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Hliboca, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ sau Mămăliga. De asemenea, nu va exista niciun liceu cu predare în limba română în satele de pe Valea Siretului.
Cele patru licee cu predare în limba română vor funcţiona în oraşul Cernăuţi, precum şi în comunele Hliboca, Ostriţa şi Herţa. Această reformă educaţională a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din regiunea Cernăuţi.
„Acum sunt 32 de licee, 12 sunt mixte, cu două limbi, iar din cele 20 de licee româneşti vor rămâne patru. Vor fi copii care nu vor avea ce să facă şi dacă doresc numaidecât să îşi facă studiile, să meargă la facultate, atunci vor fi nevoiţi să înveţe în altă parte, în licee ucrainene.
Copiii nu prea au de ales. Sau te duci în altă parte, sau nu mai înveţi. (…) Este o situaţie foarte grea. Trebuie neapărat ca cineva să ia măsuri”, a afirmat Bojescu, care susţine că liderii comunităţii româneşti au cerut ca în fiecare comună românească să rămână câte un liceu.
„Această reformă va duce pe viitor şi la dispariţia gimnaziilor, deoarece în unele dintre localităţi liceele vor fi cu predare în ucraineană şi atunci părinţii nu îşi vor mai da copii la gimnazii în română, ci la cele ucrainene, ca să le fie mai uşor în continuarea studiilor.
Mai mult decât în acele licee mixte, cum ar fi cele din Mahala, predarea se va face în ucraineană, iar româna va fi predată doar la disciplinele Limba română şi Literatura română şi universală.
Există şi riscul de dispariţie a limbii atunci când dispare şcoala în limba maternă. Aici este o încălcare a Constituţiei Ucrainei şi drepturilor omului, care garantează tuturor cetăţenilor învăţarea în limba maternă”, afirmă Neculai Costaş, profesor de limbă şi literatură română la o şcoală gimnazială din Cernăuţi.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov anunță mai multe lucrări, astăzi, pe autostrada A1 în județul Sibiu.
Astfel, pe autostrada A1, în zona localității Sibiu, se lucrează la întreținerea rosturilor de dilatație, iar circulația se desfășoară pe o bandă din două;
Tot pe A1, în zona localității Săliște, se intervine pentru întreținerea rosturilor de dilatație, iar circulația se desfășoară pe o bandă din două;
Pe autostrada A1, în zona localității Sibiu, se lucrează la înlocuirea/repararea corpurilor de iluminat, iar circulația se desfășoară pe o bandă din două.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, susține că încasează o pensie ”puțin spre 10.000 de euro” și nu înțelege de ce există o așa mare nemulțumire din această cauză.
Petre Lăzăroiu arată magistrații au mai multe restricţii în timpul activităţi și susține că ”un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător”.
Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”, a subliniat el.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Bogdan Mihai Simion este cunoscut în România ca unul dintre ultimii cobzari, dar și ca un culegător de muzică tradițională, doctor lăutar. Acesta a venit zilele trecute la Sibiu, alături de „Lăutarii de Mătase”, taraful său de muzică tradițională. Prilej cu care am reușit să-l abordez și să-i pun câteva întrebări. Am discutat despre muzica pe care o cântă, despre cum vede evoluția muzicală din România, despre „instrumentul sibianului” și despre multe altele.
A câta oară în Sibiu?
N-am socotit a câta oară în Sibiu. Prima oară am cântat în Sibiu în anul 2008, cu Loredana Groza. Mi-e frică să fac socoteala câți ani sunt din 2008 până în 2025, dar mă bucur că astăzi sunt aici, alături de Lăutarii de Mătase și că am reușit să includem și Sibiul în cadrul turneului nostru național. Am fost în 19 orașe din România și în două din Republica Moldova și e o foarte mare bucurie să ajung și în centrul României, la Hermannstadt.
Sibienii ascultă muzică lăutărească? Știți că la noi oamenii sunt mai mult cu jienele…
Nu știu… Cred că în primul rând este hazardat să te referi la locuitorii unui oraș că ascultă într-un fel, sau în alt fel, față de alt județ. Noi știm că lucrurile s-au amestecat foarte mult în ultima vreme. În plus, grupul se numește „Lăutarii de mătase” pentru că noi suntem lăutari, și la Sibiu existau lăutari după cunoștințele mele: vioriști, braciști, dubași, fluierași. Acesta nu este un spectacol de muzică lăutărească. Sunt și câteva cântece lăutărești, urbane, țărănești, din mahalalele Bucureștiului și din orașele mai mari din sudul țării, dar nu știu dacă reprezintă 25% din repertoriu. Noi avem trei direcții în care alergăm: ca grup de lăutari clasic, în formulă de octet, opt instrumente complet acustice: cobză, vioară, violă braci, contrabas, țambal, acordeon, pianină și trompetă cu surdină. Toate instrumentele sunt din lemn sau din din metal, nu avem orgă, nu avem saxofon, nu avem vioară electrică.
„Eu cred că muzica astăzi muzica populară este manea și trappul”
Noi avem trei direcții de repertoriu. Prima direcție este de muzică țărănească, muzică folclorică din toate zonele țării; încercăm să cântăm și din țara Românească, și din Moldova, și Transilvania, egal. O a doua direcție este muzica lăutărească urbană, muzica pe care au promovat-o în periferii lăutarii noștri clasici, cum ar fi Ion Nămol, Fănică Vișan, un pic mai târziu Frații Gore, Romica Puceanu, Gabi Luncă, Fărămiță Lambru. Și a treia direcție este muzica pop generică de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Adică, așa numitul repertoriu de cafe concert și café-chantants, cum spuneu lăutarii înainte de Primul Război Mondial, adică vals, rumba, tango, foxtrot, boston walz, practic muzica de extracție occidentală pe care lăutarii o cântau înainte ca comuniștii să vină și să ne explice că muzica populară trebuie să fie doar din popor. Altminteri, muzica populară, noi înțelegem prin limbă că este legată de conceptul american de ,,popular music”, ,,pop music”, respectiv de conceptul franțuzesc de musique populaire.
Chiar Nicolae Iorga, căruia i se poate reproșa orice, mai puțin faptul că nu știa carte, spunea că e mare diferență între muzica populară și muzica poporană, muzica poporană e a poporului, muzica populară este muzica de largă popularitate. Astfel, eu cred că astăzi muzica populară este maneaua și trappul, ca să spun foarte sincer. Acest lucru cred eu. Dar, sigur, noi ne-am obișnuit cu o terminologie mai degrabă venită din comunism, că nu poți să faci abstracție de 45 de ani.
„Pentru mine Sibiului este o zonă mai complicată din punct de vedere folcloric”
Știu că sunteți un culegător de folclor. Ați fost prin satele din județul Sibiu?
În părțile Sibiului am fost destul de puțin. Bineînțeles că am fost la Jina, bineînțeles că am fost la comunitățile de fluierași, pe care i-am ascultat, pe unii dintre aceștia i-am și înregistrat, dar recunosc că am preferat împrejurile. Am umblat foarte mult în Alba, am umblat foarte mult în Hunedoara, am umblat foarte mult în secuime. Deci, recunosc că pentru mine Sibiului este o zonă mai complicată din punct de vedere folcloric. Complicată cum este Vâlcea, de unde mă trag eu, sau cum este Bacăul, sau cum este Buzăul. În sensul în care nu au fost mari centre de românitate prin aceste locuri.
Cele trei centre de cântec românesc din țara noastră
Noi am avut trei centre de românitate, în România: Munții Gorjului, Bucovina, mai degrabă Bucovina Ucraineană, și Maramureșul Voievodal. Cam acestea au fost marile centre de cântec românesc, care după aia au iradiat, din Maramureș au plecat către Lăpuș, către Chioar, către Codru, au început să facă pui. Din Bucovina au început să coboare pe linia Prutului și în Moldova de partea asta și în Moldova de partea ailaltă, iar sudul a fost extrem de influențat de muzica gorjenească, care a fost și foarte promovată în perioada interbelică, dau acest exemplu de fiecare dată, până la Lucreția Ciobanu noi nu am avut nici un cântăreț de muzică populară din Sibiu promovat în perioada interbelică.
Lucreția Ciobanu a început să cânte în anii 40, perioada regimului criminal al mareșalului Ion Antonescu și atunci am început să învățăm noi ascultătorii, să zicem consumatorii, cam ce ar fi muzica de Sibiu. Până atunci nici nu prea se știa ce e cu Sibiul. În perioada interbelică, am avut cântăreți importanți promovați la radio, din Bucovina, din Maramureș și mai ales din Gorj, aici exemplu Maria Lătărețu, care este uriașă în perioada interbelică și care era non-stop promovată la radio, în vreme ce cântărețe de la Sibiu sau cântăreți de la Sibiu nu existau. Deoarece aici este o zonă mixtă din punct de vedere etnic. Era o zonă germană importantă, au existat și alte comunități; comunități de romi, o comunitate mai restrânsă de maghiari și o comunitate importantă de români, în general în mediul rural.
Muzica era foarte mult instrumentală. Acest lucru se păstrează în general în câmpia Transilvaniei deoarece când ai un public acolo să zicem așa, heterogen, în care ai ascultători de diferite confesiuni sau diferite etnii, schimbi doar solistul, muzica este cam aceeași sau are cel puțin un aer familiar, ca să contrariem chiar pe toată lumea, numai că vine un solist sau o solistă care cântă în limba nunții, care limba germană, că e limba maghiară, limba română, dar muzica în sine, muzica instrumentală capătă un aer familiar. Ele seamănă foarte mult între ele și noi trebuie să înțelegem că oamenii nu au trăit niciodată izolați. Mai greu circulă limba, decât muzica.
Pe vecinul din gardul vecin îl auzi cum cântă la vioară și te influențează, poate nu te influențează felul în care vorbește, poate nu îi iei limba, poate nu îi iei religia, acestea sunt niște lucruri mai dificile, dar cântarea o iei și o cânți și tu cu mare plăcere. Și de fapt acest lucru îmi și place la muzica țărănească, faptul că este unul dintre puținele lucruri care ne unește pe noi indiferent de etnie, de confesiune religioasă și așa mai departe. Este un lucru care ne unește deoarece cutoții am cântat și se știe că poporul român a fost un popor muzical, sau cel puțin așa ne place nouă să spunem despre noi.
„Eu fără cobză în brațe nu am haz, sunt ca o gâscă fără pene…”
Ați afirmat în repetate rânduri că înainte instrumentiștii erau cei care aveau prim-planul și ușor-ușor au început soliștii să le ia locul. De ce?
A fost un fenomen mai degrabă internațional, nu începe de la noi, nu am fost noi resposabili, probabil primii soliști mai importanți decât șefii de orchestre au fost Frank Sinatra și Elvis Presley, ca să fim foarte sinceri. Îmi amintesc că primul album al lui Frank Sinatra nu se numea „Frank Sinatra”, se numea „The Harry James And His Orchestra” și mititel de tot, pe spatele discului, scria ,,vocal Frank Sinatra”, foarte mic, aproape că nu poți să vezi, trebuie să te uiți cu lupa, ca să vezi cine cântă acolo. Acela este primului lui disc. Bineînțeles că pe copertă apare Harry James cu trompeta în mână pentru că el garanta produsul de bună calitate, dirijorul, cine a orchestrat povestea respectivă.
Odată cu Rock and roll-ul, odată cu anii 50, industria s-a concentrat pe staruri, pe ideea de acel băiat sau acea fată, care este puțin trăsnit sau puțin trăsnită, la care povestea contează mult mai mult decât conținutul. Lucru de care nu sunt de acord, lucru la care a trebuit să mă adaptez. Acesta este motivul pentru care am început ca instrumentist și mi-am dat seama că trebuie să cânt și cu vocea ca să puteți veni astăzi la mine la spectacol, altfel eram pur și simplu cobzar și atât. Dar cred că una fără alta nu se poate. Eu fără cobză în brațe nu am haz, sunt ca o gâscă fără pene. Și atunci poate legătura este mai sensibilă și mai mai greu de înțeles pentru mine acum.
„Este foarte greu după 80 de ani de zile să le spui oamenilor care este muzica lor”
Cât despre muzicile noastre tradiționale, noi știm foarte bine că muzicile noastre tradiționale au trecut printr-un amplu proces de contrafacere, care a început în anii 30, în vremea dictaturii lui Carol al II-lea, a continuat pe parcursul dictaturii mareșalului Antonescu, pe vremea Statului Național Fascist-Legionar și ulterior a continuat 45 de ani în comunist. Este foarte greu după 80 de ani de zile să le spui oamenilor care este muzica lor. Pentru că și ,,muzica aceasta” a devenit a lor, așa cum am mai zic că nu putem să facem abstracție de 45 de ani de comunism, așa nu putem face abstracție nici de ultimii 80 de ani din istoria noastră. Atunci când oamenilor le servești o muzică zi de zi, zi de zi, și le spui că ,,este a voastră”, ,, e a voastră”, ,,e a vostră”, poate într-o primă fază nu vor accepta, poate nici copiii lor, dar nepoții lor cu siguranță vor spune că este muzica lor și oricine le-ar spune altceva, ei nu vor crede altfel.
„Simt că sibienii ar trebui să-și mai aducă puțin aminte de această muzică”
Ați început un periplu cu Andi Moisescu prin țară. În sate de prin Sibiu ați fost sau urmează să mergeți?
Încă nu, pentru că așa cum am mai spus, pentru mine Sibiul și Vrancea, cea mai importantă emblemă sonoră a zonelor ăstora este muzica agropastorală, muzica de fluier, acesta este și motivul pentru care în această seară l-am invitat pe Călin Han, de aici de la voi din Sibiu, să le cânte oamenilor la o fluieră brodată foarte frumos, îmbrăcată în metal, așa cum există și în partea de nord a munților Gorjului și așa cum există și în centrul Vrancei de astăzi. Pentru că simt că sibienii ar trebui să-și mai aducă puțin aminte de această muzică. Sibienii, eu i-am văzut la nunți, în general, orga și saxofonul și mai ales saxofonul este rege, uneori am impresia că sunt la o nuntă în Banat, când aud muzicile care se cântă în Sibiu și atunci mă gândesc că ar trebui să facem ceva serios cu fluierașii din Sibiu, dar și aici este o discuție foarte lungă și foarte complicată.
Ideea de pachete de fluierași este una pur sovietică
Ideea de pachete de fluierași este una sovietică, profund sovietică. Noi trebuie să înțelegem că instrumentele de suflat, cele tradiționale, nu erau temperate. Ce înseamnă că nu erau temperate? Ca să nu vorbim foarte tehnic muzical. Tu îți făceai un fluier din soc, eu îmi făceam un fluier din fag, le făceam la fel, făceam găurile la fel, le făceam din fix aceeași dimensiune și constatăm că ele nu pot cânta împreună. Deoarece unul era din fag și celălat din soc, lucru pe care noi nu-l știam atunci deoarece eram niște simpli crescători de animale. Ele nu mergeau împreună.
Nu contest că putea exista excepția ca două, trei, maxim patru fluiere, deja patru fluiere mi se par mult, puteau cânta împreună, aproape, se făceau niște polifonii, heterofonii, uneori și niște distonii, așa că nu prea se potriveau sunetele între ele, adică nu era un sunet foarte dulce, cum ne place ardelenilor acum. Era un sunet abraziv, războinic, dar în nici un caz nu puteai vedea într-o comunitate tradițională 50 de fluieraș, (aici gesticulează) cu fluierele de la atât până atât, cântând toți împreună în semicerc, aceea este o idee pur sovietică.
Îmi asum ceea ce spun. Ideea de 50 de fluierași care cântă toți odată. În primul rând că nu exista tehnologia ca fluierele respective acum 100 de ani să le standardizezi, să sune toate la fel, să poți face o armonie totală nemțească, că ne întoarcem la Hermannstadt. Armonia este tot germană nu este de la daci, nici do major, nici do minor. Era foarte foarte greu ca să le armonizezi atât de mult. Îmi miroase a o tradiție mai nouă.
Fluierul ciobănesc este instrumentul sibianului
Deci fluierul este instrumentul sibianului?
Eu cred că da. De departe cele mai repezentative instrumente pentru partea aceasta, pentru sudul Transilvaniei, dar mai ales pentru partea Sibiului, sunt fluirul ciobănesc, poate trișca, acele fluiere mai mici, cavalul mai puțin, cimpoiul, care în trecut era un instrument foarte important, aproape că nu mai există astăzi. Cam aceasta era lumea. O lume de muzicieni amatori, pentru care muzica era parte din viață, nu era entertainment, nu era divertisment, nu se plăteau bilete la poartă și putea oricine să intre în acest joc muzical. Dar viața lor se învârtea în jurul creșterii animalelor.
Muzica era pe planul secund. Nu reprezenta ceea ce reprezintă pentru lăutar, spre exemplu, calea de a-și câștiga existența. Foarte rar, cred că niciodată nu s-a întâmplat ca un cioban care și-a pierdut toate oile să-și spună că ,,Eu de mâine mă apuc de cântat cu fluierul la nunți”. Nu se pomenea așa ceva. În primul rând că era considerat rușinos și acest lucru dintr-o prejudecată pe care ardelenii și românii, în general, au avut-o față de romi și față de lăutarii romi. Meseria de lăutar era considerată o meserie înjositoare. Nu în trecutul îndepărtat, acum câteva decenii. Mi-amintesc chiar de când eram eu copil cum se vorbea de această meserie și mă bucur că în 16 ani de zile am și eu o mică contribuție în a schimba felul în care societatea vede, respectă și înțelege muzica de tradiție orală.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Astăzi ești doar tu, ești singur, visele sunt multe, ai impresia că vei cuceri lumea și că tu vei deține controlul asupra universului întreg, dar este doar iluzie; când te trezești, realitatea e alta.
Trăiești într-o lume plină de stres, nervi, agitație, grabă, boală, o lume care cumpără bilete la preț redus pentru a urca pe Titanic. Îți trăiești tinerețea într-o astfel de lume confuză, ești prea lipsit de experiență să crezi că se poate și altfel, diferit de cum ai crescut. Pe măsură ce înaintezi în viață, te lovești de probleme, îți dai seama că trăiești între pământeni, întrebări fără răspuns, nedumeriri fără limită și te formezi, te maturizezi în mijlocul unei lumi reale.
Te îndrăgostești, aleasa, alesul vieții tale apare, dar este diferit de visele tale, nu e ca în poveștile cu zâne sau cu prinți. Realitatea este grea, dar continui să visezi și ai vrea să nu se termine visul niciodată.
Începeți viața în doi, așa cum a fost proiectată de Creatorul Care a spus: ,,Nu este bine ca omul să fie singur…” Așa și este, ,,mai bine doi decât unul”, asta dacă partenerul tău a fost ales de Cel Care te cunoaște mai bine; dacă l-ai ales după criteriile tale, s-ar putea să ai de suferit și finalul să nu fie fericit.
Viața continuă împreună la același jug care nu e simplu, dar înveți să tragi în aceeași direcție. Sunt multe lecții de pregătire, multe lacrimi, multă durere, multă tăbăceală la grumazul amândurora.
Apar copiii, nu mai sunteți doi, ci trei, patru, cinci sau mai mulți. Te adâncești în realitate mult mai mult. Stres, nopți nedormite, febră mare, spitale, colici, lapte praf, agitație, oboseală, depresie uneori, îngrijorare, dar toate pălesc în fața iubirii pentru acel îngeraș.
Durează o vreme de adaptare, deja familia e mare, se vorbește la plural, noi… și totul se învârte în jurul familiei. Timpul nu stă în loc, copiii cresc și părăsesc cuibul, rând pe rând, amintirile rămân, pozele din albumul foto sunt mângâierea celor doi rămași singuri.
Din nou, doi, ca la început, dar deja după o experiență mai mare de viață. Depănarea amintirilor, a vieții care s-a scurs, ne face să ne gândim cât de trecătoare este viața, cât de repede a zburat timpul. Dar, inevitabilul nu poate fi oprit. Într-o zi, unul va pleca mai repede și, din nou, TU singur. Singurătatea este dureroasă, inevitabilă. Dacă prima singurătate a tinereții a fost una de care voiai să scapi și ai scăpat când ați fost doi, de data aceasta singurătatea nu mai poate fi înlocuită cu nimic, decât cu nostalgia înlăcrimată și amintirile trecute, care nu pot fi șterse.
Cursul vieții este interesant, îl poate opri cineva? Apostolul Pavel spunea: „Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea, suntem cei mai nenorociți oameni…”
Dacă totul ar fi doar aici și acum, asta înseamnă o adevărată nenorocire, pentru că nimic nu este înțeles pe acest pământ, dar avem nădejde că există cer, există un loc în care ne dorim să petrecem veșnicia, împreună cu cei cu care am fost aici jos. Acest lucru ni l-a promis Mântuitorul Isus Hristos, Cel Care a plecat înainte să ne pregătească locul. Rând pe rând, după calendarul Lui, ne îndreptăm pașii spre acel loc. Să ne asigurăm că, de aici de jos, am pornit spre destinația mult dorită!
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
IGSU a transmis, în noaptea de marţi spre miercuri, un nou mesaj RO-ALERT pentru zona de nord a judeţului Tulcea, pe fondul războiului din Ucraina.
În mesajul transmis în jurul orei 1:00, populaţia a fost avertizată cu privire la faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi a fost îndemnată să se adăpostească, durata alarmei aeriene fiind de circa 90 de minute, conform Agerpres.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
55 de copii au fost adoptați în județul Sibiu, în ultimii 3 ani (2023-2025). Dintre aceștia, un băiat a fost adoptat la nivel internațional, în cursul anului 2024. Toți ceilalți au fost cazuri de adopții interne sau naționale, potrivit datelor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu. În acest an, 12 copii se află în proces de adopție internă. În ultimii 3 ani, la nivelul județului Sibiu nu au fost întâmpinate probleme în procedurile de adopție, astfel că nu au fost semnalate încălcări ale legislației în materie.
În condițiile în care situația adopțiilor pe 2025 va fi prezentată doar la începutul anului viitor, potrivit ultimelor date oficiale pentru anul 2024, în România, anul trecut, au fost înregistrate 1202 adopții naționale (599 fete și 603 băieți) și 5 copii au fost adoptați internațional din/în țara noastră (toți sunt băieți). Unul dintre cei 5 copii provine din județul Sibiu.
Cei mai mulți copii adoptați în procedura internă au vârste între 3 și 6 ani. Dintre cei 5 copii adoptați internațional, unul are vârsta între 3 și 6 ani, 3 au între 7 și 13 ani, iar unul este trecut de 14 ani.
Sibiu 100% prezintă o analiză a adopțiilor naționale și internaționale la nivelul județului Sibiu și în țară, pașii și procedurile legale pentru ca o familia să înfieze unul sau mai mulți copii, precum și actele necesare pentru tipul de adopție.
Statistică la nivel de județul Sibiu
În anul 2023, pentru 15 copii s-a finalizat procedura adopției prin sentință definitivă de încuviințare adopție internă, în timp ce în 2024, 26 copii au trecut prin aceeași procedură de adopției, prin sentință definitivă de încuviințare adopție internă. Anul trecut, în 2024, s-a înregistrat ultimul caz de copil adoptat internațional. În acest an, până la data de 29 septembrie 2025, 13 copii au fost adoptați, în timp ce pentru alți 12 copii au fost demarate procedurile de adopție. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, prin Compartimentul de specialitate, Adopții și Postadopții, sprijină demersurile care vizează adopția copilului asigurând informare și consiliere.
Cum stăm la nivel național
Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, aflată în subordinea Ministerului Muncii, este autoritatea care reglementează adopțiile în România. Astfel, potrivit datelor instituției, la finalul anului 2024, 7.744 dintre copiii din sistemul de protecție specială erau adoptabili. Dintre ei, aproximativ 57% aveau vârsta sub 14 ani și se regăsesc în Profilul Public al Copilului Adoptabil, care poate fi consultat la sediile DGASPC din țară.
Situația copiilor adoptabili pe grupe de vârstă este următoarea: 0-2 ani: 211, 3-6 ani: 767, 7-13 ani: 3959 și 14-17 ani: 2807. Din totalul copiilor adoptabili (7.744), aproximativ 37% pot fi adoptați doar împreună cu frații lor. Cei mai mulți au câte un frate (2205) sau câte doi frați adoptabili împreună (494). În România există 2.774 familii atestate pentru adopție, dintre care:181 de familii își doresc copii care au vârsta între 0-2 ani, 2.094 de familii își doresc copii care au vârsta între 3-6 ani, 481 de familii își doresc copii are au vârsta între 7-13 ani și 18 de familii își doresc adolescenți care au vârsta între 14-17 ani. În timp ce 82% dintre familii doresc copii sub 7 ani, doar 12,63% dintre copii îndeplinesc acest criteriu al vârstei.
Acest fapt evidențiază dezechilibrul major între dorințele familiilor atestate și profilul copiilor adoptabili, potrivit instituției guvernamentale. Cadrul legal aplicabil în domeniul adopției, inclusiv procedura în materie îl constituie Legea nr. 273/ 2004, republicată, privind procedura adopției, cu modificările și completările ulterioare și respectiv, HG nr. 798/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei (…)
Etapele adopției interne sau naționale
Adopția internă/națională se referă la adoptatorul/familia adoptatoare, cât și la adoptatul au reședința obișnuită în România. Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa DGASPC/ OPA pentru obţinerea informaţiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, la etapele procesului de adopţie internă şi termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum şi la documentele necesare eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. Informarea prealabilă nu este necesară în situaţia persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni.
Urmează apoi obţinerea atestatului de către persoana/ familia adoptatoare. Eliberarea atestatului se face la cererea scrisă a persoanei/familiei care dorește să adopte și presupune evaluarea din punct de vedere: social, psihologic, precum și pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. În funcție de rezultatul final al evaluării se emite dispoziția de eliberare a atestatului împreună cu atestatul – dacă rezultatul este favorabil, sau după caz, dispoziția de neeliberare a atestatului – dacă rezultatul evaluării este neevaluabil. În cazul eliberării atestatului acesta este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data emiterii. Acte necesare pentru obținerea atestatului:
a) copie de pe buletinul/ cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
c) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/ familie adoptatoare, de pe certificatul de naştere;
d) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare,de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Documentele prevăzute la lit. f), h), j) şi l) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.
Procesul de potrivire reprezintă o etapă premergătoare încredințării în vederea adopției și are o componentă inițială și una practică.
„Potrivirea inițială constă în identificarea și selectarea persoanei/ familiei adoptatoare atestate în vederea adopției care, din punctul de vedere al criteriilor de potrivire inițială, corespunde nevoilor copilului, luându-se în considerare capacitatea adoptatorului/ familiei adoptatoare de a răspunde acestora. Adoptatorul/ familia adoptatoare este informat (ă) cu privire la copilul pentru care au fost selectați ca fiind cea mai potrivită persoană/ familie raportat la nevoile și caracteristicile lui, prezentându-i- se și fotografii recente ale copilului. Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil și adoptator/ familie adoptatoare, prima întâlnire are loc în mediul de viață al copilului, fără a i se aduce la cunoștință scopul acesteia (copilul este asistat în mod obligatoriu de către persoana sa de referință).
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/ familia adoptatoare și pot fi realizate atât în mediul de viață al copilului, cât și în afara acestuia. Acest proces se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului adoptatorului/ familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică”, ne-au transmis reprezentanții DGASPC Sibiu. Încredinţarea în vederea adopţiei este etapa ce precede în mod obligatoriu etapa finală de încuviințare a adopției. Se dispuneîn procedură judiciară necontencioasă prin hotărâre judecătorească la finalul procedurii de potrivire, pentru o perioadă de 90 de zile, concomitent cu încetarea măsurii de protecție specială pentru copil.
Acesta este încredinţat spre îngrijire persoanei sau familiei care doreşte să-l adopte, perioadă în care relația dintre aceștia este monitorizată de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului competentă teritorial. Urmează apoiÎncuviinţarea adopţiei reprezintă etapa finală a procedurii adopției. La finalul celor 90 de zile, se întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă şi se propune sesizarea instanţei de judecată pentru încuviinţarea adopţiei.
Totodată, se dispune în procedură judiciară, la sfârșitul perioadei de încredințare, prin hotărâre judecătorească dată cu citarea adoptatorului/familiei adoptatoare, pe baza consimțământului exprimat de aceștia în fața instanței. Ultimul pas în procedură este monitorizarea postadopţie și reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta și părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi întocmeşte rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei. În plus, asigură părinţilor adoptatori servicii post-adopţie: consiliere şi sprijin pentru toate situaţiile de dificultate cu care se confruntă.
Adopția la nivel internațional
Aceasta presupune adopția copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în străinătate. „Poate fi încuviințată numai pentru copiii care se află în evidența Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu procedura adopției deschisă și numai în următoarele condiții: adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii de adopție; adoptatorul sau unul dintre soții familiei adopatoare este și cetățean român; adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicită; adopția este permisă doar pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopției și nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii de adopție; procedura se derulează prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție potrivit dispozițiilor legale cuprinse în capitolul dedicat din legislația anterior menționată. Prioritate în adopția internațională au rudele până la gradul al patrulea (inclusiv) cu copilul, care au reşedinţa obişnuită în România au prioritate în raport cu rudele din străinătate și rudele până la gradul al patrulea (inclusiv) cu copilul, care au reşedinţa obişnuită în străinătate, au prioritate în raport cu alţi adoptatori/familii adoptatoare”, potrivit DGASPC Sibiu.
Documentele necesare pentru adopția internațională
Documentele care însoţesc cererea de adopţie internaţională în vederea luării în evidenţa Registrului Național pentru Adopții:
a) copie de pe paşaport sau carte de identitate valabilă care atestă cetăţenia solicitantului/solicitanţilor, certificată de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată; b) declaraţie autentică pe propria răspundere a solicitanţilor că nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi că nu au copil/copii în sistemul de protecţie;
c) copii de pe actul de căsătorie şi actele de naştere, certificate de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;
e) acte doveditoare privind menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor personale cu copilul care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă este cazul;
f) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi, după caz, al soţului care nu se asociază la cererea de adopţie; în cazul solicitanţilor care au şi cetăţenia română se depune şi cazierul judiciar eliberat de autorităţile române;
g) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluării psihiatrice, şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la cererea de adopţie;
h) raport întocmit de autorităţile competente din statul primitor, cuprinzând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România, precum şi cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopţie;
i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;
j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă că adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului;
k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă existenţa serviciilor postadopţie;
l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale către A.N.D.P.D.C.A.;
m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care să evidenţieze că adoptatorii au beneficiat în statul primitor de consiliere necesară în vederea adopţiei.
Alte documente în funcție de situația concretă. Toată documentaţia se transmite şi în fotocopie către ANPDCA. Procedura adopţiei internaţionale, așa cum e prevăzută în Legea nr. 273/ 2004, republicată privind procedura adopției, se derulează fără a fi necesară împlinirea termenului prevăzut de 1 an de zile de la DPA, dacă există în evidenţa R.N.A. o cerere de adopţie internaţională formulată pentru un copil care a împlinit vârsta de 14 ani.
În cazul adopțiilor internaționale în care adoptatul are reședința obișnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită în România, cererile de adopție ale solicitanților se transmit autorităților străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A. Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în această situație se realizează potrivit prevederilor secțiunii 1 a cap. III din HG nr. 798/ 28.07.2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.
Etape în cadrul procedurii adopției internaționale
Potrivirea inițială și practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate se realizează de compartimentul de adopții și postadopții din structura direcției de la domiciliul copilului. Metodologia de potrivire, precum și criteriile pe baza cărora se realizează aceasta sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/ 2004, republicată, privind procedura adopției.
Înainte de încuviinţarea adopţiei internaţionale de către instanţa judecătorească, adoptatorul/ familia adoptatoare are obligaţia de a se deplasa şi de a locui efectiv pe teritoriul României pentru o perioadă de minim 30 de zile, în scopul relaţionării cu copilul pe care urmează să îl adopte. Relaţionarea copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare se realizează în sectorul/judetul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întalniri atât la locuinţa copilului, în spaţii de joacă şi recreere precum şi în alte locaţii stabilite de responsabilul de caz, care să permită acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia. La finalul acestei perioade, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
Încuviințarea adopției internaționale de către instanță
Cererea de încuviinţare a adopţiei, se înaintează de către ANPDCA instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, însoțită de documentele legislative solicitate, transmise în copie certificate de către autoritatea centrală sau organizația străină acreditată și însoțite de traducerea autorizată în limba română. Judecarea cererilor de încuviințare a adopției internaționale se face cu citarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum și a A.N.P.D.C.A. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, ANPDCA eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare, un certificat care atestă că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga.
Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviințare a adopției este definitivă. Adoptatul se deplasează numai însoțit de adoptator sau de cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare, în condiții de siguranță corespunzătoare nevoilor adoptatului. Perioada de monitorizare postadopție se calculează de la data eliberării certificatului mai sus menționat. ANPDCA are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau părinţii săi adoptivi, cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor. În scopul îndeplinirii obligaţiei, ANPDCA solicită realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea fi arestat dacă va traversa spațiul aerian al Poloniei în drum spre Budapesta.
Polonia l-a avertizat pe președintele rus Vladimir Putin să nu traverseze spațiul său aerian pentru a participa la summitul din Ungaria cu Donald Trump, deoarece ar putea fi nevoită să execute un mandat internațional de arestare dacă ar face acest lucru, relatează mediafax.ro.
Rusia nu recunoaște jurisdicția CPI și neagă acuzațiile.
„Nu pot garanta că o instanță poloneză independentă nu va ordona guvernului să escorteze un astfel de avion pentru a-l preda suspectului instanței de la Haga”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski.
Mandatul CPI obligă statele membre ale Curții să îl aresteze pe Putin, dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor, potrivit Bussines Recorder.
Pentru a evita să survoleze Ucraina, delegația rusă ar trebui să zboare prin spațiul aerian al cel puțin unei țări din Uniunea Europeană.
Toate țările UE sunt membre ale CPI, deși Ungaria este în proces de ieșire din curte.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat primele sancţiuni pentru online din cauza unui interviu cu fostul candidat Călin Georgescu.
Gândul Media Network a fost sancţionată cu două somaţii publice (prima etapă de amendare). Prima somaţie a vizat emisiunea Marius Tucă Show, din 29 septembrie, în care invitaţi au fost Călin Georgescu şi Ion Cristoiu.
A doua somaţie, foarte importantă, a fost pentru că Gândul Media nu a notificat la CNA că este un Serviciu Media Audiovizual la Cerere.
CNA vrea să dea un semnal că toate site-urile din România care au şi secţiune video trebuie să se notifice la CNA (o simplă formalitate). De altfel, forul audiovizual a notificat mai multe platforme, inclusiv Gandul, că trebuie să respecte această procedură.
Propunerea de sancţionare pentru emisiunea lui Tucă a venit din partea Dorinei Rusu, membru CNA:
Dorina Rusu, membru CNA: „Propun o somaţie pentru art 3 (2) pentru lipsa de informare corectă. Aş propune pentru xenofobie, dar sunt mai multe lucruri legate de acest interviu, inclusiv chestiunea legată de „românizare” şi „re-românizare”.”
Legislaţia încălcată:
3(2) Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.
a(5) Persoana care intenţionează să furnizeze servicii media audiovizuale la cerere are obligaţia să transmită către Consiliu, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea activităţii, o notificare cu privire la această intenţie, care trebuie să conţină cel puţin datele menţionate la art. 48 lit. a) – c).
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
UPDATE: Familia artistului a transmis un mesaj pe pagina oficială de Facebook. Potrivit mesajului, artistul trece printr-o perioadă grea.
„Profundă recunoștință pentru mesajele de încurajare și tuturor celor care au generozitatea să se roage în aceste clipe pentru ca acest om minunat să depășească cu bine această încercare grea”, au adăugat apropiații, conform Libertatea.
„Mulțumim din suflet echipelor de medici și asistenți care în ultimele ore i-au fost și continuă să-i fie alături”.
Mesajul complet al familiei
„În aceste momente artistul Doru Octavian Dumitru, omul care a dăruit românilor bucurie și veselie din preaplinul inimii lui pentru mai bine de 45 de ani, trece prin momente dificile de sănătate.
Are nevoie mai mult ca niciodată de respectul și gândul vostru bun. Artistul își cere scuze fanilor lui pentru faptul că spectacolele care au fost programate atât în această seară cât și în zilele următoare, datorită unor motive întemeiate, nu vor avea loc.
Cu voia lui Dumnezeu urmează să fie reprogramate.
Vă rugăm tuturor, dar mai ales reprezentanților media să respecte intimitatea acestor momente extrem de solicitante și dificile, atât pentru el cât și pentru familia lui.
Profundă recunoștință pentru mesajele de încurajare și tuturor celor care au generozitatea să se roage în aceste clipe pentru ca acest om minunat să depășească cu bine această încercare grea.
Mulțumim din suflet echipelor de medici și asistenți care în ultimele ore i-au fost și continuă să-i fie alături”.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Doru Octavian Dumitru a a fost dus de urgență la spital, iar artistul în vârstă de 69 de ani a fost nevoit să-și mâne spectacolul de la Onești care ar fi trebuit să aibă loc marți seara, potrivit Unu pe Trotuș.
Spectacolul„Globariciu”, ar fi trebuit să aibă loc în această seară la Cinematograful Capitol din Oneşti, de la ora 19.00.
Doru Octavian Dumitru a fost transportat însă la spitalul din localitate în această după-amiază.
Firma organizatoare a anunțat că spectacolul va fi reprogramat. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, oamenii vor primi banii pe bilete. Toate biletele fuseseră vândute.
Impresarul lui Doru Octavian Dumitru a declarat că spectacolul de la Onești va fi reprogramat la o dată ulterioară.
Actorul mai avea spectacole la Adjud (mâine), joi la Buzău și luni la Sala Palatului din București.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
