Instanța supremă a UE a anulat decizia Comisiei de a refuza ziarului New York Times accesul la mesajele schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, constatând că executivul UE nu a explicat în mod plauzibil de ce nu deține textele.
După o lungă luptă între Comisia Europeană și The New York Times cu privire la transparența contractelor privind vaccinul Pfizer COVID-19, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a hotărât astăzi că Comisia „nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica neposesia documentelor solicitate”, informează Euronews.
Această instanță cu sediul în Luxemburg „admite recursul” introdus de o jurnalistă de la New York Times pentru a avea acces la aceste documente și anulează decizia de refuz a Comisiei, se precizează într-un comunicat. Lipsa de transparență a Bruxelles-ului în acest dosar fusese deja semnalată de mediatorul UE în 2022, amintește BFM TV.
Aceste SMS-uri i-au adus Ursulei von der Leyen mai multe plângeri, dintre care una penală în Belgia pentru „distrugerea de documente publice” și „corupție”, la care s-au alăturat Polonia și Ungaria. Această plângere a fost declarată inadmisibilă în ianuarie de Curtea de Apel din Liège.
Publicația a descoperit existența mesajelor în 2021 în timpul interviurilor cu Bourla, dar a întâmpinat obstacole atunci când a solicitat accesul la acestea. Comisia a susținut că nu poate furniza textele.
După repetate încercări nereușite de a obține mesajele, The New York Times a sesizat CEJ în ianuarie 2023.
Curtea a stabilit acum că Comisia nu a clarificat în mod adecvat dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, în caz afirmativ, dacă ștergerea a avut loc în mod deliberat sau automat.
Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a contesta decizia Curții de Justiție.
Consiliul Județean Sibiu, în parteneriat cu Programul ROMACT, o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, organizează pe 15 mai 2025 un atelier cu tematică unicat la nivel național: „Provocări în utilizarea datelor și a informațiilor relevante privind comunitățile dezavantajate în județul Sibiu. Soluții pilot în colectarea, prelucrarea și validarea acestora”.
Atelierul este parte a unui proiect pilot care aduce în prim-plan o provocare esențială pentru autoritățile publice locale: modul în care datele despre grupurile vulnerabile, în special despre populația de etnie romă, sunt colectate, gestionate și utilizate în fundamentarea politicilor publice.
Evenimentul reunește la Sibiu reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, ai mediului academic și ai societății civile într-un cadru de lucru aplicat, dedicat identificării unor soluții concrete și de parteneriate interinstituționale.
„Un prim pas curajos spre o abordare coerentă”
„Parteneriatul instituției noastre cu Programul ROMACT a creat contextul favorabil pentru lansarea unui demers de analiză a datelor utilizate la nivel local, atât din perspectivă instituțională, cât și academică.
Este un proiect pilot cu potențial de replicare la nivel național, care pornește de la o realitate simplă: fiecare instituție colectează și prelucrează date diferit. Nu există în prezent o bază unitară, completă și interoperabilă, care să permită fundamentarea solidă a politicilor locale sau naționale. Atelierul de la Sibiu este un prim pas curajos spre o abordare coerentă, construită pe colaborare în administrație și mediul academic”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Despre programul ROMACT
Programul ROMACT, implementat din 2013, este axat pe sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea de planuri și proiecte de incluziune a romilor, bazate pe realitățile din teren. Metodologia sa promovează implicarea activă a membrilor comunităților marginalizate în identificarea soluțiilor.
Elaborarea politicilor publice, monitorizarea și evaluarea acestora, dar și realizarea de proiecte prin abordări de tip Project Cycle Management implică folosirea unor date veridice, colectate din surse multiple. Colaborarea cu mediul academic facilitează aplicarea principiilor FAIR (findable, accessible, interoperable, reusable) în gestionarea acestor date, pentru intervenții eficiente și sustenabile.
Atelierul de la Sibiu încurajează tocmai acest tip de colaborare interinstituțională, fiind organizat într-un moment-cheie pentru planificarea strategică locală și accesarea de fonduri europene. Lipsa unor date clare duce la risipă resurse și reduce eficiența intervențiilor publice.
Sesiunile de lucru vor aborda teme precum: utilizarea datelor în dezvoltarea strategiilor locale, în educație și asistență socială, dar și în gestionarea așezărilor informale.
Evenimentul se adresează experților din instituții publice locale, sociologilor, statisticienilor, reprezentanților mediului academic și ai organizațiilor active în comunități dezavantajate.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Sâmbătă, 7 iunie, Sala Thalia va găzdui un eveniment muzical de excepție: renumitul duo pianistic format din Katia și Marielle Labèque – unul dintre cele mai cunoscute și apreciate din lume, susține pentru prima dată un concert în Sibiu, începând cu ora 19:00.
Cele două artiste de renume internațional vor oferi publicului o experiență sonoră rară, dedicată muzicii pentru două piane, într-un recital care îmbină virtuozitatea tehnică cu o empatie muzicală profundă.
Biletele la recitalul excepțional se pot achiziționa online de pe platforma IaBilet.ro: https://bit.ly/bilete-labeque-
Elevii, studenții și pensionarii beneficiază de reduceri pe baza documentelor justificative prezentate la intrare.
Cunoscute pentru sincronizarea impecabilă și legătura artistică profundă, construită de-a lungul unei vieți întregi de pasiune pentru muzică, surorile Labèque au cucerit scenele marilor capitale muzicale ale lumii.
Prezența lor pe scenă este o adevărată demonstrație de virtuozitate, empatie muzicală și expresivitate, iar publicul meloman român are acum ocazia să le reasculte, într-un program spectaculos, variat și rafinat, ce aduce laolaltă patru universuri sonore distincte:
● Claude Debussy – Épigraphes Antiques (versiunea originală pentru două piane)
● Franz Schubert – Fantezia în fa minor pentru pian la patru mâini, D 940/Op. 103
● Maurice Ravel – Ma mère l’Oye (versiunea originală pentru patru mâini)
● Leonard Bernstein – Selecțiuni din West Side Story (aranjament Irwin Kostal)
Programul acestui recital invită publicul într-o călătorie prin misterul antic reimaginat de Claude Debussy, lirismul subtil al lui Franz Schubert, farmecul poveștilor copilăriei de Maurice Ravel și energia vibrantă și emoția musicalului american semnat de Leonard Bernstein.
Surorile Labèque formează unul dintre cele mai celebre duo-uri pianistice din lume, apreciate pentru energia lor explozivă, sensibilitatea interpretativă și curajul artistic. De-a lungul unei cariere remarcabile, au colaborat cu orchestre de prestigiu precum cele din Berlin, Viena,
Boston, Londra sau Los Angeles și cu dirijori legendari precum Sir Simon Rattle, Gustavo Dudamel și John Adams.
În afara scenei, cele două pianiste conduc Labèque Foundation, o platformă internațională de susținere a creației și colaborării artistice, implicându-se activ în proiecte cross-genre ce unesc jazzul, muzica contemporană și rockul.
Evenimentul este organizat de Asociația Culturală Play, în parteneriat cu Filarmonica de Stat Sibiu.
Fotbalul sibian față în față cu istoria. FC Hermannstadt are șansa să devină prima echipă de fotbal din județul Sibiu care câștigă Cupa României. Ar fi un eveniment istoric și fără precedent pentru fotbalul sibian, în condițiile în care în toată istoria sa acesta nu a trăit un moment în care o echipă din județ să obțină un trofeu intern, Cupa României sau titlul de campioană în prima divizie a fotbalului românesc.
Până în acest moment, județul Sibiu are două finale de Cupa României jucate de FC Hermannstadt în 2018 și Flacăra Mediaș în 1951 (învinse de CS Universitatea Craiova respectiv CCA București) și un titlul de vice-campioană națională în Campionatul Național de Fotbal obținut de Societatea de Gimnastică Sibiu în 1931 (învinsă în finala Campionatului de formația Uzinele și Domeniile Reșița, actualmente CSM Reșița).
Totodată, FC Hermannstadt ar putea deveni a 25-a echipă din România care își trece în palmares trofeul Cupa României. Astăzi, 14 mai, de la ora 20.30, la Arad, pe stadionul Francisc Neuman, fotbaliștii sibieni se luptă pentru trofeu cu CFR Cluj. Câștigătoarea Cupei României va merge în UEFA Europa League. Din păcate, pentru Sibiu, în cazul în care își adjudecă trofeul, FC Hermannstadt nu va putea evolua în cea de-a doua competiție inter-cluburi europeană din cauză că este în insolvență.
Avem însă o palidă consolare pentru suporterii echipei sibiene. Totuși, la începutul viitorului sezon, dacă FC Hermannstadt va cuceri Cupa României, va disputa Supercupa României cu viitoarea campioană a Superligii, cel mai probabil cu FCSB.
Din păcate, suporterii sibieni au din nou senzația de deja-vu în ceea ce privește o posibilă participare în cupele europene. Și în 2018, când FC Hermannstadt a jucat finala Cupei cu Universitatea Craiova, nu am avut șansa să ne batem pentru cupele europene. În 2018, nu am putut obține licența pentru Europa din cauză că clubul sibian era unul de drept public, lucru interzis din partea UEFA în ceea ce privește participarea în cupele europene. La acel moment, sibienii ar fi putut evolua tot în UEFA Europa League. Și atunci și acum, echipa a avut aceeași principali finanțatori.
Măldărășanu și fotbaliștii sibieni pot intra în istoria fotbalului românesc
Antrenorul principal, Marius Măldărășanu și fotbaliștii săi sunt artizanii calificării în finala competiției. Au egalat performanța lui Alexandru Pelici și foștilor fotbaliști sibieni din 2018, dar o pot depăși, în sensul de a-și adjudeca trofeul. „Foarte mare bucurie. Este prima finală ca antrenor. Îmi doresc să câștig un trofeu, e momentul propice. Mai avem un meci. A fost ceva extraordinar. Suntem acolo, ce va dori Dumnezeu. Finalele nu se joacă, se câștigă și vom da totul. Vom încerca să câștigăm un trofeu”, afirmă Marius Măldărășanu, aflat de 4 ani pe banca formației sibiene. Acesta a adus echipa din Liga 2 și în ultimii 3 ani s-a bătut în Superligă pentru un loc de play-off. Cine știe, poate ratarea play-off-ului în ultimele 3 sezoane s-ar compensa cu cucerirea Cupei României?
Totodată, Silviu Balaure, unul dintre jucătorii de bază ai lui FC Hermannstadt, visează cu ochii deschiși la trofeu: „Ne dorim foarte mult să câștigăm Cupa României și play-out-ul. Sper ca suporterii să vină alături de noi mereu”.
Portarul Cătălin Căbuz și căpitanul Ionuț Stoica sunt singurii fotbaliști ai lui FC Hermannstadt care au jucat finala Cupei României și în 2018.
FC Hermannstadt nu a putut cere licența pentru cupele europene, din cauza insolvenței
FRF a anunţat lista cluburilor care au primit licenţă pentru participarea la competiţiile masculine de club UEFA, sezonul 2025/2026. „Comisia pentru acordarea licenţei cluburilor a pronunţat hotărârile în data de 17 aprilie 2025. Conform RNCL&SF, ediţia 2024 şi RNLCCFCU, ediţia 2024, cluburile au putut face apel până la data de 22 aprilie 2025. Comisia de Apel a pronunţat hotărârile în data de 29 aprilie 2025”, precizează federaţia.
Următoarele cluburi au primit licenţă pentru participarea la competiţiile masculine de club UEFA, sezonul 2025 – 2026, ca urmare a constatării îndeplinirii cerinţelor minime stabilite în Regulamentul naţional de licenţiere a cluburilor şi de sustenabilitate financiară, ediţia 2024 sau în Regulamentul naţional de licenţiere a cluburilor pentru participarea la competiţiile feminine de club UEFA, ediţia 2024: Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, Universitatea Cluj, Farul Constanţa, CFR 1907 Cluj, FC Rapid 1923, FCSB și Universitatea Craiova. Federația nu a nominalizat cluburile care au încercat să obțină licența pentru participarea în cupele euroene, dar nu au primit licența.
Finală de Cupa României în premieră la Arad
În urma ședinței Comitetului Executiv al FRF, s-a stabilit ca ultimul act al actualei ediții a Cupei României să se dispute pe stadionul „Francisc Neuman” din Arad. Astfel, finala Cupei României va fi găzduită, în premieră, de stadionul Francisc Neuman din Arad.
Sibiul a fost în cărți să găzduiască finala Cupei României din acest an, pentru al treilea an consecutiv, după 2024 și 2025. Calificarea echipei sibiene în ultimul act al Cupei a făcut ca Federația să schimbe locul de desfășurare a Finalei, de la Sibiu la Arad. Trebuie menționat că municipiull Arad nu s-a aflat printre cele 6 arene selectionate inițial de Federație pentru găzduirea finalei Cupei României. FRF a avut inițial pe listă 6 arene, ca variante pentru meciul cu trofeul pe masă. Jumătatea dintre ele erau din București. Acestea au fost: Arena Națională, Steaua, Giulești, Craiova („Ion Oblemeco”), Sibiu (Municipal) și Sfântu Gheorghe (Sepsi Arena).
Drumul spre finală
AFC HERMANNSTADT: CSM Focșani 3-0 – turul 4, Unirea Ungheni 2-1, Farul Constanța 1-1, Politehnica Iași 0-0 – faza grupelor, Politehnica Iași 1-0 – baraj de calificare, ACSM Reșița 4-0 – sferturi, Rapid București 1-0 – semifinale
CFR CLUJ: Campionii FC Argeș 2-2, Ceahlăul Piatra Neamț 2-1, FC Rapid 1923 2-0 – faza grupelor, Universitatea Craiova 6-4 d. pen. – sferturi, Farul Constanța 4-1 – semifinale
FC Hermannstadt a jucat finala și în 2018
CS Universitatea Craiova a cucerit Cupa României la fotbal, în 2018, după o pauză de 25 de ani, pe Arena Naţională din Bucureşti, graţie victoriei cu 2-0 (1-0) în finala cu formaţia de ligă secundă FC Hermannstadt. Brazilianul Gustavo (30) şi Alexandru Mitriţă (58) au marcat golurile succesului formaţiei din Bănie, la ediţia cu numărul 80 a Cupei României.
Revelaţia competiţiei a început mai bine partida şi a avut primele ocazii de gol, prin Tătar (3), care a tras din lovitură liberă, puţin pe lângă poartă, şi Dâlbea (18) care a reluat cu capul alături de ţintă.
Universitatea a deschis scorul prin Gustavo, cu un şut din marginea careului, la colţul lung (30). Până la pauză, craiovenii şi-au creat şi alte ocazii de gol, dar Căbuz a respins şutul lui Zlatinski (34), iar Băluţă (40), scăpat singur spre poartă, a fost blocat in extremis. Zlatinski (40) a tras pe lângă poartă. FC Hermannstadt a avut o situaţie cu potenţial, dar şutul lui Rusu (41), de la 30 de metri, s-a dus pe lângă poartă. În partea secundă, Petrescu a reluat peste poartă (52) din situaţie bună.
Universitatea a marcat al doilea gol în min. 58, când Băluţă a scăpat din nou singur spre poartă şi l-a servit ideal pe Mitriţă. Băluţă (77) a şutat peste poartă din careu, iar peste câteva zeci de secunde a fost blocat de portarul Cabuz în afara careului.
Universitatea şi-a trecut în palmares, în 2018, al şaptelea său trofeu în Cupa României, după cele din 1977, 1978, 1981, 1983, 1991 şi 1993. În drumul său către trofeu, Universitatea le-a eliminat pe Sepsi OSK Sfântu Gheorghe (2-0), CS Afumaţi (3-2, după prelungiri), Dinamo (1-0) şi FC Botoşani (5-1 şi 1-2). Până în finală, FC Hermannstadt a trecut de Industria Galda de Jos (3-1), FC Voluntari (1-0), Juventus Bucureşti (2-0), FCSB (3-0) și în semifinale de Gaz Metan Mediaş (1-0 şi 3-2).
FC Hermannstadt devenea, în 2018, prima echipă de ligă inferioară care joacă finala Cupei României după 36 de ani. În 1982, FC Baia Mare era învinsă de Dinamo București. Dacă se impune în finală, echipa sibiană ar fi devenit prima echipă de ligă secundă care câștigă trofeul după 43 de ani, călcând pe urmele Rapidului.
CS Universitatea Craiova – FC Hermannstadt 2-0 (1-0) Au marcat: Gustavo Di Mauro Vagenin (30), Alexandru Mitriţă (58). Bucureşti, Arena Naţională: 30.642 spectatori, 6.000 de sibieni
Cupa României – finala Au evoluat echipele: Universitatea Craiova: 51. Miodrag Mitrovic – 4. Răzvan Popa, 6. Renato Kelic, 2. Tiago Ferreira – 27. Ivan Martic, 8. Alexandru Mateiu, 23. Hristo Zlatinski (căpitan), 11. Nicuşor Bancu – 7. Gustavo Di Mauro Vagenin (14. Dominik Glavina, 74), 10. Alexandru Băluţă (30. Radoslav Dimitrov, 90), 28. Alexandru Mitriţă (36. Andrei Burlacu, 84). Antrenor: Devis Mangia Rezerve neutilizate: 49. Laurenţiu Popescu – 5. Vladimir Screciu, 21. Fausto Rossi, 26. Andre Santos.
AFC Hermannstadt: 1. Cătălin Căbuz – 91. Alexandru Coman, 27. Radu Crişan, 4. Ionuţ Stoica, 17. Daniel Tătar – 5. Răzvan Dâlbea (căpitan; 8. Alexandru Curtean, 64), 15. Robert Boboc – 14. Andrei Hergheligiu (10. Cosmin Neagu, 69), 90. Bogdan Rusu, 7. Petrişor Petrescu – 89. Dragoş Blănaru (44. Lucian Dumitriu, 77). Antrenor: Alexandru Pelici Rezerve neutilizate: 12. Toma Niga – 6. Cătălin Pârvulescu, 24. Cristian Danci, 29. Mihai Stancu.
Flacăra Mediaș, prima echipă din județ care a a jucat finala Cupei, în 1951
Flacăra Mediaș, predecesoarea echipei Gaz Metan Mediaș, pierdea finala Cupei României, în 1951, cu CCA București, adică actuala CSA Steaua. Atunci, pentru Flacăra Mediaș jucau: Ioan Varday – Mihai Luca, L. Szabó, Victor Dumitrescu, Molnar – Ion Costea, Iuliu Pop, Ioan Papay, Șarlea (înlocuit de A. Coman) – Szasz, T. Moldoveanu, iar antrenorul echipei era Codruț Niculae.
Tabloul Cupei României 2024/2025
Turul 1
Miercuri, 31 iulie 2024
ACS SR Municipal Braşov – CS Universitar din Alba Iulia 0-4
Județul Sibiu este suveranist ori „anti-occidental”, la fel ca municipiul Mediaș și mediul rural, în timp ce celălalt municipiu, Sibiul, a rămas de dreapta și pro-european. Așa reiese din scorul electoral de la primul tur al alegerilor prezidențiale și din ponderea voturilor exprimate. Cu alte cuvinte, se poate spune că în mediul urban (exceptând Mediașul) domină Nicușor Dan, în timp ce George Simion stăpânește mediul rural din județ. Altfel spus, în 61 de unități administrative, adică municipii, orașe și comune, din cele 64 ale județului Sibiu, s-a impus detașat George Simion.
Datele confirmă această stare de fapt în urma votului exprimat de sibieni. În județul Sibiu, George Simion a obținut 39,34 la sută, în timp ce Nicușor Dan a fost votat în proporție de 28,72 la sută. În municipiul Mediaș, George Simion a realizat un scor de 39,73 la sută, iar Nicușor Dan a obținut 25,11 la sută. În municipiul Sibiu, Nicușor Dan a fost lider cu 38,96 la sută, iar George Simion a venit pe locul 2, cu 27,25 la sută.
România urbană versus România rurală
Una peste alta, este uimitor cât de bine a prins George Simion la sibienii din mediul rural, plus la cei din municipiul Mediaș. Practic, se poate spune că județul s-a rupt în două având în vedere numărul voturilor exprimate și nu procentele pe care le-au înregistrat cei doi. Avem de-a face cu un județ împărțit în două tabere: pro-George Simion (Sibiul rural) și pro-Nicușor Dan (Sibul urban), în condițiile în care candidatul Coaliției PNL-PSD-UDMR, Crin Antonescu, prin scorul obținut, aproape că nu a contat.
Împărțirea judeului în două tabere distincte ne aduce aminte de alegerile prezidențiale din 2004, când Traian Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase. Și atunci împărțirea României a fost evidentă: România rurală a lui Adrian Năstase și a PSD, cu oameni în vârstă și săraci care au nevoie de ajutor din partea statului român (să nu uităm că la guvernare erau PSD+PUR, iar premier Adrian Năstase) și România urbană a lui Băsescu (primarul Capitalei) și a Alianței Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD, cu puternice accedente liberale, în care oamenii doreau șanse mai mari din partea statului român și nu asistență socială.
În cele din urmă Traian Băsescu a ieșit președinte, dând câștig de cauză României urbane. Județul Sibiu s-a poziționat atunci de partea lui Traian Băsescu, fiind tradițional de dreapta, poziționându-se de partea României urbane.
Acum, după aproape două decenii, situația din 2004 de la nivel național se reconfigurează la nivelul județului Sibiu, prin împărțirea acestuia în Sibiul urban și Sibiul rural.
Sibiul urban îl susține pe Nicușor Dan și este format din oameni de dreapta, așa cum se întâmplă în municipiul Sibiu din 1996 încoace (vezi victoriile obținute la prezidențiale în municipiu de candidații de dreapta). Este alcătuit din oamenii cu pregătire educațională și profesională, care lucrează pentru companii străine sau în parteneriat cu oameni locali de afaceri, mulți dintre aceștia din clasa de mijloc a societății sibiene, cu valori și principii europene, chiar dacă și ei cu probleme financiare în asigurarea unui trai liniștit și normal. Sibieni care au văzut lumea occidentală, și-au petrecut concediile în străinătate, cu stare materială, și care nu concep să se întoarcă de acolo de unde am pornit în decembrie 1989.
În plus, mentalitatea lor europeană este de nezdruncinat, mai ales după ce România a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Se mai adaugă și faptul că municipiul Sibiu este una dintre zonele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic din Transilvania, cea mai bogată regiune a României. În Sibiul urban Europa este la ea acasă, în condițiile în care avem două dintre cele mai importante festivaluri europene: FITS și ASTRA Film. Acestea sunt argumentele în favoarea lui Nicușor Dan.
Lupta dintre Sibiul urban și rural se reflectă clar în situația politică a județului
Sibiul rural este dominat de o stare materială precară a locuitorilor, lucru evident chiar și în municipiul Mediaș, unde diferențele între clasele sociale sunt destul de evidente. Valea Hârtibaciului și zona de nord continuă să fie cele mai sărace zone ale județului. Aici, în rural, populația este destul de îmbătrânită, în condițiile în care tinerii au părăsit comunele și satele.
În plus, nivelul de educație al tinerilor este destul de scăzut și, de aici, și dificultatea în a își găsi un loc de muncă bine plătit. Au preferat să plece în străinătate pentru bani mai mulți și pentru meserii mai mult apreciate decât acasă, deoarece investițiile în mediul rural sibian sunt la limita de jos. Mulți trăiesc din asistență socială și de pe urma proiectelor derulate de primării, de asemenea, sărace, în comparație cu administrațiile de municipiu, cum este cazul Sibiului.
Totodată, bunicii au preluat rolul de părinte pentru nepoți, de unde și lipsa insuflării unor valori educaționale europene. Din păcate, mulți dintre copii au rămas și vor rămâne doar cu bunul simț și buna creștere până când se vor întoarce părinții lor din străinătate să le insufle ce înseamnă cu adevărat principiile de viață. Mai mult, bunicii nu îi iartă pe guvernanți că au făcut ca ai lor să plece la muncă în străinătate. Aceasta este situația în mediul rural sibian, care i-a determinat pe locuitorii județului să-l voteze și să creadă în promisiunile lui George Simion.
Din păcate, în acest moment, la 35 de ani de la Revoluție, asistăm în continuare la o adevărată prăpastie economică, educațională și socială între diversele zone ale județului, cum ar fi între Mărginimea Sibiului, sudul județului – zona Avrig, respectiv Valea Hârtibaciului, nordul județului. Practic, media economică a județului o reprezintă Valea Secașului și comunele din jurul municipiului Sibiu (Șelimbăr, Rășinari, Roșia, Șura Mare, Șura Mică și Cristian). Lupta dintre Sibiul urban și rural se reflectă clar în situația politică a județului Sibiu și în rezultatele de la votul din primul tur al alegerilor prezidențiale. Așteptăm deznodământul pe 18 mai.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
De la Pitești se va ajunge până la mare doar pe autostradă după ce luna viitoare se va deschide ultimul lot din centura de sud a Capitalei.
Peste 90% din lucrările de pe lotul 3 din centura de sud a Capitalei s-au încheiat. Este ultimul segment nefinalizat și când va fi gata va lega A1 de A2, iar de la Pitești se va putea merge până la mare doar în regim de autostradă, ocolind Bucureștiul.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a verificat marţi lucrările pe şantierul lotului 3 (Bragadiru-Joiţa) al A0 Sud.
„În data de 31 mai, vom începe procedurile de recepţie la acest lot, astfel încât în maximum două săptămâni după 31 mai să putem da în circulaţie aceşti 17 km.
Sunt extrem de importanţi pentru bucureşteni aceşti 17 km, sunt extrem de importanţi pentru cei care vin dinspre Piteşti pe A1 şi nu vor mai intra în Bucureşti.
Vor ocoli la regim de autostradă Bucureştiul, mergând spre Constanţa. Eu cred că nu trebuie să dezvolt foarte mult beneficiile aduse de închiderea acestui inel, fiindcă cel mai bine vom simţi aceste beneficii după ce vom da drumul circulaţiei.
Eu cred că inclusiv pentru localităţile din jur e un mare plus închiderea acestui inel semisudic”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Șase ani au durat lucrările care au costat peste 800 de milioane de lei.
Un cutremur puternic cu magnitudinea de 6,1 a lovit Grecia miercuri dimineaţă, epicentrul fiind situat în mare, la 15 kilometri de insula Kasos, în sudul Mării Egee, potrivit Institutului american de geofizică (USGS), relatează AFP.
Seismul s-a produs la o adâncime de 78 de kilometri în jurul orei locale 01.51 (marţi, 22.51 GMT). Deocamdată nu sunt disponibile informaţii cu privire la posibile victime sau pagube.
Proiectul care prevede extinderea gratuităţii vaccinării anti-HPV pentru tinerii cu vârsta între 19 și 26 de ani – atât femei, cât și bărbați – a primit, marți, aviz favorabil în Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor,
„Este un act de responsabilitate faţă de sănătatea tinerilor din România!”, afirmă Ovidiu Cîmpean, deputat PNL și unul dintre inițiatorii proiectului de lege.
„Este o completare esenţială a Legii sănătăţii nr. 95/2006, pentru ca prevenţia să devină realitate, nu doar promisiune. Această lege înseamnă speranţă, responsabilitate şi acţiune.
Înseamnă că România se alătură practicilor europene şi răspunde strategiei OMS”, mai spune Ovidiu Cîmpean.
Am promovat un act normativ care extinde programul național de screening și prevenție pentru cancerul de col uterin cauzat de virusul HPV.
Această boală gravă poate fi prevenită, iar misiunea noastră este să protejăm viața și sănătatea oamenilor prin măsuri concrete.
Prevenția salvează vieți! De aceea, am decis împreună cu colegii din comisie, extinderea intervalului de vârstă pentru care intervențiile de prevenție (inclusiv vaccinarea anti-HPV) sunt GRATUITE – atât pentru fete, cât și pentru băieți – între 11 și 26 de ani”, a informat deputatul Alexandru Rogobete.
Iniţiativa legislativă a fost semnată de peste 80 de deputaţi şi senatori din grupurile parlamentare ale PNL, PSD, UDMR, USR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale și a fost depusă la Parlament pe 4 martie, de Ziua Internaţională de Conştientizare a Infecţiei cu HPV.
Primăria Municipiului Mediaș, prin Direcția pentru Cultură, organizează în data de 17 mai 2025, evenimentul anual care marchează Ziua Internaţională a Muzeelor, desfășurată pe plan local sub egida „Noaptea Muzeelor Medieșene”, o celebrare culturală a tuturor instituțiilor din acest domeniu.
Publicul va putea vizita gratuit Muzeul Municipal Mediaș, Casa Memorială „Stephan Ludwig Roth”, Turnul Pietrarilor, Casa Memorială „Hermann Oberth”, Biserica Evanghelică „Sfânta Margareta” și Sinagoga Mediaș.
„Prin acest demers, Mediașul își reconfirmă angajamentul față de promovarea culturii locale și facilitarea accesului publicului la valorile muzeistice, într-un cadru special, atractiv și inspirator.
Recent au început lucrările de asfaltare pe strada Gării din Mediaș după ce au fost finalizate investițiile la rețeaua de canalizare.
În urma lucrărilor efectuate în cadrul proiectului de extindere și reabilitare a sistemelor de apă și apă uzată, implementat de Apa Târnavei Mari, pe strada Gării din municipiul Mediaș a fost introdusă o conductă de canalizare menajeră nouă, fiind necesară realizarea unei subtraversări sub calea ferată.
Acum, au început lucrările de reabilitare a acestei străzi.
Strada Gării este inclusă în programul municipalității de întreținere a drumurilor, astfel că va fi reabilitat întreg tronsonul cuprins între Șoseaua Sibiului și sensul giratoriu, de la intersecția cu strada Titus Andronic.
Se vor efectua lucrări de înlocuire a bordurilor, reabilitarea trotuarelor, frezare, egalizare cu binder și turnarea de covor asfaltic.
Strada Gării este un astfel de exemplu. Este una dintre cele mai circulate străzi.
Chiar dacă în perioada următoare va fi un oarecare disconfort aici, eu sunt convins că la finalizarea lucrărilor, în marea lor majoritate, medieșenii vor fi mulțumiți de această lucrare” a declarat primarul Gheorghe Roman.
