Într-o vreme în care rețetele se caută pe internet, se găsesc din câteva click-uri și se uită la fel de repede, există un caiet cu coperți roșii, uzate de timp și iubire, care păstrează parfumul unei epoci dispărute. Un caiet de rețete scris de mână, cu file îngălbenite și colțuri răsucite, dar cu o inimă vie în fiecare rând: moștenirea culinară a bunicii Lia Cândea.
Bunica Lia
Născută în Brașov, la poalele Tâmpei, Lia, o copilă blajină, care-n vremuri de război a fost nevoita sa întrerupă școala după patru clase. Dar ceea ce nu i-a oferit educația formală, i-a împlinit viața – sub formă de dedicare. S-a dăruit celor din jur: surorilor ei în vremuri grele, soțului ei – un om de vază, director la Independența –, și mai târziu nepotului, căruia i-a transmis nu doar gustul bucatelor, ci și gustul poveștilor.
O casă care mirosea mereu a cozonac, a mâncare caldă și a drag devenea o oază a grijii, unde fiecare masă era un ritual al dragostei.
Bunătăți de la Bunica Lia
Printre cele mai îndrăgite rețete din caiet se află cornulețele cu vanilie, un desert delicat și plin de aromă. Fragede și parfumate, aceste cornulețe se fac dintr-un aluat cu unt sau margarină, se coc la foc domol, apoi se tăvălesc prin zahăr pudră vanilat. Poți urmări rețeta video dând click AICI.
O altă rețetă tradițională care ne poartă înapoi în timp este rulada cu mac – o prăjitură de sărbătoare, frecvent pregătită de Paște sau Crăciun. Aluatul dospit se întinde fin, se umple cu o pastă densă din semințe de mac, zahăr și lapte, apoi se rulează și se coace până capătă o crustă aurie și crocantă. Gustul bogat de mac și textura moale a ruladei amintesc de mesele de odinioară în familie. Întreaga rețetă o găsești în poză.
Nu lipsesc nici pogăcelele cu jumări, un preparat sățios și nelipsit de pe mesele din Ardeal, mai ales în sezonul rece. Frăgezimea aluatului și aroma jumărilor crocante transformă aceste pogăcele într-un aperitiv irezistibil. Rețeta detaliată se află în continuare:
O lingură de untură cu o linguriță de sare se freacă spumos
Se adaugă un ou, o cana de lapte, 30 de grame de drojdie, „făina cât cuprinde să iasă un aluat elastic” și se lasă la dospit.
„O farfurioară de jumari dați prin mașină, se unge aluatul se adună si se întinde din nou, se repetă de 3 ori”
Pe urmă, aluatulse taie rondele cu un pahar și se pune la copt.
„Cu drag, Lia”
Astăzi, caietul cu coperți roșii nu e doar o colecție de rețete, ci o moștenire vie, o punte între trecut și prezent, între oameni și gusturi care nu se uită niciodată. O dovadă că, uneori, cele mai simple lucruri – făina, ouăle, și răbdarea – pot construi o istorie.
Rețetele sale s-au adunat în peste o sută de ani de tradiție, improvizație și dragoste. Pe caietul ei de rețete, în loc de semnătură, scria simplu, dar cu toată iubirea: „Cu drag, Lia”.
Sâmbăta Mare. Liturghia începe cu preoții înveșmântați în culoare închisă, chiar roșie, amintind de hlamida batjocorii lui Hristos. Poate de aceea invectivele atârnate pe icoana Bisericii în Săptămâna Patimilor ori pe chipul blândeții lui Hristos nu merită răspuns. Va trebui, cred, să ne învățăm să nu mai răspundem lătratului inutil. De altfel, dacă priviți atenți, scaramușii de serviciu primesc pedeapsa în viețile lor. Lipsa bucuriei. Și neputința de a fi izvor de bucurie altora. Nu-i vorba aici de lipsa dialogului ori disfuncții de reflecție. Ci de nevoia de tihnă. Tihna Paștelui.
Sâmbăta Mare. În Liturghie se citesc paremiile – texte alese ale Vechiului Testament – care argumentează istoricul Paștelui (Pesahului, dacă vreți), rolul jertfirii mielului – vă asigur că nu era pentru drob – și toate celelalte proorocii despre Iisus ca Mesia. Sunt mai mult decât limpezi. Textele urcă spre Apostolul zilei și apoi spre lectura Evangheliei. Suntem în zi de Sabath, de sâmbătă, dar lectura ne spune ce se întâmplă în prima zi a săptămânii, dis de dimineața… Liturghia este unită cu Vecernia, prăznuind astfel Învierea a cărei primă tresărire se petrece în cele mai de jos ale pământului, în locuința morților. Iadul se golește. Și acolo, pe fundul iadului, în buzunarul de siguranță al morții, tresare dintâi realitatea Învierii. Este, cred, realitatea pe care am pierdut-o în raport cu Învierea. Aceea de a-i vedea pe cei plecați cum vin Acasă de Înviere…
E vremea liniștirii!
Sâmbăta Mare. În tihna Liturghiei, un singur gând: Dacă s-ar ridica Domnul Hristos din icoana Epitafului cea întinsă pe Masa Altarului sau dacă ar deschide ochii, cum am reacționa? Cât de drag ne este, real, Hristos Domnul Cel Înviat? Copiii veniți la Împărtășire mi-au răspuns.
Sâmbăta Mare. Oboseala slujirii topește grija nopții ce vine. Va fi Lumină la miezul Nopții și Îngerii se vor amesteca printre oamenii. Oamenii, vii și morții deopotrivă, căutând răspuns: ”Adevărat a Înviat!” Dar adevărul acesta nu vine din dreptatea lumii ori din descoperirile științifice – deși, un ochi loial luminii, ar vedea și acolo Adevărul Învierii -, ci din acest „Bucurați-vă!” rostit cu entuziasm, îngeresc, tocmai de Îngerul Domnului. În lipsa acestei bucurii, credeți-mă, nu poate fi Înviere. Rămâne o durere ca un rictus de nevindecat. Numai privind cu ochi bucuroși te apropii de Taina Învierii.
Sâmbăta Mare. E prânzul acum când scriu. O liniște cuminte îndeamnă la odihnă. E clipa de liniștire de care avem nevoie pentru a gusta din liniște pentru a ne trăi Bucuria. E vremea liniștirii!
Slujba de Înviere va avea loc în această noapte, la ora 24:00, la Biserica din Bezded, monument funcțional în Muzeul Astra.
Accesul credincioșilor la Slujba de Înviere de la Biserica din Bezded se va face exclusiv pe la intrarea numărul 1 (poarta principală) din Muzeul Astra.
Ceremonialul religios va fi oficiat de către preotul paroh Rareș Sbera, iar credincioșii vor primi paști în cănițe din lut.
Programul de vizitare al Muzeului ASTRA în perioada Sărbătorilor pascale:
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
-Sâmbătă – 19 aprilie– închis
-de la ora 23.00 acces pentru vizitatori la Slujba de Înviere de la Biserica din Bezded.
Tursib a anunțat că vor fi suplimentate cursele pe linia 13, pană la stația Muzeul Astra, pe 19 și 20 aprilie, pentru ca localnicii din Sibiu și nu numai să participe la Slujba de Înviere de la Muzeul Astra.
Cursele de la gară spre muzeu se vor efectua la orele 23.00, 23.30 și 24.00, iar retur, de la muzeu la gară, la orele 02.30, 03.00, 03.30 și 04.00.
O mulțime de sibieni au participat în vinerea mare la Catedrala Mitropolitană din oraș la slujba Deniei, în cadrul căreia s-a cântat Prohodul Domnului.
Slujba religioasă a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi slujitori ai locaşului de cult.
Soborul condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu şi credincioşii au înconjurat Catedrala mitropolitană, aşa cum este rânduiala în Vinerea Mare, iar preoţii au purtat Sfântul Epitaf.
„Mântuitorul Iisus Hristos a murit cu adevărat, pentru ca să învieze cu adevărat.
Mântuitorul a omorât moartea în Trupul Său, iar prin Pătimirile Sale pe Cruce a răscumpărat păcatele omenirii.
Fiind cu trupul în mormânt, a coborât cu sufletul în iad şi a rupt legăturile iadului, scoţând de acolo pe strămoşii noştri Adam şi Eva şi pe toți drepţii Vechiului Testament.
Dacă după căderea primilor oameni raiul s-a închis, iată că Hristos l-a redeschis, şi ne-a dat nouă posibilitatea de a fi cu El în ceruri.
În icoana Coborârii la iad, rupând pecețile iadului, Îl vedem pe Mântuitorul prinzându-i de mâini şi scoţându-i din iad pe Adam şi pe Eva”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu.
Ceva dulce nu face rău nimănui, de regulă. Gusturile din copilărie le asociem de obicei cu dulcele. Emilian Vîrlescu este cofetar șef la un hotel cunoscut în Sibiu și încearcă să păstreze rețetele de prăjituri tradiționale. Acesta, împreună cu sora sa, fac parte din a doua generație de cofetari, ambii lor părinți lucrând mulți ani în domeniu. „Tatăl meu din păcate a murit, însă mama și acum îmi mai trimite prăjituri”, îmi mărturisește Emilian.
Predestinat să devină cofetar
„M-am născut cu prăjitura în mână”, glumește cofetarul. A venit pe lume în data de 20 octombrie, de Ziua Internațională a Chefilor bucătari. Coincidență sau nu, ce altă zi ar fi fost mai potrivită pentru nașterea sa? De mic a cochetat cu bucătăria. A urmat Liceul Industrial Alimentar din Sibiu, iar după studiile liceale s-a axat mai mult pe practică și mai puțin pe teorie. Tocmai din acest fapt s-a înscris la Facultatea ŞAIAPM (Ştiințe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecția Mediului). „Nu am considerat că teoria este atât de importantă. După o experiență de zece ani poți deveni bucătar sau cofetar șef, doar cu teoria nu”, îmi spune sibianul.
A urmat mai multe job-uri, în MAI, ca jurnalist, dar s-a reîntors la prima sa dragoste. Părinții săi nu l-au susținut să devină cofetar deoarece, spune acesta, timpurile de atunci erau diferite de cele de astăzi. „Dacă erai cofetar erai urmărit mai atent de securitate, deoarece lucrai cu materie primă care nu se găsea în comerț”, spune Emilian.
„I-am «bătut» pe turci la ei acasă”
„E mai ușor devii bucătar, decât cofetar. Cofetarul trebuie să respecte strict rețetele prăjiturilor”, e de părere sibianul. După ce s-a înscris în Asociația Culturală Euro Est Alternativ (ACEEA), a început să participe la concursuri internaționale. În 2017 a fost primul concurs la care a participat, la Izmir. De acolo a plecat cu două medalii de aur. O medalie a câștigat-o la desert. „I-am bătut pe turci la ei acasă cu orezul! Am făcut orez cu lapte, cu nuci caramelizate și portocală. A venit chiar primarul orașului și m-a felicitat”, spune Emilian.
„Un bucătar bun trebuie să experimenteze”
O mâncare pentru concurs trebuie să fie gustoasă și să arate bine. Emilian îmi spune că se pregătește și trei luni pentru un preparat care va intra în competiție. A participat și când Sibiul a fost Capitala Gastronomiei Europene, alături de Marius Munteanu, un alt bucătar din Sibiu, în Croația. „Am preparat pentru a doua zi sarmale, hencleș. Am luat aur pe desert și pasăre, bronz la categoria Risotto și argint la miel”, mărturisește Emilian. Un bucătar bun trebuie în permanență să se documenteze și să experimenteze, e de părere Emilian, plus să aibă pasiune. „Dacă nu faci ce îți place, nu are rost să te apuci de treabă”, spune sibianul.
„Tehnologia IA nu poate să facă prăjituri mai bune ca omul”
„La momentul de față cremșnit este specialitatea mea. Persoane din București vin la Sibiu ca să ia această prăjitură. Nu știu ce le face să fie așa căutate. Aerul, laptele din zonă… Eu fac totul manual, nu folosesc utilaje. Pun crema de vanilie pe foc, amestec manual ca să se încorporeze frișca. Apoi fac foile. Prăjiturile făcute acasă sunt mult mai bune ca cele industriale. Tehnologia IA nu poate să facă prăjituri mai bune ca omul”, îmi spune Emilian.
Prăjituri de mai de demult
Apropiindu-se Paștele, am zis să discut cu cofetarul șef și despre bunătățile ce le pune pe masă de Sărbătoare. „Dacă vorbim de dulciuri, cozonacul este baza la noi. Apoi pasca. Dar făcute clasic. Cu aluat dospit. În momentul când faci cozonac, aluatul poți să-l folosești și la pască. După părerea mea aceste gusturi duc la sărbătoare”, e de părere Emilian.
Alte gusturi ce îl mai duce pe sibian cu gândul la sărbătoare sunt prăjiturile clasice, din copilăria sa. Lămâița este una dintre ele. „Cea mai grea rețetă de prăjituri aș spune că este lămâița, în care trebuia să faci foile cu amoniac, e o prăjitură migăloasă. Până la urma nicio rețetă nu e grea, doar trebuie să vrei să o faci și să urmezi pașii din rețetă. Toți clenții care mi-au călcat pragul vin să simtă gustul copilăriei. Am niște clienți care vin din Germania de patru ani de Crăciun și Paște cu familia de 12 persoane și își doresc doresc prăjiturile copilăriei”, povestește Emilian.
Meniul de Paști. Și o rețetă veche de peste jumătate de secol
Meniul de Paști al lui Emilian este următorul: Ouă, Salată de boeuf, Supa de tăiței, Sarmale, Miel, Cozonac, un pahar de vin și hencleș. „Paștele în mod tradițional nu este așa de bogat în preparate, precum Crăciunul, spre exemplu. Nu poți să treci de la un post așa de mare în abuz. Recomand să ne întoarcem la rețetele tradiționale, căci acestea ne definesc”, concluzionează Emilian.
Spre final, Emilian ne propune o rețetă de prăjitură tradițională, din 1958.
Blatul se face cu: făină 350 gr, drojdie 25 gr , gălbenușuri de ou, două, zahăr 100 gr, sare 0,01 gr, lapte 150 ml, ulei 0,05 și coajă rasă de lămâie.
Umplutura: Lapte 800 ml, griș 200 gr, zahăr 250 gr, sare 0,01, albuș de ou 6 ,gălbenuș de ou 4, unt 0,100 gr, smântână, 250 gr zahăr vaniliat.
Apoi se amestecă ingredientele pentru blat, rezultând un aluat ca de cozonac pe care îl lăsăm la dospit până își dublează volumul.
Separat facem un griș cu lapte la care adăugăm albușul bătut spumă (amestecul se face în momentul în care compoziția este călduță).
Gălbenușurile se amestecă cu zahărul, untul și smântâna.
Se întinde aluatul dospit de 3 cm grosime într-o tavă tapetată cu unt și făină, peste care turnăm umplutura de griș, apoi amestecul de gălbenuș.
Se coace la temperatura de 180 de grade celsius timp de 35 minute (proba scobitorii).
Se servește alături de un sos de fructe de pădure.
De zeci de ani se vorbeste că depresia e legată de dezechilibrul neurotransmițătorilor din creier, inclusiv de serotonină, dopamină și norepinefrină. Dar un număr tot mai ridicat de cercetări sugerează că depresia poate fi legată și de un proces biologic mai răspândit: inflamarea.
Inflamația reprezintă reacția naturală a sistemului imunitar la stres, infecții sau traumatisme, având un rol esențial în procesul de vindecare. Totuși, când devine cronică, aceasta poate duce la un risc crescut de apariție a numeroase afecțiuni, precum bolile cardiovasculare, diabetul, boala Alzheimer, accidentele vasculare cerebrale, afecțiunile autoimune și altele.
Neuroinflamatia și tulburările de sănătate mintală
Oamenii de știință au constatat că inflamația cronică poate afecta și creierul, fenomen cunoscut sub numele de neuroinflamație, care este legat de diverse tulburări de sănătate mintală. O analiză realizată în 2024 pe un eșantion de peste 585.000 de persoane, publicată în revista JAMA Psychiatry, a evidențiat că markerii inflamatori crescuți sunt asociați cu un risc mai mare de a dezvolta o tulburare psihiatrică.
Pentru a aprofunda acest fenomen, cercetătorii din domeniul medical au investigat eficiența intervențiilor antiinflamatorii în tratarea depresiei. Printr-o analiză sistematică publicată în revista Nature Translational Psychology, s-a constatat că participanții care au utilizat intervenții antiinflamatorii au prezentat îmbunătățiri similare celor care au luat medicamente antidepresive.
Dieta antiinflamatoare
Un studiu anterior a analizat date privind alimentația și simptomele depresive de la un eșantion de 12.000 de adulți din China. Rezultatele au arătat că persoanele care aveau o dietă mai variată sau urmau un regim alimentar cu efecte antiinflamatoare prezentau un risc mai scăzut de a manifesta simptome de depresie.
Află ce spun experții în nutriție
Top alimente antiinflamatoare recomandate de cercetători:
Nutriționiștii au identificat o gamă largă de alimente care pot reduce inflamația și susține sănătatea pe termen lung:
Roșiile – bogate în licopen, un antioxidant puternic
Uleiul de măsline extravirgin – un ingredient de bază în dieta mediteraneană
Legumele cu frunze verzi – cum ar fi spanacul și varza kale
Nucile – surse excelente de grăsimi sănătoase
Peștele gras – somon, macrou, ton și sardine, bogați în omega-3
Fructele – în special căpșuni, afine, cireșe și portocale, pline de antioxidanți
Aceste alimente sunt aliații tăi în lupta cu inflamația!
Ce alimente ar trebui să eviți?
Pe de altă parte, există și alimente care pot declanșa inflamația, mai ales dacă sunt consumate frecvent sau în cantități mari. Iată lista neagră:
Carbohidrați rafinați – pâine albă, produse de patiserie
Alimente prăjite – cartofi prăjiți, snacks-uri
Băuturi îndulcite cu zahăr – sucuri, energizante
Carne roșie și procesată – cum ar fi baconul, cârnații, mezelurile
O tânără de 21 de ani din București și-a dat în judecată părinții anul trecut pentru a-i obliga pe aceștia la plata unei pensii lunare de 2.000 de lei.
Tânăra dorea să obțină această pensie până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dar a pierdut procesul, după ce Judecătoria Sectorului 6 a respins ca neîntemeiată cererea.
Soluția instanței din 14 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apelul în termen de 30 de zile de comunicare, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, citate de Libertatea.
Tânăra, care este studentă la Academia de Studii Economice din București, a declarat în faţa instanţei că relaţia cu părinţii nu era una bună pentru că i-ar fi interzis să aibă prieteni și nu au fost de acord cu dieta vegetariană pe care voia să o urmeze.
Judecătorii le-au dat dreptate părinţilor, care s-au apărat spunând că i-au asigurat fetei un apartament complet utilat şi suma de 3.500 de lei lunar, dar tânăra a respins toate aceste oferte.
Părinții au posibilitatea să-și cheme în judecată pe mai departe copiii sau copilul și să ceară reducerea sau dacă chiar anularea pensiei de întreținere pe care o altă instanță de judecată în trecut a stabilit-o.
Totodată, copiii, la rândul lor, au obligaţia de a-şi susţine părinţii în cazul în care aceştia nu se pot întreţine din veniturile lor.
Un cutremur cu magnitudinea 4,1 pe Richter a avut loc, vineri seara, la o adâncime de 80 km, fiind al doilea seism de săptămâna aceasta.
”În ziua de 18 Aprilie 2025, la ora 18:43:16 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 80.0 km”, a transmis, vineri seară, INCDFP.
Potrivit specialiştilor, seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 17 km V de Focşani, 65 km N de Buzău, 78 km SV de Bârlad, 90 km V de Galatţi, 92 km E de Sfântu-Gheorghe, 93 km S de Bacău, 95 km NV de Brăila.
Cel mai important cutremur din acest an a avut magnitudinea de 4,4 şi s-a produs în judeţul Buzău în data de 13 februarie, în timp ce anul trecut a avut loc un seism cu magnitudinea de 5,4, tot în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu a dispus o serie de acțiuni și măsuri cu scopul de a preveni posibile situații de urgență în perioada 18-21 aprilie.
În această perioadă peste 200 de pompieri vor fi zilnic la datorie, monitorizând atent și permanent situația dinamică din teren, asigurând măsuri de protecție, respectiv intervenție promptă în cazul producerii unor situații de urgență.
„De asemenea, în scop preventiv și pentru asigurarea climatului de siguranță în noapte de Înviere peste 50 de pompieri și 12 autospeciale de stingere vor efectua misiuni de asigurare a măsurilor preventive, stingere a incendiilor, acordare a primului ajutor calificat și evacuare în situații de urgență la lăcașurile de cult unde se preconizează aglomerări de persoane, din următoarele localități: Sibiu, Mediaș, Agnita, Orlat, Cârțișoara, Pelișor, Miercurea Sibiului și Dumbrăveni.
Pentru a evita producerea unor situații nedorite ce pot pune în pericol viața, în special în noaptea de Înviere, recomandăm cetățenilor să respecte următoarele măsuri preventive:
Lumânările și candelele aprinse să fie așezate într-un suport incombustibil și să nu fie amplasate în apropierea materialelor textile sau a altor materiale ușor inflamabile
În nicio situație, nu lăsați lumânările sau candelele aprinse nesupravegheate și nu adormiţi cu lumânările aprinse;
Nu blocați cu autoturismele căile de acces la lăcașurile de cult;
Să menţineți uşile de acces/evacuare în poziţie deschisă, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase.
Pentru a evita producerea unor situații de urgență în locații turistice, vă recomandăm respectarea următoarelor regulilor de apărare împotriva incendiilor:
se interzice aprinderea focurilor în pădure sau la o distanţă mai mică de 100 m de litiera pădurii şi lăsarea nesupravegheată a acestora;
focul poate fi aprins doar în spaţii special amenajate şi indicate prin panouri de avertizare, iar la plecare trebuie stins;
copiii nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi în apropierea focului;
instalarea corturilor, autoturismelor şi suprafeţelor de picnic este interzisă în afara locurilor de campare;
în spaţiile de cazare nu se vor utiliza aparate electrice defecte sau cu improvizații;
la cazare, turiştii sunt obligaţi să se informeze despre modul de comportare şi evacuare în caz de incendiu;
În cazul sesizării unui incendiu sau a altei situații de urgență, care poate pune în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur, sunați de îndată la numărul unic de urgență 112″ explică Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Un șef de tren CFR a fost „uitat” în gara Buşteni, iar garnitura a plecat fără el şi fără mai mulţi călători.
Incidentul s-a petrecut miercuri după-amiază, când trenul Regio 16003 al operatorului feroviar de stat a plecat din Gara de Nord din București cu destinația Brașov, unde ar fi trebuit să ajungă la ora 16:00, arată publicația online Club Feroviar.
În jurul orei 15:15, în stația Bușteni, șeful de tren s-a prezentat la Biroul de Mișcare pentru a raporta că garnitura a fost expediată din stație fără ca el să transmită semnalul „gata de plecare”.
Conform relatărilor unor surse din cadrul operatorului de stat pe peron au rămas atât călători, care nu au apucat să se urce în tren, cât și angajatul feroviar.
Între timp, trenul ajunsese deja în gara Azuga, însă nu putea continua călătoria conform normelor feroviare care interzic circulația în lipsa șefului de tren.
Angajatul CFR a apelat la o soluție inedită: a luat trenul Regio 10023 al operatorului privat Transferoviar Călători, care venea din urmă, cu aceeași destinație.
„Cu acest tren a ajuns la Azuga, unde s-a suit în garnitura de stat, care și-a continuat parcursul cu 13 minute întârziere”, precizează sursele citate.
Potrivit datelor publice ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, trenul Regio 16003 al CFR Călători a ajuns la destinația finală, Brașov, cu o întârziere totală de 19 minute față de programul stabilit.
Actrița Julieta Szönyi, cunoscută publicului din peliculele „Toate pânzele sus” și „Enigma Otiliei”, a murit la vârsta de 75 de ani.
Anunțul decesului actriței a fost făcut de jurnalistul Andrei Partoș, pe pagina sa de Facebook.
„Din păcate, sunt nevoit să preiau o astfel de veste. Actrița, colega de clasă, mama, omul deosebit și frumos, Julieta Szonyi ne-a părăsit azi la 6 dimineața, în Vinerea Mare.
R.I.P. Drum bun Juli, printre Stele! Sunt alături de soțul ei iubitor, Galfi Akos, coleg de clasă la Școala Maghiară din București.
Povestea lor de iubire rămâne UNICĂ!”, a scris Andrei Partoș pe Facebook.
Julieta Szönyi a avut o carieră meteorică în cinematografia românească.
Devenită extrem de populară și de îndrăgită, în urma rolului pe care l-a interpretat în filmul „Toate pânzele sus”, ea a renunțat la actorie la doar 40 de ani, după ce a părăsit România și s-a stabilit în Germania.
Polițiștii rutieri continuă să fie la datorie pentru fluidizarea traficului, dar și pentru prevenirea accidentelor rutiere, combaterea excesului de viteză și a conducerii sub influența alcoolului sau drogurilor.
Valorile de trafic se mențin ridicate în localități, îndeosebi în preajma piețelor, târgurilor și marilor centre comerciale.
Nu uitați de restricțiile de circulație impuse pe Drumul Național 7 (DN7), în județele Sibiu și Vâlcea, pentru anumite categorii de vehicule, conform reglementărilor stabilite de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.).
Circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, cu excepția celor destinate transportului de persoane, este interzisă pe DN7 după următorul program:
•Vineri, 18 aprilie: 06:00 – 22:00
•Sâmbătă, 19 aprilie: 18:00 – 22:00
•Duminică, 20 aprilie (Paștele): 06:00 – 22:00
•Luni, 21 aprilie 2025 (A doua zi de Paște): 06:00 – 22:00
Adaptați viteza de rulare, măriți distanța între autovehicule și asigurați-vă foarte bine înainte de a schimba direcția.
Acordați atenție pietonilor, bicicliștilor, utilizatorilor de trotinete și motocicliștilor”, a explicat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
