Începând cu data de 9 aprilie 2025, pescuitul este interzis în Lacul Heleșteu, situat pe strada Moșnei din Mediaș.
Interdicția este în vigoare până în data de 7 iunie 2025. Astfel, se va respecta perioada de prohibiție, stabilită prin Ordinul nr. 23/297/2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 1 februarie 2025.
Stabilirea perioadelor de prohibiție la pescuit se face anual, de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Ministerul Agriculturii și Devoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Nerespectarea prevederilor privind perioadele de prohibiție a pescuitului se sancționează potrivit dispozițiilor Legii pescuitului şi a protecţiei resursei acvatice vii nr. 176/2024, respectiv cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei pentru pescuitul recreativ în habitatele acvatice naturale, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
Înalți oficiali ai Departamentului Apărării iau în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est.
Unitățile avute în vedere fac parte din cele 20 000 de persoane pe care administrația Biden le-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor limitrofe Ucrainei după invazia rusă.
Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
În cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, aceasta va consolida temerile că Statele Unite își abandonează aliații de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o amenințare în creștere, au declarat oficialii europeni.
Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, marţi, legea potrivit căreia pacienţii pot face donaţii unităţilor sanitare în care au fost îngrijiţi.
Donațiile se vor face cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Actul normativ vizează eliminarea posibilităţii ca pacienţii să ofere plăţi suplimentare şi donaţii angajaţilor spitalelor în care au fost îngrijiţi, dar să menţină opţiunea acestora de a oferi donaţii unităţilor sanitare.
„Pacientul poate face donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoştinţă şi implicaţiile penale ale unui astfel de gest.
Această practică a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populaţie, iar cadrul legislativ, deşi a suferit câteva modificări, nu oferă un răspuns pe deplin clar.
Dincolo de aspectele menţionate, nu ne dorim completa anulare a dreptului la recunoştinţă al pacientului.
El poate fi veridic în anumite situaţii, motiv pentru care susţinem ca acesta să se manifeste doar prin donaţiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu şi către medici sau alţi angajaţi ai centrelor sanitare”, se arată în expunerea de motive.
La dezbaterile din Camera Deputaţilor, for decizional, deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre iniţiatori, a precizat pe 26 martie că prin acest proiect „nu se legalizează şpaga”.
„Pacienţii trebuie învăţaţi de medici că un cuvânt de mulţumire şi o rugăciune sunt suficiente.
Medicii sunt cei responsabili să le spună pacienţilor care vor să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru actul medical de calitate de care au beneficiat că acest lucru se poate face doar printr-o donaţie legală către unitatea sanitară.
Orice altă formă de recunoştinţă din partea pacienţilor faţă de medici sau alţi angajaţi ai spitalului sunt interzise prin lege.
Am legalizat forma prin care orice persoană care vrea să sprijine un spital ca formă de recunoştinţă pentru binele care i s-a făcut să o poată face în mod legal. Şpaga nu se legalizează, a declarat Ungureanu.
Donald Trump Jr., unul dintre fiii președintelui Statelor Unite ale Americii (SUA), vine în România pe 28 aprilie.
Acesta va participa la un eveniment dedicat mediului de afaceri. Informația, prezentată prima dată de G4 Media, a fost confirmată de organizatori și pentru Digi24.ro.
Donald Trump Jr. urmează să participe la un turneu Est-European care include Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia și Bulgaria, pe lângă România, potrivit G4 Media.
Potrivit unor surse, fiul cel mare al președintelui SUA nu are întâlniri programate cu politicienii români.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar evenimentul la care urmează să participe Trump Jr. va fi organizat cu o săptămână înainte.
Prezenta Notă informativă este destinată companiilor interesate de sau deja active pe piața SUA, ca urmare a deciziei recente a Administrației Trump de a adopta noi taxe vamale. Pentru informații generale se recomandă consultarea documentelor publicate de Administrația SUA ca referință oficială:
De la ora 00:01 din 5 aprilie se aplică o taxă de 10% pentru toate țările.
De la ora 00:01 din 9 aprilie se aplică Uniunii Europene o taxă suplimentară de 10%. Astfel, taxa stabilită pentru produsele provenite din UE ajunge la 20%, cu excepția cazurilor specificate mai jos.
CUMULAREA CU TAXELE PREEXISTENTE
Conform informațiilor disponibile, noile cote se aplică în plus față de cele preexistente. Totuși, se recomandă verificarea fiecărui caz în parte cu expeditorul propriu, consultanții vamali de încredere sau direct cu U.S. Customs and Border Protection | U.S. Customs and Border Protection.
CATEGORII DE PRODUSE EXCLUSE PÂNĂ LA DATA DE ASTĂZI
Nu sunt afectate de noile cote următoarele categorii de produse* (cu excepția modificărilor ulterioare):
În locul codului ATEC a fost menționat codul Harmonized Tariff Schedule (HTS), care reprezintă codul de referință pentru Vămile Statelor Unite la intrarea produselor în SUA.
Sectorul auto (codurile HS 8701 – 8702 – 8703 – 8704 – 8705) și componentele acestuia (8407 – 8408 – 8511 – 8706 – 9401.20 – doar anumite coduri din categoria 8708), asupra cărora se aplică deja taxe pe oțel și aluminiu;
Componente și piese de schimb pentru sectoare strategice americane (aerospațial – codurile HS 8802 – 8803 – 8805; apărare – codurile HS 9301 – 9302 – 9305 – 9306 – și altele conform specificațiilor);
Anumite materii prime insuficiente pe piața internă din SUA, precum minerale specifice și pământuri rare;
Lemn (codurile HS: 4403 – 4407 – 4412 – 4410 – și altele).
Pentru informații suplimentare se recomandă consultarea listei detaliate a produselor, așa cum este indicată în Annex-II.pdf a Ordinului Executiv 14256, care nu sunt supuse noilor cote ad valorem prevăzute de Ordinul Executiv din 2 aprilie.
CATEGORII DE PRODUSE SUPUSE TAXELOR DIFERENȚIATE
În același act normativ sunt confirmate sau introduse taxe diferențiate pentru anumite categorii de produse:
Oțel și aluminiu: taxele de 25%, respectiv 10%, rămân neschimbate;
Semifabricate tehnologice: ar putea fi supuse unor cote diferite (între 10% și 15%) în funcție de conținutul tehnologic și de relevanța acestora pentru securitatea națională a SUA;
Alte produse de importanță strategică: sunt posibile modificări sau creșteri temporare ale taxelor din motive de securitate națională. Este esențial să rămâneți la curent consultând secțiunea Tariful Vamal al Statelor Unite (Harmonized Tariff Schedule).
SUGESTII DE ACȚIUNE PENTRU COMPANIILE EXPORTATOARE
Companiile care exportă către Statele Unite trebuie:
Să verifice clasificarea vamală a produselor proprii (Harmonized Tariff Schedule) pentru a înțelege dacă acestea intră sub incidența noilor cote;
Să analizeze acordurile Incoterms privind livrarea către client, pentru a determina dacă taxa vamală este suportată de producător sau de client;
Să se coordoneze cu expeditorii și operatorii vamali pentru a asigura aplicarea corectă a procedurilor de vămuire și plata eventualelor taxe vamale la momentul vămuirii, înainte ca marfa să fie distribuită în SUA;
Să monitorizeze posibile excepții sau mecanisme de excludere: Administrația ar putea oferi scutiri pentru anumite companii sau produse, mai ales în cazul importurilor care nu pot fi obținute pe piața internă din SUA.
Un grup de inițiativă din cadrul parohiei evanghelice CA Mediaș a decis să alerge în data de 24 mai 2025, la evenimentul caritabil Maratonul Internațional Sibiu pentru susținerea stagiunii de muzică Orgelsommer.
Organizatorilor stagiunii, care anul acesta ajunge la ediția numărul 50, le mai trebuie un minim de 5.000 de euro pentru a putea organiza toate cele 17 concerte.
În fiecare zi de luni, în perioada iunie – octombrie, de la ora 19.00, biserica Sfânta Margareta răsună de acorduri muzicale.
Din 1975 până astăzi sute de artiști din România, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Franța, Norvegia, Elveția, Japonia, Australia, SUA au sosit aici, la Mediaș, și au interpretat piese muzicale din perioada barocă, clasicistă sau contemporană.
Concertele de orgă s-au transformat treptat în concerte multiinstrument, și în navele bisericii gotice s-au auzit sunete de clarinet, vioară, clavecin, viola da gamba, violoncel și vocile a zeci de coruri, naționale sau internaționale.
„Concertele de la Sfânta Margareta fac parte din normal” a declarat organista parohiei, Edith Toth. „Ne-am obișnuit atât de mult cu atmosfera lor încât pare că le-am organizat dintotdeauna.
Când am sosit în Mediaș, acum 25 de ani, ele erau deja o tradiție. Recent am cercetat un pic și ne-am dat seama că în 2025 împlinim 50 de ani de Orgelsommer!
Pentru a sărbători cum trebuie am pregătit un crescendo din toate punctele de vedere: o să fie un an ca un regal muzical, cu concerte de orgă, coruri, soliști, orchestră, ansambluri baroce, soliști instrumentiști.”
Dacă la început aceste evenimente s-au adresat comunității luterane, în ultimii ani au devenit concertele tuturor medieșenilor. Și nu numai ale lor: în public au fost săteni, sibieni, sighișoreni, mureșeni, bucureșteni, turiști și alți amatori de muzică clasică și contemporană.
“Nu e prima campanie de strângere de fonduri pentru patrimoniul de aici, din “castelul” din Mediaș, și cel mai probabil nici ultima.
Dar aceasta este specială pentru că avem un jubileu muzical și suntem în pericol să nu putem susține toate cele 17 concerte pe care ne-am propus să le oferim publicului.”, afirmă preotul paroh Wolfgang Arvay, parte din grupul de inițiativă și înscris la cursa Wenglor de 10 km.
“Alături de noi sunt parteneri tradiționali, precum Asociația Locului Natal Mediaș și Fundația Martin Luther Bund, cărora le mulțumim pentru susținere și consecvență.
Totuși, ne lipsesc 5.000 euro, vitali pentru transportul și plata onorariilor artiștilor. Contăm atât pe medieșeni cât și pe toți amatorii de muzică de calitate să alerge alături de noi sau să ne susțină în demersul nostru cu o mică donație.
Orgelsommer este un eveniment local, al tuturor, și sperăm să ajungem și la ediția numărul 100”, a mai declarat Arvay.
Înscrierile ca alergători la Maratonul Internațional Sibiu, cel mai mare eveniment de alergare filantropic din România, au loc până pe 2 mai 2025, inclusiv. Toți cei doresc să susțină Orgelsommer pot identifica proiectul pe site-ul Maratonului sub numele “Orga și prietenii ei. Muzică și cultură la Medias”.
Ediția din acest an va avea loc în zilele de 12 și 13 aprilie, cu noi segmente de trasee la fel de intense și atrăgătoare ca în edițiile trecute.
Cu un renume răsunător în calendarul de mountain bike național, Triada MTB se află în rândul competițiilor de top din țară prin traseele puse la dispoziție, calitatea organizării fiecărei ediții și a sponsorilor și partenerilor care fac posibilă desfășurarea acestor competiții în fiecare sezon.
Înscrierile au început pe 15 ianuarie exclusiv online, și se va atinge din nou un număr record de participanți, care se va apropia de 1.000 la toate categoriile și competițiile de la Avrig.
În plus vor fi organizate o competiție pentru iubitorii de eMTB și una pentru Family (copil + părinte).
Și în acest an competiția de la Avrig găzduiește prima etapă a Cupei României de XCM (Cross Country Marathon), dar pentru prima dată este înscrisă și în calendarul Uniunii Cicliste Internaționale (UCI), atrăgând astfel și participanți din afara României.
Ziua a doua va fi dedicată competițiilor pentru copii (5-14 ani), indiferent dacă aceștia sunt legitimați sau nu la Federația Română de Ciclism, unde cei care au domiciliul din Avrig sunt scutiți de taxa de înscriere.
Pe durata acestui sezon, organizatorii Triada MTB vor aduce MTB-ul din România la un alt nivel, cu evenimente care încep să devină tot mai cunoscute pe plan internațional și să pună țara noastră pe harta destinațiilor iubitorilor de mountain bike din întreaga lume.
WES UCI E-MTB Cross-Country World Cup Cheile Gradistei (14-15 iunie) – prima rundă din Cupa Mondială de eMTB, în premieră în țara noastră, ce se va desfășura pe unul dintre cele mai frumoase trasee din România;
Triada MTB Cheile Grădiștei (28-29 iunie) – competiție care include pentru prima dată o etapă din Cupa Europei de cross country olympic (XCO) dar și a 18-a ediție din Geiger MTB Challenge;
Triada eMTB Xperience (12-14 septembrie) – competiție de 3 zile dedicată împătimiților de biciclete electrice.
Pentru înscrieri, program detaliat și trasee, accesați pagina oficială a evenimentului, www.triadamtb.ro.
Dacă în următoarele zile vom mai tremura de frig, începând din 12 aprilie vom avea o vreme cu maxime de 21 și 22 de grade Celsius.
Regimul termic prognozat pentru următoarele două săptămâni (7 – 20 aprilie) va fi unul extrem de oscilant, cu o vreme rece în prima parte și cu o încălzire accentuată din 12 aprilie și în perioada sărbătorilor pascale, valorile termice maxime urmând să ajungă la 21 – 22 de grade, în unele zone, arată estimările publicate, luni, de Administrația Națională de Meteorologie
În aceste zile, vremea va fi deosebit de rece în perioada 7 – 11 aprilie, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 4 – 6 grade și minime negative cuprinse între -6 și -2 grade, dar cu valori mai scăzute în estul regiunii.
Încălzirea vremii se va resimți începând din 12 aprilie, astfel încât pentru perioada 14 – 20 aprilie sunt estimate temperaturi maxime de 18 – 20 de grade și minime de 3 – 6 grade.
În această săptămână, local și temporar, vor fi precipitații. După data de 16 aprilie, probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi ridicată.
Sibiu 100% continuă seria dezbaterilor „Punctul de intersecție”, organizate la sediul Redacției. De această data, tema propusă discuției a fost „Contextul politic European și relația cu SUA. Poziționarea României în acest aliniament”.
Invitați: sociologul Mihai Rusu (lect. univ. dr. în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, ULBS), avocatul Marius Vulcan și Raimar Wagner, director de Proiect pentru România și Moldova în cadrul Fundației Friedrich Naumann.
Printre subiectele abordate s-au numărat problema vizelor pentru America, poziționarea România și, în speță, a Sibiului în contextul european și cel mondial actual, ascensiunea curentului suveranist în țara noastră și cum se va schimba lumea geo-politică în următorii 20 de ani. Dezbaterea a fost moderată de redactorul Cosmin Pal.
„Se construiește o nouă rivalitate pe termen lung”
Cosmin Pal: Cum vedeți contextul politic actual românesc, european și chiar mondial, în condițiile războiului din Ucraina, a divergențelor economice și politice actuale, ținând cont dedisputele dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, influențate și de relațiile lor cu Rusia și China?
Mihai Rusu: Dacă e să privim lucrurile dintr-o perspectivă istorică, aș spune că, în mod evident, avem de-a face cu o schimbare de paradigmă sau de paradigme. O destructurare a sistemului postbelic, în care am avut de-a face cu ordine globală unipolară, exprimată printr-o hegemonie americană și o așa-anumită pax americană, care este înlocuită cu o lume multipolară, în care avem de-a face cu o ascensiune a Rusiei, care își revendică statutul de putere regională, dacă nu cumva chiar în condiții globale.
Și, desigur, cel mai mare contestatar al hegemoniei americane este China, care, pe fondul politicilor americane de globalizare, a profitat extraordinar de mult, s-a dezvoltat și a ajuns pe punctul de a depăși economic, militar, dacă nu cumva și ca alte forme de influență, Statele Unite.
Europa, în acest context, pare să fie o victimă colaterală a acestor schimbări în ordinea internațională globală, pentru că Europa s-a bazat de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial pe protecția americană. Asta i-a oferit un fel de alibi pentru a nu investi într-o armată continentală la nivelul Uniunii Europene, iar consecințele unor decizii istorice sunt decontate astăzi, în contextul în care Europa rămâne, practic, descoperită și decuplată de la această protecție istorică americană.
Marius Vulcan: Este foarte îngrijorător. Mă uit la ce se întâmplă. Aș mai adăuga un singur lucru, și anume că lumea vestică, lumea civilizată, la care noi am aderat post Revoluție, se bazează pe niște principii, pe respectarea unor înțelegeri. Am construit după 1945 sau a fost construită, cel puțin în Europa, o lume postbelică, așezată după anumite principii. Facem un tratat, participăm toți cu resursele pe care le avem la acest tratat și beneficiem de o securitate comună, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere militar.
În 2014, odată cu ocuparea Crimeii de către Rusia, a fost un prim șoc, dar și acela atenuat de umbrela NATO: „A, ok, rușii au intrat în Ucraina, Ucraina nu este în NATO”. Toată lumea s-a dat deoparte sau n-a pus lucrurile pe tapet. Iar Rusia a spus „ok, convențiile nu ne mai interesează. Noi ne facem treaba așa cum credem noi de cuviință”.
Și cu toate acestea, din 2014 până în 2022 a fost o altă etapă de negare: „ajutăm Ucraina, nu o să ni se întâmple nimic. Articolul 5 ne apără de orice. Noi suntem la adăpost”. Și asta, cel puțin în lumea românească, politică, era un motiv de siguranță, că la noi nu se întâmplă nimic.
2024… Este ales Trump, care vine o nouă formă de guvern. Și dintr-o dată, astăzi, când discutăm, suntem descoperiți total. Europa nu are o industrie de apărare. Europa în momentul de față este departe de a putea să ofere garanții Ucrainei și oarecum departe de a-și oferi singură garanții în caz de de probleme.
Iar în ceea ce privește România, stăm mult mai rău decât media europeană. N-am făcut nimic 30 de ani, 20 de ani, 5 ani de când se întâmplă aceste lucruri. Și suntem în situația de a face de degrabă anumite eforturi majore, cu foarte mari cheltuieli.
„Se construiește o nouă rivalitate pe termen lung”
Se vor face strategii de lungă durată, să zicem pentru 25 de ani în noua realitate mondială? Cum vor evolua lucrurile?
Mihai Rusu: Eu spun că lucrurile sunt diferite în funcție de locul din care privim aceste lucruri în Europa. Noi am îmbrățișat istoric această perspectivă eurocentrică, în care am luat de la sine înțeleasă relația privilegiată pe care Europa (spun de fapt Uniunea Europeană, care desigur că nu se suprapune cu continentul Europa, care cuprinde și Turcia, parte cel puțin din Rusia) o are cu SUA.
Deci Uniunea Europeană a luat ca fiind de la sine înțeleasă o relație privilegiată intangibilă cu Statele Unite. Iar dacă analizăm plecând de la aceste permise, e clar că această cotitură atât de radicală, de violentă, în politica externă, care până nu demult era bipartizană și avea o continuitate istorică, pare șocantă, bulversantă și cu totul neinteligibilă. Însă dacă facem un efort cumva de a ne sustrage din această perspectivă eurocentrică și de a primi lucrurile de la un nivel global, politicile statului american, chiar ale guvernului Trump, nu sunt cu totul de neînțeles.
Pentru că, așa cum s-a afirmat mai devreme, Statele Unite, prin noua politică externă pivotează interesele sale dinspre Europa, către Asia și Oceanul Pacific, unde se construiește o nouă rivalitate pe termen lung. Și mă refer aici, desigur, la ascensiunea, din punctul meu de vedere, de nestopat a Chinei, care cel puțin la nivel de paritate, dacă nu cumva într-un viitor apropiat, va întrece în anumite aspecte Statele Unite. Deci, pentru europeni s-ar putea ca această desfășurare de evenimente bulversantă să nu aibă sens, dar pentru americani, care urmăresc în mod explicit niște interese pragmatice, toate aceste lucruri pot căpăta un sens cât se poate de clar.
Marius Vulcan
„Am ajuns într-un punct al bunăstării pe care România în istoria ei nu l-a cunoscut”
Are România o clasă politică și capacitatea economică de a se impune în Uniunea Europeană și în acest conflict geo-politic dintre Europa și Statele Unite? Cât putem influența politica Uniunii Europene și, după aceea, relația UE cu America?
Mihai Rusu: Eu sunt mult mai puțin optimist. Sunt de-a dreptul sceptico-pesimism. Deci, pe lângă faptul că America se retrage din Europa, America mai face ceva, plantează germenii distrugerii culturii politice la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să înțelegem că valurile de imigrație, de refugiați din Orientul Mijlociu au fost provocate de invadarea acelor țării de către Statele Unite. Sub, desigur, umbrela NATO.
Deci problemele legate de imigrație în Uniunea Europeană au fost generate de aceste mișcări politice: invadarea Irakului, Siriei și așa mai departe. Apoi toate politicile anti-migrație acum vedem că au degenerat în mișcări de extremă dreaptă, care în anumite țări au ajuns chiar la Putere, în alte țări sunt pe cale de a prelua Puterea. Toate aceste mișcări de extremă dreaptă sunt alimentate ideologic și susținute prin modelul oferit de către noul, aș spune tehno-fasciștii pe care contează doamnul Trump, și adevăratul său vicepreședinte, care este Elon Musk.
Și atunci avem o retragere. Dar nu e doar un abandon, este o retragere care lasă în urmă niște mine ale distrugerii prin politică, prin mitologie, prezintă un potențial de dezvoltare. Dar cel mai des vedem că România a devenit terenul unor experimente politice. Cum ar fi, de exemplu, anularea alegerilor. Un precedent care probabil va rămâne și produce urme în cultura politică românească.
Cât de bine ne jucăm această carte și care vor fi evoluțiile?
Marius Vulcan: Din fericire, avem capacitatea asta, putem să fim chemați acolo, dar va depinde foarte mult de clasa politică, de eshtablishmentul politic care se va crea după alegerile de acum. Aș îndrăzni să spun și după vară, că frământarea asta internă din România nu se termină în mai, când va fi ales președintele. Ba din contră, va urma episodul premier într-o formă sau alta, o nouă coaliție sau aceeași coaliție „refurnișată” de guvernare. Deci mai avem câteva luni de discuții.
Sunt două variante, da: rezultă varianta pro-europeană, se opresc în direcția asta și cred că aici mergem; sau varianta de accident, rezultatul nedorit al experimentului de suveraniști care să ducă lucrurile într-o altă zonă. Și acolo nu mă întrebați, că habar n-am cum vor evolua lucrurile. Poate să fie complet rău, poate să fie mai puțin rău sau poate să fie neutru. Bine nu poate să fie. Clasa politică românească are capacitatea să facă un parcurs european.
Nu facem asta, da, de 30 de ani încoace? Exact în direcția asta mergem, cu derapaje, cu greșeli. Cu toate acestea, ne costă. Era mult mai ușor să facem ca și Polonia și să fim pe un proiect în linie dreaptă, care nu generează costuri colaterale. Nu costă neapărat bani, dar ne costă tot felul de alte lucruri. Dar acolo mergem, suntem acolo. Până una-alta, România este în NATO, este în cât mai înseamnă NATO, este în Uniunea Europeană, este în discuții și aici era foarte bine.
Mihai Rusu și Raimar Wagner
Va mai exista o democrație în sensul liberal sau va exista o democrație a elitelor, cu accente economice controlate de mari actori comerciali mondiali, statali saunon-statali?
Raimar Wagner: Da, într-adevăr, Trump și Elon Mask au stricat mult și dăunează mult democrațiilor liberale prin ceea ce fac. Și mai avem și un actor statal gen Rusia, care profită și își duce războiul hibrid pe teritoriu întregii Uniuni Europene, influențând alegeri în România, în Germania, în peste tot unde poate și cum poate și la nivelul cât i se permite.
Pe de altă parte, ceea ce spunea și Marius, avem capacitate. Suntem, am ajuns într-un punct al bunăstării pe care România în istoria ei nu l-a cunoscut. Batem la ușa OECED-ului, adică vrem să devenim una din țările considerate bogate în lume. Bine, avem discrepanțele mari, dar dacă ne uităm până și Sibiu, care este pe locul patru ca bunăstare în România, cu PIB-uri comparabile, cred că un sibian o duce la fel de bine ca unul în Spania.
Când ne gândim și la costul vieții, raportat la faptul că majoritatea suntem proprietari și nechiriași, constatăm că există această bunăstare, care se revede peste tot. Totuși, din cauza acestor alegeri am fost declasați, nu mai suntem considerați o democrație electorală. Am ajuns o democrație de tip hibrid. Trebuie să reparăm aceste lucruri, dar trebuie spus deschis.
S-a vorbit aici de o evoluție liniară a Poloniei. Păi n-a fost chiar așa liniară, că am avut 8 ani de Kaczynski, care au făcut praf statul de drept și asta ne-a permis nouă, pentru că Polonia a stagnat sub guvernarea lui, să ne apropiem de bunăstarea Poloniei. Mai avem chiar un pic și dacă mergem în ritmul acesta, ajungem din punct de vedere economic și Polonia. Dar și noi, la fel, știm că ultimii ani (inclusive după, să zicem, acea luptă anticorupție și tot ce am avut pe zona de reformă în justiție) au fost un dezastru pentru justiție.
Știu din cercuri interioare că avem corupție multă în justiție, mai ales în zona comercială. Nu se uită nimeni în zona comercială. Iar lumea este pe bună dreptate supărată. Ea nu este supărată doar pe clasa politică, ea e supărată că vede că dacă ajunge la un proces, nu se mai termină, că nu-ți găsești dreptatea, că anumite instituții nu funcționează cum trebuie și, bineînțeles, statul. Până la urmă, ce este statul? Suma politicienilor care sunt la conducere. Statul este suma politicienilor care e la conducere. Și au fost două partide mari care au alternat în ultimii 30 de ani, blamate acum. Și avem de-a face cu situația în care românii vor ceva nou. Și astfel am ajuns la un derapaj mare, cu Georgescu. Eu spun că până la urmă totuși am folosit instituțiile democrației liberale, Curtea Constituțională și tot ce s-a întâmplat, care ne-au apărat.
A început marea recidivă a campaniei prezidențiale. Sperăm că de data asta ne și iese. Pe unde ne-o fi să (ne) iasă. Pentru ediția mai 2025 avem înscriși în cursă 12 candidați. Mai exact, 11 candidați, plus Curtea Constituțională. Oameni bravi, cu competențe impresionante, imaculați politic, nerutinați în tot felul de jocuri murdare ca la alte state, cu democrații șubrede și corupte. 11 e chiar bine! Pentru că la cifra 13 (cât ar fi rezultat din extensiile Georgescu și Șoșoacă) până și Teatrul Gong a renunțat, din superstiție, darmite ditamai Curte Constituțională!
Suveraniștii au rămas cu o Anamaria Gavrilă neterminată (prin retragerea candidaturii). Dar cu un George Simion travestit peste noapte într-un Georgescu cu un retard mult mai vizibil decât cel al originalului. Altfel nu s-ar fi chinuit atât să organizeze parastasul acela al „conducătorului iubit”. Pentru că, nu-i așa, aniversarea fără sărbătorit e doar cea de parastas.
Tot din zona suveranistă revine şi Cristian Terheş, europarlamentar pe lista AUR. Era și păcat să nu candideze, din moment ce în toamna 2024 a obţinut 1%. De asemenea, îl avem pe Silviu Predoiu, fostul şef al SIE, care și el, la alegerile din noiembrie, s-a clasat pe onorabilul ultim loc, cu mai puţine voturi decât Ludovic Orban, care s-a retras.
În prim plan avem, desigur, „surpriza” Crin Antonescu, candidatul actualei coaliții de guvernare. Un personaj dintr-o dată resuscitat, după o binemeritată hibernare. Pe care nici măcar liberalii nu se spetesc să îl susțină. Apropo, să ne dați și nouă de veste dacă știți vreun smardoi de medic chirurg plastician, care să facă treabă bună la lipit de mâini ale răzgândacilor care, iubitori de metafore, ar vrea să își taie mai degrabă membrele decât să îl voteze.
Pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu are candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Totuşi, pe buletinul de vot se regăseşte numele unui fost lider PSD: Victor Ponta, revenit și el în competiţia pentru Cotroceni după 10 ani, de această dată ca independent. Tipul ăla care a luat chestia aia cu „România pe Primul Loc” chiar nu știm de unde! Și șapca roșie. Dar să nu vorbim de plagiat în casa… lui „Dottore”. Ideea e că ultimele sondaje îl dau pe locul 2. Ghici de unde își canibalizează electoratul? Asta, dacă mai crede cineva în sondaje, după țeapa din noiembrie 2024.
Nicușor Dan o dă și el cu independența, însă numai nu reușește să o seducă pe Elena Lasconi (USR) să i se alăture, pentru că, „matematic”, chiar el recunoaște că ar avea o… problemă. Lenuței Lasconi încă nu i-a spus nimeni că iarna nu-i ca… mai, așa că încă speră la turul doi, înapoi!
Nădejdea e, fără doar și poate, în Lavinia Șandru, candidata PSD la Sibiu pentru Senat, actualmente prezidențiabilă din partea PUSL. Așteptăm pozele de campanie, cu liderul sibian al PSD și Horațiu Potra, pentru sensibilizarea electoratului suveranist. Pentru că pe cel PSD-ist l-a convins iremediabil. Mă mir cum de, superstițioasă din fire, Curtea Constituțională nu s-a speriat de pisica neagră din peisaj și nu a dat un nou eject.
Au mai rămas doi independenți (Daniel Funeriu și John-Ion Banu-Muscel) și un Sebastian Constantin Popescu (PNR). Și ei au intuit șansa că poate-poate se vor pricopsi cu încă un tur anulat, așa că nu strică să își facă mâna pe bietul electorat.
Învelișurile exterioare și interioare au fost avariate, precum și echipamentul macaralelor principale, anunță Antena 3
„Consecințele ar fi putut fi catastrofale. Dacă, să zicem, drona ar fi lovit la 15 metri lateral peste vechea placă, ar fi avut loc un accident de radiații și alte catastrofe”, a declarat președintele Agenției de Stat pentru Gestionarea Zonei de Excludere, Grigory Ishchenko.
Specialiştii de la Greenpeace Ucraina care au inspectat zona şi au vorbit cu tehnicienii de la Cernobîl spun că 50% din partea de nord a sarcofagului a fost afectată în urma atacului rusesc.
Practic, bolta de protecţie creată peste vechiul sarcofag tocmai pentru nu lăsa radiaţiile să se răspândească nu-şi îndeplineşte scopul.
Anunț consultare publică în vederea finalizării Planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului aeroportuar.
sursa foto comunicat Aeroport
Conform prevederilor Legii 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, Aeroportul Internațional Sibiu R.A., organizează în perioada 07-17 Aprilie 2025 consultari publice privind Planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului aeroportuar.
Publicul poate transmite în scris comentarii și opinii, direct la sediul Aeroportului Internațional Sibiu RA, șoseaua Alba-Iulia Nr. 73 sau la adresa de email: secretariat @sibiuairport.ro, până la data de 17 Aprilie 2025.
Planul de actiune pentru gestionarea zgomotului aeroportuar și Harțile strategice pot fi consultate pe adresa web:
