Acasă Blog Pagina 976

Europa versus izolaționism în România. 68% dintre români sunt pesimiști cu privire la viitorul țării

Redactia Sibiu 100%
-
0
Europa versus izolaționism în România. 68% dintre români sunt pesimiști cu privire la viitorul țării

România traversează una dintre cele mai complicate perioade din punct de vedere politic și social.

Pesimismul crește, discursurile izolaționiste câștigă teren, iar încrederea în valorile democratice scade, arată cel mai recent studiu realizat de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR (Experți în Consultanță bazată pe Cercetare de Piață -> MKOR)

Cercetarea a fost derulată între 4 și 7 decembrie 2024, pe un eșantion de 1100 de persoane, și oferă o imagine clară a polarizării și incertitudinilor ce domină peisajul românesc.

Problemele prioritare pentru români: Corupția și frica de război

1. Corupția rămâne principala îngrijorare pentru 60% dintre respondenți, devansând inflația și taxele.

2. Teama de război a crescut cu 10% față de începutul anului, ajungând la 29%, alimentată de retorica naționalistă a unor candidați politici.

3Doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă pesimismul economic.

Într-un context politic și social marcat de instabilitate, corupția și frica de război se conturează drept principalele preocupări pentru români, conform studiului MKOR.

Aceste probleme domină agenda publică, reflectând atât neîncrederea generalizată în instituții, cât și anxietățile legate de securitatea națională și economică.

Corupția: Principalul obstacol în progresul țării

Cu 60% dintre respondenți indicând corupția drept problema principală a României, aceasta devansează inflația și taxele, care erau priorități majore în anii anteriori. Percepția că sistemul este viciat și că resursele publice sunt gestionate ineficient continuă să erodeze încrederea cetățenilor în guvern și alte instituții esențiale, precum justiția sau administrația publică.

Această preocupare este strâns legată de lipsa unor progrese vizibile în combaterea corupției la nivel sistemic. Campaniile anti-corupție percepute ca fiind formale și cazurile mediatizate fără consecințe reale amplifică sentimentul de neputință al cetățenilor. În absența unor măsuri concrete, corupția devine nu doar o problemă practică, ci și un simbol al disfuncționalității statului.

Frica de război: Un sentiment în creștere

Un alt aspect alarmant este creșterea îngrijorării legate de posibilitatea unui război, de la 19% la începutul anului 2024 la 29% în decembrie. Retorica naționalistă și discursurile extremiste, tot mai frecvente în spațiul public, contribuie la amplificarea acestui sentiment. Factorii geopolitici, cum ar fi tensiunile regionale și războiul din Ucraina, sporesc incertitudinea și îngrijorarea cu privire la stabilitatea în regiune.

Acest fenomen este mai accentuat în rândul categoriilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse sau cele din zonele rurale, care percep un risc mai mare asupra securității lor economice și fizice. Totodată, lipsa de încredere în capacitatea statului de a gestiona astfel de situații de criză adaugă la anxietatea generală.

Ce spun datele despre priorități și soluții?

Deși preocupările economice, precum inflația și taxele, rămân relevante, ele sunt percepute tot mai mult ca parte a „normalului cotidian”. În schimb, corupția și frica de război sunt văzute ca amenințări existențiale, care necesită soluții urgente și sistemice. Pentru a aborda aceste probleme, este necesar ca autoritățile să implementeze măsuri transparente și eficiente, să comunice progresul realizat și să restabilească încrederea în instituțiile publice.

Pe termen lung, combaterea corupției și consolidarea securității naționale trebuie să devină priorități strategice, nu doar teme de campanie electorală. Numai astfel România poate depăși pesimismul generalizat și polarizarea socială, recâștigând încrederea cetățenilor în valorile democratice și în viitorul său european.

Pesimismul și neîncrederea în instituții

  • 68% dintre români sunt pesimiști, cu o creștere de 10% față de mijlocul anului 2024.
  • Nivel scăzut de încredere în Parlament, Guvern și partide politice, deși Parlamentul înregistrează o creștere ușoară față de anul trecut.
  • Retorica izolaționistă și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale amplifică tensiunile și diviziunile sociale.

Într-un context electoral marcat de tensiuni și evenimente fără precedent, precum anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, diviziunile sociale au fost exacerbate de discursuri izolaționiste și suveraniste. Mesajele politice care promovează idei de izolare față de Uniunea Europeană și de redefinire a identității naționale au polarizat electoratul, creând o ruptură între susținătorii unor viziuni progresiste și cei care adoptă o perspectivă tradiționalistă și conservatoare.

Această retorică nu doar că subminează încrederea în instituțiile democratice, dar alimentează și un climat de neîncredere generalizată în orice formă de autoritate, fie ea politică, juridică sau administrativă.

Impactul anulării alegerilor și percepția publică

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a fost un eveniment fără precedent care a avut un impact profund asupra încrederii publicului.

Mulți români percep această decizie ca fiind o manifestare a instabilității politice și a lipsei de respect față de valorile democratice. În acest context, partidele politice și liderii lor sunt percepuți ca fiind incapabili să gestioneze criza, ceea ce amplifică sentimentul de nesiguranță și pesimism în rândul populației.

Consecințe pe termen lung

Această neîncredere în instituții și reticența față de clasa politică au implicații semnificative pe termen lung. Dacă nu sunt adresate prin politici publice coerente și prin reconstrucția legăturii între cetățeni și instituții, aceste tendințe riscă să submineze și mai mult stabilitatea democratică a țării.

În plus, polarizarea socială și tensiunile interne ar putea face ca România să devină mai vulnerabilă la influențe externe și mai puțin capabilă să-și îndeplinească obiectivele economice și sociale.

Rezolvarea acestor probleme necesită măsuri urgente, incluzând reforme instituționale, promovarea transparenței și o comunicare mai eficientă cu cetățenii.

Numai prin recâștigarea încrederii publicului și reafirmarea valorilor democratice, România poate depăși acest moment critic.

Izolaționismul în creștere și deriva economică

  1. Lipsa informării: Doar 20% dintre români sunt conștienți de beneficiile economice aduse de aderarea la UE, printre care:
    1. Creșterea salariului mediu la 1050 EUR, comparabil cu Ungaria și Grecia.
    1. Accesarea a peste 40 miliarde EUR în fonduri europene pentru infrastructură și educație.
    1. Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflaţia, reflectând o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai.
  2. Normalizarea problemelor economice: Deși inflația și taxele sunt încă o problemă, acestea încep să fie percepute ca parte din „normalitatea” cotidiană.

Studiul MKOR relevă o tendință alarmantă: izolaționismul, cunoscut și sub denumirea de suveranism, câștigă tot mai mult teren în România, alimentat de instabilitatea politică, pesimismul generalizat și discursurile populiste.

Acest fenomen este dublat de o derivă economică, în care percepția publicului despre stagnare și sărăcie erodează sprijinul pentru valorile democratice și europene.

Suveranismul și respingerea valorilor europene

Creșterea izolaționismului este reflectată în retorica unor candidați politici și în polarizarea alegătorilor. Susținătorii discursurilor extremiste percep Uniunea Europeană și relațiile internaționale drept piedici în calea suveranității naționale, considerând că România ar trebui să prioritizeze soluții „autonome” la problemele sale.

Această orientare vine pe fondul scăderii nivelului de cunoaștere cu privire la beneficiile integrării europene. Doar 1 din 5 români știe că România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

În rândul votanților celor mai vulnerabili, lipsa informațiilor despre progresele economice reduce deschiderea către valorile democratice și europene.

Din punct de vedere economic, doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră care reflectă un pesimism constant.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Atelier pentru părinți la Biblioteca Astra: Cum prevenim consumul de alcool la tineri

Ștefania Colpoș
-
0
Atelier pentru părinți la Biblioteca Astra: Cum prevenim consumul de alcool la tineri

Proiectul „Semn ca Însemni” continuă cu un nou atelier de informare destinat părinților, intitulat „Părinți informați, tineri protejați. Cum gestionăm și prevenim consumul de alcool la tineri”.

Evenimentul va avea loc luni, 3 martie 2025, de la ora 18:00, la Biblioteca Astra, corp B, etaj 5, American Corner.

Atelierul va fi susținut de Gabriela Bălan, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în Hipnoză Clinică și Terapie Ericksoniană. Acesta își propune să ofere părinților informații esențiale despre consumul de alcool la adolescenți, factorii de risc și semnele consumului, dar și metode eficiente de intervenție.

„Vom discuta strategii de prevenție, comunicare deschisă și gestionare a situațiilor dificile, într-un mediu interactiv și suportiv. Scopul este să oferim părinților instrumente practice pentru a sprijini tinerii în alegeri sănătoase și responsabile.”-psih. Gabriela Bălan

Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate la 40 de participanți. Cei interesați trebuie să completeze formularul de înscriere disponibil aici: https://forms.gle/LUoBaZnEP2T1eor5A.

În cazul în care nu mai puteți participa, organizatorii roagă să anunțați anularea rezervării la numărul de WhatsApp 0756317073 sau pe email [email protected].

Atelierul face parte din proiectul „Semn ca Însemni”, organizat de Asociația Capital Cultural.

De ce românii aleg mierea din import. Noua modă, mierea de Manuka

Ștefania Colpoș
-
0
De ce românii aleg mierea din import. Noua modă, mierea de Manuka

Motivația pentru realizarea acestui articol a apărut în momentul în care, într-unul dintre hipermarketurile din Sibiu, am observat cum oamenii s-au năpustit asupra raionului de miere, cumpărând zeci de borcane la un preț surprinzător de mic: 900 de grame – 13,49 lei.

Curiozitatea m-a determinat să merg mai departe și să discut cu Bogorin Ioan, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu, pentru a înțelege diferențele dintre mierea autentică, produsă de apicultori, și cea disponibilă pe rafturile hipermarketurilor.

În 2023, Europa Liberă a analizat în laborator mai multe mostre de miere prelevate din supermarketurile din România, iar rezultatele sunt alarmante. Testele confirmă concluziile unei investigații a Comisiei Europene, potrivit căreia aproape jumătate din mierea importată din afara UE este contrafăcută. Nici piața din România nu este ocolită de acest fenomen, avertizează apicultorii, în timp ce procesatorii oferă propriile explicații.

„Hipermarketurile și magazinele mari comercializează, de regulă, miere provenită din import, în special din China și Ucraina, realizând diverse amestecuri. Mierea produsă de apicultorii români se regăsește rar pe rafturile acestor magazine. Deși există câteva branduri românești prezente în marile lanțuri comerciale, numărul acestora este redus”, transmite Ioan.

Aceeași sursă media a testat direct, în laborator, calitatea mierii de pe rafturile magazinelor. Au fost selectate șase borcane din trei supermarketuri, toate conținând amestecuri de miere provenită atât din țări UE, cât și din afara blocului comunitar. Prima suspiciune a fost legată de preț – specialiștii avertizează că unele produse sunt prea ieftine pentru a fi miere autentică. Experții subliniază, de asemenea, că riscul de falsificare este mai mare în cazul mierii importate din afara Uniunii Europene.

„Și marii procesatori români, pentru a reduce costurile, amestecă mierea românească cu mierea din Ucraina și China. În magazinele de specialitate, adică cele apicole, oamenii găsesc miere de la apicultori. Eu îi cunosc de 40 și ceva de ani pe toți. Sunt în jur de 700-800 de apicultori, în medie, în județul Sibiu. Părerea mea este că românul nu ajunge să consume 150-200 de grame de miere pe an, iar acest lucru se datorează lipsei de educație”, spune el.

Ioan mai menționează că aproape singura categorie de persoane care a ajuns să consume miere constant sunt pensionarii, însă aceștia nu au suficienți bani pentru a-și permite să cumpere miere de calitate.

„În țările nordice, de exemplu, consumul de miere pe cap de locuitor ajunge la 5-6 kg pe an. De ani de zile încercăm să introducem mierea în școli, însă, deși programul este aprobat, în fiecare an este eliminat de pe lista necesităților. Abia acum s-a reglementat situația etichetării, deoarece existau numeroase falsuri. Ce este menționat pe etichetă trebuie să reflecte cu exactitate conținutul. Mierea este cel mai falsificat produs din Uniunea Europeană. De exemplu, mierea de lavandă nu există în România, deoarece pentru a o produce ar fi necesare suprafețe agricole enorme, pe care țara noastră nu le deține”, adaugă Ioan.

Mierea de Manuka, noua modă

Mierea de mană și mierea polifloră montană din județul Suceava au demonstrat proprietăți similare sau chiar superioare celebrei miere de Manuka din Noua Zeelandă, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV).

Studiul, coordonat de profesorul Mircea Oroian și realizat de biologul Liliana Luca și inginerii Daniela Pauliuc și Florin Ursachi, analizează calitățile acestor tipuri de miere în comparație cu mierea de Manuka. Mierea de mană, obținută din seva copacilor precum bradul și stejarul, se distinge prin culoarea sa închisă și consistența densă, având un gust ușor caramelizat. Pe de altă parte, mierea polifloră montană este realizată din nectarul florilor și beneficiază de proprietăți terapeutice datorită diversității plantelor medicinale.

Probe de miere au fost obținute de la apicultori din zona montană a județului Suceava și analizate în Laboratorul de Depistare a Falsurilor de la USV. Rezultatele au arătat că ambele tipuri de miere respectă standardele fizico-chimice și microbiologice impuse de legislația națională și europeană, fiind comparate cu trei tipuri de miere de Manuka (MGO100, MGO250 și MGO550).

„Probele de miere de mană şi polifloră montană au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar şi bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa şi Escherichia coli). În funcţie de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea Manuka 100 şi Manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acţiune mai mare decât mierea Manuka 550”, susţin cercetătorii USV.

În ceea ce privește mierea polifloră de munte, cercetările au arătat că aceasta prezintă o activitate bactericidă și inhibitoare semnificativ mai mare decât mierea de Manuka. Astfel, 35% din totalul probelor de miere polifloră analizate au arătat o activitate bactericidă superioară celei a mierii de Manuka 550, iar 79% din probele poliflore au avut o activitate bactericidă mai mare decât mierea de Manuka 250 și 100.

De asemenea, probele de miere au fost testate pentru eficiența lor comparativ cu mai multe antibiotice, printre care se numără gentamicina, ciprofloxacina, ceftriaxona, tetraciclina, cefuroxima, piperacilina/tazobactam și amoxicilina/acid clavulanic. Rezultatele au indicat că mierea de mană are un efect antibacterian similar sau apropiat de cel al antibioticelor asupra bacteriilor studiate. Astfel, 89% dintre probele de mană au prezentat o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% pentru Salmonella, iar 58% pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au demonstrat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni analizați.

Studiul realizat de cercetători a fost publicat în Scientific Reports, una dintre cele mai citate publicații științifice la nivel mondial.

„La noi în țară, mierea de mană și cea de salcâm ajung la prețuri de 40-45 de lei pe kilogram, în funcție de zonă. Deși anul trecut a fost favorabil pentru mierea de munte, recolta de miere din câmp nu a fost la fel de bună. În prezent, importurile domină piața, iar mierea de Manuka este foarte căutată”, încheie Ioan.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

RAPORTOR LOCAL. Bugetul Sibiului 2025. Un Sibiu al provocărilor moderne

Cosmin Pal
-
0
RAPORTOR LOCAL. Bugetul Sibiului 2025. Un Sibiu al provocărilor moderne

Municipalitatea sibiană a dat publicității proiectul de buget pentru 2025. Astfel, în 2025, municipiul Sibiu va avea un buget de aproximativ 1,5 miliarde de lei, adică în jur de 300 milioane de euro. În cifre concrete, bugetul total al Municipiului Sibiu propus în acest an însumează 1.473.120.000 lei și va fi aprobat de Consiliul Local în 12 martie.    

Este cel mai mare buget al Sibiului din 1990 încoace și este pentru prima dată în istoria orașului când se apropie de un miliard și jumătate de lei. De fapt, creșterea din acest an a bugetului este una importantă față de cel de anul trecut, când s-a cifrat la 1,17 miliarde de lei. Creșterea cu aproape un sfert a bugetului din acest an se datorează atragerii de către municipalitate a fondurilor europene.

Banii nerambursabili obținuți de Primăria Sibiu sunt în sumă de 460,41 milioane lei, aferente unui număr de 37 de contracte de finanțare semnate deja și aflate în derulare. Practic, fondurile europene reprezintă ca valoare o treime din bugetul local pe 2025. Acest lucru este un indicator clar al faptului că municipalitatea are o echipă profesionistă în ceea ce privește identificarea și atragerea fondurilor europene. De altfel, aceasta este și una dintre explicațiile pentru care bugetul Sibiului a crescut de la an la an.

Per total, în ultimii 8 ani, bugetul Sibiului s-a dublat, plecând de la 660 milioane de lei în 2018. Aceasta înseamnă că Sibiul merge bine economic și că, în sfârșit, ne putem apropia de realizarea unor proiecte cu adevărat importante și necesare, cum ar fi parcările subterane și supraterane din oraș (deocamdată se lucrează la documentație și licitații), reabilitarea unor clădiri emblematice cum ar fi orfelinatul Maria Tereza și cele două artere de circulație Calea Șurii Mici și Calea Șurii Mari, investiții fără de care orașul ar fi sufocat de traficul rutier.

Dacă privim înapoi și am analiza această dublare a bugetului local din ultimii 8 ani, putem vedea că oglinda acestei creșteri de buget este noul stadion Municipal din Parcul Sub Arini, făcut exclusiv din banii sibienilor, gestionați de municipalitate. A costat 211 milioane de lei, practic, mai puțin de jumătate din valoarea fondurilor europene avute la dispoziție în acest an de Primăria Sibiu. Noul stadion este cea mai mare investiție făcută în Sibiu după 1990.

În aceste condiții, este clar că municipalitate nu se prea mai poate plânge de lipsa banilor de la buget și ne așteptăm ca în următorii doi-trei ani în oraș să apară noile parcări, iar ieșirile din Sibiu spre Șura Mică și Șura Mare să nu mai devină o corvoadă pentru șoferi. Este o perioadă favorabilă municipalității pentru a-și pune în practică marile proiecte și să facă planuri pentru noul spital municipal, în fapt modernizarea și extinderea spitalului CFR, ce va intra în administrarea orașului, cel mai probabil, după 30 iunie 2025.

Așadar, au trebuit să treacă aproape 35 de ani de la Revoluție pentru orașul Sibiu să aibă propriul spital municipal. De asemenea, sunt perspective reale pentru ca în anii următori Fabrica de Cultură, Gușterlandul, cartierul Veteranilor și centrul de evenimente-expoziții să devină realitate.

Sunt perspective reale și palpabile, susținute și de un excedent bugetar extrem de consistent, 320 milioane de lei.

Existența unui astfel de buget a și determinat municipalitatea să ia în calcul împrospătarea centrului istoric al Sibiului (primul pas este reabilitarea Turnului Sfatului) și contractarea unor privați care să creeze o nouă strategie de marketing pentru dezvoltarea turismului sibian. Practic, din acest an, 2025, Sibiul poate ieși din lâncezeala ultimilor ani și să intre într-o nouă epocă de dezvoltare, fără precedent până acum.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

De ce a putut Gaz Metan Mediaș și FC Hermannstadt… nu?

Cosmin Pal
-
0
De ce a putut Gaz Metan Mediaș și FC Hermannstadt… nu?

FC Hermannstadt va lupta până la finalul sezonului pentru două obiective importante: câștigarea play-out-lui și fazele finale ale Cupei României. Dacă socotelile clubului sibian cu play-off-ul s-au încheiat luni, odată cu victoria Rapidului, în deplasare, în partida cu Farul Constanța, când am pierdut orice șansă de a ne mai bate pentru un loc între primele 6, acum, clubul sibian își îndreaptă atenția asupra unor obiective mai realiste.

Este pentru al treilea sezon consecutiv când FC Hermannstadt s-a bătut pentru un loc de play-off, dar de fiecare dată fără a intra între echipele care se bat la titlu, cel puțin în plan teoretic. Așadar, Gaz Metan Mediaș rămâne singura echipă din județ care a evoluat în play-off în Liga 1, adică de când a fost introdus noul sistem cu play-off și play-out. Se întâmpla în sezonul 2019/2020, când formația medieșeană termina play-off-ul pe locul 6.

De trei ori în afara play-off-ului la rând

Faptul că FC Hermannstadt s-a luptat de trei ori consecutiv pentru accederea în faza de play-off este un lucru extrem de onorat pentru FC Hermannstadt, în speță pentru antrenorul Marius Măldărășanu și fotbaliștii săi. Dintr-o echipă nou-promovată, Marius Măldărășanu a transformat-o într-o echipă temută în Liga1. Dacă ar fi să reproșăm cuiva vina pentru neaccederea în play-off în acești trei ani, atunci vinovați ar fi conducerea executivă a clubului și finanțatorii-creditori care continuă să țină în insolvență clubul de mai bine de aproape 4 ani.

Din cauza insolvenței, FC Hermannstadt nu poate participa în cupele europene, adică chiar dacă se va clasa pe primele două locuri în play-out, sibienii nu vor avea dreptul să joace barajul pentru Europa Confrece League. Totodată, tot din cauza problemelor financiare, chiar dacă vor câștiga Cupa României, unde culoarul este unul favorabil spre finală, nu pot evolua în Europa League.

Este practic aceeași situație ca în 2018, când FC Hermannstadt a jucat finala Cupei României, cu CS Universitatea Craiova. Nici atunci din cauza formei de organizare a clubului și a finanțării din bani publici, echipa sibiană nu a putut să se bată pentru o participare în cupele europene. Nu avea dreptul de a obține licența pentru Europa.

În primul an de la revenirea în Liga 1, FC Hermannstadt a pierdut play-off-ul din cauza unei depunctări de 9 puncte din cauza datoriilor financiare pe care le avea clubul sibian, situația datorată Executivului clubului. Depunctarea ne-a scos, practic, din cursă. În al doilea an, în sezonul 2023/2024, sibienii au pierdut locul de play-off în ultima etapă, în partida cu CFR Cluj.

Însă partida care a fost decisivă în ratarea obiectului a fost tocmai înfrângerea cu Dinamo din deplasare. În fine, în acest sezon am pierdut lupta pentru play-off cu trei etape înainte de terminarea sezonului regulat. Motivele au fost în principal în plan sportiv, remizele de acasă cu UTA Arad și Petrolul fiind decisive în ratarea obiectivului.

Trebuie menționat faptul că performanțele sibienilor din ultimele 3 sezoane, adică lupta pentru un loc de play-off, au fost peste așteptări. În niciun sezon nu am avut ca obiectiv calificarea în play-off, tocmai din cauza insolvenței, pe care creditorii-finanțatorii clubului au folosit-o drept alibi.

Luni, Dinamo – FC Hermannstadt

Luni, de la ora 20, în penultima etapă a sezonului regular din Liga 1, FC Hermannstadt va juca, în deplasare, cu Dinamo București. Practic, este ocazia ca sibienii să-și ia revanșa după înfrângerea din tur, de pe stadionul din parcul Sub Arini.     

Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 13 ori, de trei ori a câştigat FC Hermannstadt, de şapte ori s-a impus gruparea bucureşteană, iar alte trei partide s-au terminat la egalitate.    

Primul meci a avut loc pe 25 august 2018, Dinamo – FC Hermannstadt 2-1.

O singură partidă s-a încheiat fără gol marcat, pe 15 mai 2019, cu FC Hermannstadt în postura de gazdă.  Cele mai multe goluri s-au marcat pe 7 decembrie 2019, FC Hermannstadt – Dinamo 4-2. Cea mai mare diferenţă de scor: 21 octombrie 2023, FC Hermannstadt – Dinamo 4-0

Mediile de vârstă înaintea ultimei confruntări au fost următoarele: FC Hermannstadt – 27 ani şi o lună, în timp ce Dinamo – 25 ani şi şapte luni.

MECIURI DIRECTE:

26.10.24 SL FC Hermannstadt – Dinamo București 0 – 2

17.03.24SL FC Hermannstadt – Dinamo București 3 – 0

27.02.24SL Dinamo București – FC Hermannstadt 1 – 0

21.10.23SL FC Hermannstadt – Dinamo București 4 – 0

08.05.21SL Dinamo București – FC Hermannstadt 2 – 0

13.01.21SL FC Hermannstadt – Dinamo București 0 – 2

24.08.20SL Dinamo București – FC Hermannstadt 1 – 1

07.12.19SL FC Hermannstadt – Dinamo București 4 – 2

26.08.19SL Dinamo București – FC Hermannstadt 3 – 0

15.05.19SL FC Hermannstadt – Dinamo București 0 – 0

29.03.19SL Dinamo București – FC Hermannstadt 2 – 0

08.12.18SL FC Hermannstadt – Dinamo București 1 – 1

25.08.18SL Dinamo București – FC Hermannstadt 2 – 1

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Atac cibernetic uriaș asupra Orange România

Vasile Antipa
-
0
Atac cibernetic uriaș asupra Orange România

Orange România a fost ținta unui atac cibernetic, un hacker reușind să fure un document cu date ale angajaților și înregistrări ale clienților, anunță Gândul.

Un hacker cunoscut sub numele de „Rey”, care este asociat cu grupul de ransomware HellCat, și-a asumat responsabilitatea pentru accesarea sistemului grupul francez de telecomunicații.

El afirmă că a menținut accesul la sistemele Orange timp de peste o lună, înainte de a extrage datele pe parcursul unei perioade de trei ore, fără a fi detectat, notează Știrile Pro TV, care citează Tech Monitor.

„Rey” susține că s-ar fi încercat extorcarea companiei franceze, dar nu a răspuns și datele furate au fost divulgate pe un forum al hackerilor.

Acesta a mai declarat că atacul cibernetic nu a făcut parte dintr-o operațiune ransomware HellCat, deși este un membru cunoscut al grupului, care a fost legat anterior de atacuri cibernetice asupra altor organizații.

Datele furate vizează în principal Orange România și includ aproximativ 380.000 de adrese de e-mail unice, documente interne ale companiei și informații despre clienți.

Mostre din datele furate conțin adrese de e-mail aparținând angajaților actuali și foști, partenerilor și contractorilor, dar scurgerea de informații include și coduri sursă, facturi, contracte și detalii parțiale ale cardurilor de plată legate de clienții români.

„Rey„ precizează că accesul la sistemele Orange a fost obținut printr-o combinație de acreditări compromise și vulnerabilități în Jira, software-ul de urmărire a problemelor al companiei.

De asemenea, portalurile interne au fost vizate de acest atac cibernetic, iar hackerul a declarat că o notă de răscumpărare a fost lăsată pe sistemul compromis, însă compania nu a inițiat nicio negociere în acest sens.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Pr. Constantin Necula. Duminica Izgonirii care cheamă Învierea

Pr. Constantin Necula
-
0
Pr. Constantin Necula. Duminica Izgonirii care cheamă Învierea

Secole oamenii Bisericii s-au întrebat dacă Întruparea Domnului ar mai fi fost necesară fără să existe Căderea lui Adam și a Evei. Izgonirea lor fiind, de  departe, cea mai grea pedeapsă pe care a primit-o vreodată un om. Putem rămâne secole de-acum în domeniul acesta al teologhisirii nevoii de Întrupare. Sau să asumăm certitudinea acesteia, nevoia ca prin ea Hristos Domnul să ne învețe binele și să ne arate răul și prin acesta să ne educe pentru veșnicie.

Pentru că orice am spune ori crede misiunea Domnului Iisus Hristos ca Învățător ne determină „conținuturile de curricular” – forțare teribilă de sens și limbă –,  dar mai ales conținuturile de „curriculum vitae” – singurele cuvinte de limbă latină pură pe car ele mai afișăm din când în când. Educația pe care El ne-o pune la inimă este una care privește comunitatea de credință, dar și credința personală, expresie de fidelizare a unor conținuturi cu adevărat revelate. Priviți spre îndemnurile Sale din Evanghelia – martor așezată la îndemâna noastră în Duminica Lăsatului sec de brânză, poartă de intrare în postirea propriu-zisă (Matei 6. 14-21).

Aproapele nostru este mântuirea noastră. Iar orice efort de a ne „împopoțona” cu Hristos nu aduce mântuirea. Ne cere, asemeni celor cerute în textul duminicii trecute, să rămânem oameni. Să iertăm, să nu fim triști și închipuiți în postire, să nu adunăm comori pe pământ și să înțelegem că „acolo unde este comoara noastră, acolo va fi și inima ta” (Matei 6. 21) nu este o opțiune în înțelegerea vocației de om, ci unica opțiune.

Mie îmi este tare drag textul acesta pentru că, recitindu-l, de fiecare dată îmi aduce aminte să-mi măsor inima cu înălțimea chemării lui Dumnezeu. Nu merge la jumătăți și nu este doar o chestiune de fixare într-un filtru moralist a mărturiei prin viață. Ci pur și simplu e ca un fulger care luminează tenebra furtunii și-i vestește sfârșitul. Când valul de întristare ori timida așezare în odihnă duhovnicească încearcă inima celui care-L caută pe Iisus Hristos cuvintele acestei Evanghelii se așază ca un freamăt-balsam peste rana pe care oamenii i-o aruncă în carne și în trup aproapelui.

Durerea pare mai ușor suportabilă atunci când te mângâi cu liniștea împlinirii unor colțuri de rai în viața ta, oricât de stinsă ți-ar fi nădejdea. Sunt treptele unei scări de virtuți care întoarce pe Adam și Eva din izgonire, din dramatica izgonire, în Împărăția Crucii lui Hristos. Și înțelegi că Întruparea Domnului Hristos luminează comoara cea mai de preț a inimii. Iar El ne explică acesta ca unor îndrăgostiți. Într-o altă Cântare a Cântărilor în care mireasa este Biserica. Dar ne aduce aminte că adevărata comoară este acolo unde iubirea noastră sinceră află „tezaurizare”. Am ascultat, tăcut, lamentațiile pierderii tezaurelor noastre în orizonturi istorice diverse, unele trecute de mult.

Nimeni nu vede însă cum ne pierdem cel mai de preț tezaur: iubirea care ne umanizează. Și nu privim cum se cuvine spre posibila noastră alungare din Rai doar pentru că ne credem egalii lui Dumnezeu. Dacă este  să începem postirea de undeva haideți să nu o facem doar cu gândul la Adam și Eva. Ci la noi, noi, care ne frământăm lutul urii pierzându-ne chipul și ratând asemănarea noastră cu Dumnezeu. Să ne creștem iubirea. Ca un tezaur în care ne încape și inima și Dumnezeu!

Urmărește Sibiu 100% în Google News

VIDEO: Fake News de proporții. Un clip anunță că un convoi din Ucraina a ocupat o localitate din România

Vasile Antipa
-
0
VIDEO: Fake News de proporții. Un clip anunță că un convoi din Ucraina a ocupat o localitate din România

Un videoclip care promovează o informație falsă a apărut pe TikTok și s-a propagat cu rapiditate, devenind viral.

În imagini apar vehicule militare despre care se spune că ar fi un prim convoi militar ucrainean care a intrat în România.

Va fi război, mai anunță realizatorii clipului care, de fapt, prezintă mașini implicate într-un exercițiu NATO.

Realizatorii videoclipului susțin că filmarea a fost realizată vineri și că ucrainenii au ocupat o localitate din nordul țării.

„Astăzi, 28.02.2025, se anunţă război. România va fi câmp de luptă pentru Europa. Primul convoi militar ucrainean a intrat în România.

Au ocupat o localitate din nordul ţării”, este mesajul care însoțește videoclipul.

Videoclipul este însoțit de numeroase mesaje. Unii intre cei care au vizionat imaginile atrag atenția că este un fake news și că mașinile aparțin armatei spaniole care participă la un exercițiu NATO.

Ministerul Apărării Naţionale a anunțat că în această perioadă se desfășoară un exercițiu militar NATO. Acesta se numește Steadfast Dart 25 și are loc în Bulgaria, Grecia și România.

Potrivit informației oficiale, participă peste 10.000 de militari din Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, România, Slovenia, Spania și Turcia.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Inteligența artificială și economia

Redactia Sibiu 100%
-
0
Inteligența artificială și economia

Articol de Mircea Bunaciu

Inteligența artificială (IA) poate avea un impact semnificativ asupra societății și economiei la nivel global. Prin abilitatea de a analiza cantități mari de date și de a genera decizii rapide, IA sporește eficiența și confortul în viața cotidiană.

IA nu poate simula conștiința umană

Din păcate, în context economic, IA poate înlocui locuri de muncă tradiționale, generând inegalități economice, șomaj și chiar dispariția unor profesii tradiționale, iar în ce privește bazele de date, poate genera probleme cu privire la confidențialitatea și securitatea datelor. Deși există un grad de similitudine cu gândirea/inteligența umană, IA nu poate simula conștiința umană sau înțelege emoțiile într-un mod autentic și particular.

Din păcate, deciziile IA nu sunt fundamentate etic și moral; judecata morală și empatia rămân, pentru moment cel puțin, în afara capacităților IA.

Totuși IA nu poate funcționa eficient fără date de calitate și fără un antrenament adecvat, fiind dependentă de input-urile umane pentru îmbunătățiri și corecția continuă a datelor. Calitatea și acuratețea datelor sunt esențiale pentru performanța sistemelor de IA, iar erorile sau tiparele existente în cantități mari de date pot afecta semnificativ rezultatele generate de IA. „Păcălirea” IA este la fel de posibilă ca și sporirea inteligenței acesteia, procesul fiind oarecum similar cu învățarea umană. Datele de bună calitate întăresc capacitățile generative ale IA, în timp ce datele de slabă calitate reduc capacitatea acesteia de a genera răspunsuri corecte la sarcinile primite.

Integrarea IA

Algoritmii de IA permit analiza rapidă și precisă a volumelor mari de date, facilitând firmelor să anticipeze tendințele pieței și să răspundă prompt la schimbările economice. În plus, integrarea IA în activitatea economică stimulează inovația, dezvoltând noi produse și servicii care contribuie la competitivitatea și creșterea economică globală.

Pe de altă parte, IA generează cerere pentru noi competențe și locuri de muncă în domenii precum programarea, analiza datelor și gestionarea sistemelor de IA. În ceea ce privește capitalul, IA optimizează utilizarea acestuia prin îmbunătățirea proceselor de producție și reducerea costurilor operaționale. Investițiile în tehnologiile de IA duc la dezvoltarea de echipamente și infrastructuri mai eficiente, sporind astfel randamentul capitalului investit.

De asemenea, IA facilitează decizii financiare mai informate și gestionarea riscurilor, atrăgând investiții suplimentare în diverse industrii. În ceea ce privește resursele naturale, IA contribuie la gestionarea mai eficientă a acestora prin monitorizarea și optimizarea utilizării lor. De exemplu, în agricultură, IA poate analiza condițiile solului și ale vremii pentru a maximiza randamentele culturilor și a minimiza consumul de apă și pesticide.

Îmbunătățirea satisfacției clienților

În industria energetică, IA ajută la optimizarea producției și distribuției de energie, promovând surse de energie regenerabilă și reducând impactul asupra mediului.

IA începe să joace un rol important în sporirea eficienței și productivității în diverse sectoare economice. Automatizarea proceselor de producție și a celor de logistică asociate reprezintă un exemplu clar al acestui impact. Prin optimizarea rutelor de transport și monitorizarea constantă a condițiilor de trafic și vreme, IA asigură livrarea rapidă și eficientă a bunurilor. Astfel, este îmbunătățită satisfacția clienților prin respectarea termenelor de livrare și reducerea costurile asociate cu transportul și depozitarea. De asemenea, sistemele de IA pot să identifice punctele slabe din lanțurile de aprovizionare și să sugereze îmbunătățiri, obținându-se continuitate operațională la un nivel superior variantei clasice.

În sectorul bancar și financiar, IA este utilizată deja pentru a evalua solvabilitatea clienților și pentru a preveni frauda, asigurând astfel o mai mare securitate a tranzacțiilor și ajută la personalizarea ofertelor de produse și servicii, adaptându-le în funcție de preferințele și comportamentele clienților. Această capacitate de personalizare nu numai că îmbunătățește satisfacția clientului, dar și crește loialitatea acestuia, contribuind la succesul pe termen lung al companiei – preponderent în platformele de comerț electronic – și automatizarea serviciilor financiare și bancare. IA permite colectarea și analiza detaliată a preferințelor și comportamentului consumatorilor, facilitând astfel crearea de oferte personalizate.

În domeniul bancar, IA automatizează numeroase servicii, cum ar fi analiza creditelor, gestionarea investițiilor și detectarea fraudelor. Aceste procese automatizate sunt realizate cu o viteză și precizie superioare capacităților umane, reducând erorile și timpul de procesare. Băncile și alte instituțiile financiare folosesc IA pentru a oferi asistență clienților prin intermediul chatboților, care pot răspunde instantaneu la întrebări și rezolva probleme comune.

IA și morala

Adoptarea IA ridică și probleme etice și morale semnificative, în special în ceea ce privește deciziile de investiții și unele tranzacții care se pot dovedi greșite. Algoritmii de IA pot lua decizii de investiții bazate exclusiv pe analize de date, fără a lua în considerare impactul social sau etic al acestor decizii. Situația poate evolua către tranzacții financiare speculative sau investiții în industrii controversate, cum ar fi industria de apărare sau farmaceutică, care pot avea consecințe negative asupra societății.

Un alt aspect care suscită dezbatere este răspunderea pentru acțiunile IA în contextul economic.

Deoarece sistemele de IA operează autonom și pot lua decizii în situații complexe, este dificil să se stabilească responsabilitățile în cazul în care deciziile IA duc la pierderi financiare sau alte prejudicii.

Există o lacună importantă în cadrul juridic actual, care nu este încă adaptat pentru a aborda responsabilitatea și răspunderea în utilizarea IA.

Folosind AI pentru a analiza cantități mari de date despre clienți, companiile financiare pot obține informații profunde asupra comportamentului, preferințelor și intențiilor clienților.

Instrumentele bazate pe inteligență artificială nu numai că răspund nevoilor clienților în timp real, ci și anticipează nevoile viitoare, oferind o experiență mai simplă și mai intuitivă pentru clienți, pot oferi recomandări și soluții personalizate, cum ar fi opțiuni de investiții personalizate sau planuri de economisire automate și ajută la îmbunătățirea satisfacției clienților, a vânzărilor și a serviciilor pentru clienți.

În concluzie, gestionarea responsabilă a IA în economie este esențială pentru a proteja interesele tuturor părților implicate și pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

ULTIMA ORĂ/FOTO: Denisa a dispărut de acasă vineri seara. Sunați la 112 dacă aveți informații despre tânără

Vasile Antipa
-
0
ULTIMA ORĂ/FOTO: Denisa a dispărut de acasă vineri seara. Sunați la 112 dacă aveți informații despre tânără

Poliţiştii sibieni caută o tânără în vârstă de 20 de ani, care a plecat de la domiciliu într-o direcție necunoscută.

În seara zilei de 28 februarie, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, la aceeași dată, în jurul orei 9, fiica sa vitregă, TRUȘCĂ LUMINIȚA DENISA, în vârstă de 20 de ani, a plecat de la domiciliu, din orașul Copșa Mică, fără a mai reveni acasă.

Semnalmente: înălțime 153 cm, greutate 45 kg, păr șaten, lung, ochi căprui.

În momentul plecării, tânăra purta o haină de blană maro, pantaloni sport vișinii, pantofi sport albi.

Nu se cunosc eventuale semne particulare.

Cei ce pot oferi informaţii despre această persoană sunt rugați să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: Acțiune-fulger a polițiștilor sibieni. Șoferi drogați, băuți sau fără permis descoperiți pe șosele

Vasile Antipa
-
0
FOTO: Acțiune-fulger a polițiștilor sibieni. Șoferi drogați, băuți sau fără permis descoperiți pe șosele

Mai mulți șoferi sibieni au fost descoperiți la volan băuți, drogați sau fără permis în urma unui acțiuni fulger a polițiștilor.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, între orele 00.00 – 2.00, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Sibiu, împreună cu polițiștii rutieri din cadrul Secției de Poliție Urbană Sibiu și Biroului de Ordine și Siguranță Publică Sibiu, au desfășurat o acțiune fulger în municipiu, pe linia prevenirii și combaterii conducerii autovehiculelor de către șoferi aflați sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Polițiștii sibieni au controlat 85 de autovehicule, au verificat 92 de persoane și au efectuat 82 de testări cu dispozitivele din dotare.

„Au fost constatate 3 infracțiuni la regimul rutier, s-au aplicat 12 sancțiuni contravenționale, au fost reținute 5 permise de conducere și s-au retras 3 certificate de înmatriculare.

De asemenea, au fost retrase și 2 seturi de plăcuțe cu numere.

În intervalul orar amintit, un sibian în vârstă de 34 de ani a fost depistat conducând fără a deține permis de conducere, un sibian în vârstă de 45 de ani a condus având o concentrație de 0,47 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar un bărbat de 30 de ani, din Șelimbăr, a înregistrat rezultat pozitiv la o substanță psihoactivă.
În toate cele trei cazuri sunt continuate cercetările în vederea aplicării măsurilor legale în consecință.

Polițiștii sibieni vor continua acțiunile specifice cu scopul principal de creștere a gradului de siguranță în trafic și de prevenire a producerii de accidente rutiere cu consecințe grave”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Ion Terchilă, cel care care a pus prima piatră de temelie a Ansamblului Folcloric Studențesc „Ardealul”

Vasile Alexandru
-
0
Ion Terchilă, cel care care a pus prima piatră de temelie a Ansamblului Folcloric Studențesc „Ardealul”

Ansamblul Folcloric Studențesc Ardealul, păstorit de Casa de Cultură a Studenților Sibiu, are peste 30 de ani de existență. Am stat de vorbă cu cel care a pus prima piatră de temelie a acestui ansamblu, și anume cu Ion Terchilă.

Am discutat despre primii săi pași de joc, despre cum a reușit să ducă faima dansurilor populare sibiene prin lume și despre cum a predat ștafeta, în 2015, lui Sorin Bădiță, actualul director al Ansamblului Folcloric Studențesc Ardealul.

Primii pași la joc

Ion Terchilă s-a născut la 1 ianuarie 1947 într-un sătuc mic de pe Valea Hârtibaciului, Ilimbav. Sat pur românesc cu tradiții foarte puternice „în ceea ceea ce se numește zona de folclor”, cum îl numește cu mândrie acesta. Activitatea de dansator, „Nea Ion”, așa după cum îl cunoaște toată lumea, a început-o în clasa a V-a, în Marpod, satul unde a urmat ciclul doi școlar. „Țin minte că s-a hotărât directorul școlii de pe atunci să facă niște cursuri de dansuri folclorice. A urmat apoi o selecție, iar printre cei numiți mă număram și eu.

Primul instructor pe care l-am avut a fost un coleg de bancă, care se pricepea puțin cu jocul. Am mers vreo săptămână la repetiții, aveam ca parteneră de dans pe o verișoară de a mea. Dar apoi, fiind mai rușinos din fire, am renunțat, iar fata nu mai avea cu cine să danseze. A venit la tata plângând și spunându-i ceea ce am făcut. Tata nefiind cu jocurile, mi-a zis: «Mă, un fecior care nu merge la joc, merge în crâșmă. Tu ce alegi?». A doua zi m-am prezentat la repetiții. Aceștia au fost primii pași la joc”, își începe povestea coregraful.

60 de ani de „Junii Sibiului”

În 1962 a venit în Sibiu, unde a urmat Școala Profesională, la Independența, unde și-a continuat activitatea cu dansurile, avându-l ca instructor pe Ion Roman. Activează în cadrul mai multor formații de dansuri din oraș, până în 1965, când își începe activitatea la Junii Sibiului, unde dansează timp de 60 de ani. După armată, susține un examen la Brașov pentru a deveni coregraf. În 1992,  la sugestia directorului Junii Sibiului de atunci, înființează o formație de tineret, chiar cu acest nume, «Formația de tineret».

În 1994, fiind într-o pauză de lucru și răsfoind împreună cu colegii săi un ziar local, îi atrage atenția un articol ce face referire la activitățile artistice ale Casei de Cultură a Studenților. „Am remarcat că la Casa de Cultură a Studenților erau formații de teatru, de dans modern și contemporan, dar nimic legat de folclor. În aceaşi zi, în drum spre casă, am intrat la Casa de Cultură Studenţilor și i-am spus directorului de atunci, Constantin Chiriac, că aș fi dispus să pun bazele unui ansamblu folcloric. Ideea a fost binevenită, deoarece exista deja intenţia formării unei secţii de folclor de către Sergiu Cipariu. Am făcut un parteneriat și au urmat la scurt timp primele selecţii pentru constituirea Ansamblului Folcloric Studenţesc Ardealul”, spune „nea Ion”.

Cu „Ardealul” prin Europa

În 1994, nea Ion a dat un anunț la ziar în care a scris că dorește să recruteze tineri pentru un nou ansamblu de dansuri populare. „Ne-am trezit cu mulți amatori ai dansului, liceeni, studenți. Iar în luna octombrie a aceluiași an am început prima repetiție. Iar în luna martie a anului următor a fost organizat primul festival studențesc la Cluj. Ne-am prezentat cu patru suite.

Am luat trei locuri I și patru locuri II, fiind mai multe secțiuni de premiere. Țin minte că directorul Casei de Cultură din Cluj, de care mă avertiza directorul Constantin Chiriac să am grijă cum mă port cu acesta, a venit la mine și mi-a zis: «Măi Ioane, de unde Dumnezeu ai apărut?». Acesta neștiind de activitatea mea ca dansator. La o lună după aceasta am mers într-o tabără la Costinești împreună cu ansamblul. Iar în 1997 am avut primul turneu internațional, în Macedonia. Pe urmă, au urmat multe altele, anual, în mai multe țări, precum Bulgaria, Germania, Franța, Ungaria, Turcia, Polonia, Slovacia, Croația, Portugalia, Cehia, Slovenia și Serbia”, zice cu nostalgie coregraful.

„Am căutat să fac joc, nu dans”

Pentru nea Ion nu a fost deloc ușoară misiunea de a activa ca instructor la două ansambluri. „A fost greu, mă ocupăm în paralel cu Ansamblul Ardealul și cu Junii Sibiului, dar cumva m-am putut împărți pentru amândouă. În final am reușit să adun 12 suite de jocuri. Am căutat să fac joc, nu dans, deoarece dans fac mulți. Jocul este o împletire între îmbrăcăminte, muzică și mișcări tradiționale”, e de părere nea Ion.

Momentul retragerii

În 2015, veteranul Ansamblului Folcloric Studențesc Ardealul îi lasă ștafeta lui Sorin Bădiță. „Vă spun sincer, nu mi-a fost deloc ușor la momentul retragerii, dar a trebuit să fac acest pas. Eu sunt tipul de om care face un lucru atâta timp cât crede că poate să-l facă de calitate. În 2015, i-am propus pe Sorin să îmi ia locul. Iar în momentul când i-am predat ștafeta, i-am spus: «Să dea Dumnezeu să faci cât am făcut eu și dacă se poate și mai mult, să mă întreci»”, spune veteranul.

Povestea merge mai departe

În timp ce vorbesc cu nea Ion, ne însoțește și Sorin Bădiță. „Nea Ion a lăsat un material în urmă și probabil că a avut și anumite așteptări de la noi. Preluarea ansamblului am luat-o ca pe o misiune, deoarece în Sibiu este foarte greu să supraviețuiești ca ansamblu. Sunt câteva școli foarte mari și niște branduri, iar lumea tinde să meargă în special după acestea. Dar ne descurcăm, avem un număr de suite moștenite de la nea Ion, dar am creat și noi materialele noastre”, spune Sorin Bădiță.

Cei mai talentați dansatori sunt de pe Valea Hârtibaciului

„La dansurile populare vin în general studenți care provin de pe sate, iar  cei mai buni dansatori sunt de pe Hârtibaci”, spune Sorin uitându-se cu mândrie la mentorul său. Și tot acesta continuă: „Vin tineri, pleacă. Aici este problema, deoarece ca să formezi un dansator, să zicem un băiat, durează trei ani ca să performeze la nivel înalt. Unei fete îi ia un an jumătate. Băieții vin mai greu și se lasă destul de ușor când dau de dificultăți. Dar oricine poate dansa. Noi am lucrat și cu oameni cu handicap și cu surdomuți. Am rămas uimit de felul cum joacă fără să simtă muzica”, spune Sorin.

Nea Ion Terchilă a pus bazele unui ansamblu care a dovedit că poate să crească independent de creatorul său. Ansamblul Folcloric Studențesc Ardealul a reușit în cei peste 30 de ani de la înființare să uimească, să crească talente, să ofere tinerilor disciplină și, ce-i mai important, să-i unească.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

1...975976977...7.017Pagina 976 din 7.017