În urmă cu câteva zile, a fost consemnat al 30-lea caz de femicid în România din 2025, când o femeie din Hunedoara a fost ucisă cu brutalitate în propria locuință. Crima a atras atenția chiar și a președintelui Nicușor Dan. „Este vorba şi de activitatea Parchetului. Ce-am văzut – fără să am o analiză completă asupra fenomenului – este că multe din cazurile astea erau ale unor oameni care au recidivat în astfel de fenomene. (…) Statul român nu dă o impresie de forţă, de fermitate, care să descurajeze tipul acesta de manifestare. Lucrul cel mai important este că legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate într-un termen care încurajează infracţiunea”, a spus Nicușor Dan.

Ce este femicidul

Femicidul este uciderea intenționată a unei femei sau fete, în mod specific motivată de genul ei. Este o formă extremă de violență împotriva femeilor și fetelor, unde moartea este cauzată de un bărbat, din cauza prejudecăților de gen. Femicidul se deosebește de alte tipuri de omor prin faptul că este comutat de ură, dispreț sau o atitudine de superioritate față de femei. 

Femicidul începe să devină cunoscut și mediatizat și la nivelul județului Sibiu, în contextul crimelor domestice care au zguduit în această perioadă România. Chiar dacă în ultimii doi ani în județul Sibiu nu au existat cazuri de femicid, a crescut însă numărul cazurilor de violență domestică și a celui privind emiterea ordinelor de protecție pentru agresori.

Ultimul caz de femicid înregistrat în județul Sibiu este cel petrecut în cartierul Argitecților în 2022, când o tânără și-a pierdut viața în urma agresiunilor fizice la care a fost supusă, după ce inițial se împăcase cu agresorul.

În acest context, Sibiu 100% vă prezintă o analiză a acestor fenomene la nivelul județului, respectiv femicid și violența în familie. Analizăm ce fac autoritățile sibiene, cât de responsabilă e societatea civilă, poziția psihologilor, ce trebuie să facă o persoană abuzată și modul în care aceasta e sprijinită. 

La nivel de județ și în țară

Situația devine una alarmantă și în județul Sibiu. Spre exemplu, în perioada 18-20 iulie 2025, polițiștii sibieni au intervenit la 26 de sesizări privind fapte de violență domestică la nivelul județului. În urma întocmirii formularului de evaluare a riscului, acesta a rezultat pozitiv în cazul a 7 dintre intervenții, motiv pentru care, în perioada specificată, au fost emise 7 ordine de protecție provizorii.

Polițiștii sibieni au fost sesizați prin apel 112 despre faptul că în dimineața aceleiași zile, într-un imobil din orașul Agnita, un bărbat a fost amenințat cu fapte de violență de către soția sa. Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Agnita s-au deplasat cu celeritate la fața locului, stabilind faptul că, la aceeași dată, un bărbat în vârstă de 40 de ani ar fi fost amenințat cu fapte de violență de către soția sa, o femeie în vârstă de 34 de ani, în timp ce ambii s-ar fi aflat la domiciliul comun, din orașul Agnita. În urma întocmirii formularului de evaluare a riscului, care a reieșit pozitiv, polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu împotriva femeii, pe o perioadă de 5 zile.

De asemenea, polițiștii sibieni au fost sesizați despre faptul că într-un imobil din localitatea Cârțișoara o femeie în vârstă de 47 de ani și fiul său de 16 ani, ambii din Cârțișoara, ar fi fost agresați de către partenerul femeii, un bărbat în vârstă de 50 de ani, din localitatea Bărbulețu. Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Avrig s-au deplasat la această intervenție, iar în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile, împotriva bărbatului.

Violența în familie în județ în 2024

În ceea ce priveşte activitatea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii asociate violenţei în familie, la nivelul I.P.J. Sibiu, în anul 2024, au avut loc 3.268 intervenții la cazurile de violență domestică, 2.894 dintre acestea fiind semnalate prin S.N.U.A.U. 112, iar 374 prin alte modalități de sesizare.

Au fost identificate 788 de cazuri cu risc iminent, fiind emise 289 de ordine de protecție provizorii, iar în 499 de cazuri victima a refuzat emiterea acestuia. Au fost emise 289 (+10) de ordine de protecție provizorii, 158 în mediul urban și 131 în mediul rural, iar instanțele de judecată au emis 216 ordine de protecție, 116 dintre acestea provenind din ordine de protecție provizorii.

IGPR – Intervenții pentru prevenirea și investigarea violenței domestice

În urmă cu câteva zile, IGPR, la presiunea mass-media, a dat publicității datele și statisticile privind violența domestică în țară. În primele 6 luni ale anului 2025, polițiștii au emis 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică, dintre care 30.433 în mediul urban și 30.998 în mediul rural. Prevenirea și combaterea violențelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituționale, identificarea și implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenței să fie protejată, iar agresorii să fie trași la răspundere.

La nivel național, în primele 6 luni ale anului 2025, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19% față de primele 6 luni ale anului 2024, de la 28.117 la 22.742 de fapte. Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 17.067 la 12.807 fapte), amenințare (de la 3.574 la 2.738 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii (de la 380 la 344 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă ‘lovirea sau alte violențe’ – 56% (12.807 fapte).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 6.483 de ordine de protecție, 2.271 fiind provenite din ordine de protecție provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.572 infracțiuni. La nivel național, au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 344 de infracțiuni, dintre care 217 în mediul urban și 127 în mediul în rural.

În primele 6 luni ale anului 2025, la nivel național, în 1.248 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. În 4.042 de situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Reamintim faptul că, începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, astfel sistemul a fost operaționalizat în 18 județe, respectiv Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

De asemenea, tot începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.

Reamintim faptul că, începând cu 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcțional în municipiul București și județele Iași, Mureș și Vrancea, reprezentând prima etapă de implementare. A doua etapă de implementare a sistemului informatic a continuat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, atunci când a fost operaționalizat în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea.

Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Polițiștii emit ordine de protecție provizorii în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

De ce nu prevenim femicidele?

Lipsa de cooperare inter-instituțională și a unui răspuns comunitar coordonat sunt cauzele ineficienței autorităților, potrivit unui ONG sibian care are ca scop limitarea acestor fenomene. În mai multe cazuri recente de femei ucise de foști parteneri, existaseră antecedente și plângeri din partea victimelor, deci nu mai putem da vina mereu pe persoana decedată că n-a făcut ce trebuia. Teodora Marcu, cazul unei tinere care a făcut înconjurul României, reclamase la poliție amenințări repetate cu moartea, furt și violare de domiciliu în 2021, dar plângerea a fost gestionată de o structură care se ocupă de violarea datelor informatice și apoi clasată.

Agresorul din județul Mureș fusese chiar încarcerat anterior pentru fapte grave de violență, dar a fost eliberat mai devreme, fără a se evalua corect gradul de reabilitare. În toate aceste cazuri, cooperarea dintre instituții responsabile de prevenirea violenței domestice a lăsat de dorit. Abordarea multi-instituțională este prevăzută prin lege, dar avem lipsă de resurse pentru coordonarea eficace a echipelor multi-disciplinare:

ORDIN nr. 20.266/50/2023Articolul 3(1) Aplicarea măsurilor de prevenire a violenței domestice implică colaborarea interinstituțională și abordarea interdisciplinară de către toate categoriile de profesioniști care interacționează în activitatea zilnică cu victime și agresori, cu accent, în principal, pe intervenția polițiștilor și a specialiștilor din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/direcțiilor de asistență socială/serviciilor publice de asistență socială, denumite în continuare DGASPC/DAS/SPAS.

La nivelul fiecărui județ există o Echipă Interdisciplinară nominalizată ce reunește reprezentanți din Poiliție, servicii sociale, ONGuri etc., dar aceste echipe nu se ocupă concret de cazuistică și de managementul siguranței, așa cum se întâmplă în alte țări (ex. Marea Britanie, Austria: MARAC – conferințe de caz pentru evaluarea complexă a cazurilor cu risc ridicat de letalitate finalizate cu planuri complexe de siguranță ce implică acțiuni din partea tuturor instituțiilor responsabile).

Pentru a putea preveni femicidele, echipele multi-instituționale trebuie să aibă coordonatori bine fomați și dedicați strict acestei sarcini, resurse materiale necesare coordonării și autoritate pentru gestionarea cazuisticii de violență domestică la nivel local.

Puține servicii specializate, care se susțin cu greu

E nevoie de servicii specializate pentru a lucra pe termen lung atât cu victimele, cât și cu agresorii. Într-o relație abuzivă se intră pe nesimțite, dar se iese extrem de greu, riscurile letale cele mai mari fiind adesea când victima se opune voinței agresorului, de exemplu când vrea să plece din relație. Tocmai de aceea, e nevoie de planificarea siguranței și de ajutor specializat, de o rețea întreagă de susținere a nevoilor complexe care pot exista în cazurile de violență domestică.

În județul Sibiu avem atât centre de primire în regim de urgență pentru victimele violenței (Centrul Sf. Ana din subordinea DGASPC Sibiu), dar și adăpostul pe perioadă mai lungă Casa Estera din Mediaș, Centrul de Informare și Consiliere dar și grupurile de sprijin SiEuReusesc gestionate de asociația A.L.E.G., dar și Centrul de consiliere pentru agresori și locuința Victoria gestionate de DGASPC Sibiu. 

„Violența domestică afectează grav și copiii martori, a căror siguranță, sănătate mintală și performanță școală e afectată, iar fără asistență specializată, copiii riscă să ducă mai departe comportamentele cu risc de violență în propriile lor  relații. Totodată, e nevoie de servicii pentru informarea publicului larg despre sistemul de intervenție, despre prin formarea de tipare sănătoase de relaționare și recunoașterea semnelor timpurii de violență – o muncă pe care la Sibiu o face tot A.L.E.G. din resurse proprii.

Din păcate finanțarea pentru centrele gestionate de ONG-uri nu vine de la stat, nici măcar pentru serviciile care îndeplinesc condițiile foarte costisitoare ale acreditării și licențierii, așa că susținerea este foarte dificilă și cu mare consum de timp și resursă umană pentru asigurarea fondurilor din surse private, an de an. În România ar trebui să existe un loc într-un adăpost la fiecare 10.000 de locuitori, conform standardului Consiliului Europei. În multe județe, aceste servicii lipsesc cu desăvârșire, întrucât nu sunt finanțate de autoritățile locale, iar fonduri dedicate de la budgetul național nu există”, susține Camelia Proca, directoarea ALEG Sibiu.  

Nu descurajăm agresorii și comportamentul violent, Un caz concret prezentat de ALEG Sibiu

Două victime la doi ani distanță, același agresor. „O femeie dintr-un alt județ s-a mutat împreună cu partenerul ei în Sibiu. În relația cu partenerul, ea a fost supusă la multiple forme de violență, inclusiv agresiuni fizice grave care au lăsat urme vizibile atestate prin certificat medico-legal. Partenerul a primit un ordin de protecție. În căutarea unui sprijin, femeia a apelat la Centrul de consiliere din cadrul A.L.E.G., unde a primit îndrumare și suport emoțional.

A fost ajutată să înțeleagă tiparele de comportament care indică violența domestică și să ia decizia potrivită pentru siguranța sa, chiar dacă nu era prima dată când încerca să părăsească relația. Momentul decisiv a venit după o agresiune extrem de violentă, care a desfigurat-o și după care a fost alungată din casă în toiul nopții. Reușind să intre din nou în locuință, s-a refugiat în baie, unde, privind în oglindă, s-a văzut plină de sânge. Atunci și-a spus că nu mai vrea să ajungă niciodată în acea stare, să nu se mai poată recunoaște.

Pornind de la această conștientizare, psihologa i-a oferit o mică oglindă pe care să o țină în geantă, cu îndemnul că, ori de câte ori simte tendința de a se întoarce la agresor, să se întrebe pe ea însăși dacă e spre binele ei. În cele din urmă, femeia a decis să se întoarcă la părinții ei, într-un mediu sigur, unde putea să o ia de la capăt. După un timp, a trimis un mesaj către Centrul de consiliere, exprimându-și recunoștința și asigurându-ne că este bine.

Aproximativ doi ani mai târziu, centrul de consiliere e contactat de o altă femeie care relatează situația dificilă prin care trece, implicând tot acte de violență extremă. În urma discuțiilor despre modul în care se comporta partenerul abuzator, am descoperit că era vorba despre același agresor, care și de acea dată a primit un ordin de protecție. Cu toate acestea, ordinul nu l-a împiedicat să ia legătura cu victima, să o hărțuiască și să încerce să o manipuleze pentru a o determina să rămână în relație. După ce a realizat că partenerul este o persoană cu istoric de violență și că nu este singura care a trecut prin astfel de experiențe cu el, a început să înțeleagă că nu poartă vina pentru ceea ce s-a întâmplat și a fost deschisă să primească mai mult ajutor specializat.

Deși bărbatul avea un istoric bine documentat de violență, confirmat prin mai multe ordine de protecție, comportamentul său nu a suferit nicio îmbunătățire. La un moment dat a fost trimis la consiliere, dar a mers numai pentru a obține o adeverință. Lipsa asumării responsabilității și absența conștientizării gravității faptelor comise au făcut ca acesta să nu manifeste nicio dorință reală de schimbare. În loc să își corecteze atitudinea, el a continuat să repete aceleași tipare abuzive, exercitând control și manipulare în toate relațiile sale”.

„Această repetare a comportamentului cu mai multe victime ilustrează că dacă ne concentrăm doar asupra victimelor, nu vom opri violența domestică. Arată tocmai importanța implementării unor măsuri mai ferme pentru descurajarea agresorilor, care să îmbine sancțiunile legale cu programe obligatorii de reabilitare. Aceste programe ar trebui să îi responsabilizeze pe agresori, să îi ajute să înțeleagă efectele nocive ale comportamentului lor violent, care le subminează chiar agresorilor înșiși șansele de a avea relații împlinitoare. Din păcate, violența bărbaților este considerată aproape inevitabilă, sinonimă cu masculinitatea. Lipsesc eforturile de a încuraja o masculinitate pașnică, bazată pe relaționare sănătoasă.

Ar trebui să existe servicii de informare despre cauzele și efectele violenței domestice și altor forme de violență (cum ar fi hărțuirea la muncă) și o educație serioasă în școală pentru non-violență și relaționare de la egal la egal”, afirmă Camelia Proca, directoarea ALEG Sibiu.

Aceasta spune că până în 2027, statul român trebuie să transpună în legislația românească o directivă europeană, adoptată în 2024, privind protecția minorilor victime ale violenței domestice sau martorilor minori la violența fizică din familie. Se vorbește despre asistență pentru reintegrarea lor, juridică și psiholoică, și chiar plata unor despăgubiri financiare pentru aceștia.               

Există și câteva alte materiale sugerate de ALEG Sibiu: Raport Special al Avocatului Poporului pe Violența Domestică: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://avp.ro/wp-content/uploads/2025/04/Raport-special-violenta-domestica.pdf; Asistență pentru victime: https://anes.gov.ro/asistenta-pentru-victime/; Managementul violenței în mediul școlar:  https://edu.ro/management_cazuri_violenta  

Bugetul anual al centrului de consiliere A.L.E.G. pe violență domestică este între 28.000 – 30.000 euro, pentru județul Sibiu.

DGASPC Sibiu despre cele două fenomene în județul Sibiu. Date concrete

Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului. Are loc acasă, pe stradă, la școală, la locul de muncă, uneori chiar sub formă de crimă organizată, afectează femeile indiferent de etnie, rasă, venit sau educație. Cel mai adesea, femeile sunt victimele propriilor parteneri. Acestea speră că partenerul se va schimba sau nu văd nicio alternativă. Violența care se repetă devine, de obicei,  și mai severă. Violența domestică este în creștere, iar numărul victimelor care raportează situatii de violență a crescut semnificativ. Din fericire, DGASPC Sibiu nu a înregistrat în ultimii 2 ani cazuri de femicid.

Astfel, conform prevederilor Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, la nivelul DGASPC Sibiu, victimele violenței domestice pot beneficia de următoarele servicii sociale:    

– găzduire pe o perioadă determinată  în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgență pentru Victimele Violenței Domestice „Sf. Ana’’;                                                      

– găzduire în cadrul Locuinței Protejate „Victoria’’ pe o perioadă determinată;                         

– consiliere pentru agresor în cadrul Centrului de Consiliere pentru Agresori, aflat în Municipiul Sibiu, strada Mitropoliei, numărul 2, județ Sibiu (pe bază de opțiune voluntară sau după caz, potrivit măsurilor dispuse de către instanța judecătorească/serviciul de probațiune);     

În 2023 au fost inregistrate 140 de sesizari privind situații de violență domestică, 66 de victime fiind găzduite în cadrul CPRU Sf. Ana. 

În anul 2024, 394 de sesizari au implicat violența domestică. 115 victime au beneficiat de servicii sociale în cadrul DGASPC Sibiu. Victimele au beneficiat și de serviciile Locuinței Protejate „Victoria” pentru o perioadă mai lungă de timp, ținând cont de situația de risc și vulnerabilitate în care se aflau.

Există și un centru pentru consiliere agresori

Scopul serviciului social Centrul de consiliere pentru agresori (CCA) din cadrul instituției sibiene este de a preveni și combate violența domestică, prin furnizarea și facilitarea accesului agresorilor victimelor violenței domestice la servicii de consiliere psihologică, consiliere socială, orientare vocațională, reabilitare și reinserție socio-profesională, precum și servicii de consiliere și mediere familială, pe bază de opțiune voluntară sau, după caz, potrivit măsurilor dispuse de către instanța judecătorească ori în baza documentelor de referire întocmite de către managerul de caz.

Centrul oferă servicii gratuite, de consiliere pentru 10 agresori. Centrul de consiliere pentru agresori oferă serviciile de reabilitare care includ consiliere psihologică, precum şi alte tipuri de servicii/programe:

– Programe individuale de educaţie şi consiliere pentru reducerea comportamentului violent şi de control asupra membrilor familiei;

– Programe individuale de educaţie şi consiliere pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă prosocială: controlul furiei, rezolvare de conflicte, rezolvare de probleme, comunicare non-violentă;

– Programe de dezvoltare a abilităţilor parentale conţinând cel puţin drepturile copilului, relaţionarea şi comunicarea cu copilul/copii biologici sau şi partenerului de viaţă.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu desfășoară anual campanii de promovare a serviciilor destinate victimelor violentei domestice, acestea având ca obiectiv general prevenirea și combaterea violenței domestice. „Este esențial ca autoritățile, organizatiile non-guvernamentale și comunitatea sa coopereze pentru a preveni, combate și sanctiona violența domestică.

DGASPC Sibiu adopta o politică de toleranța zero față de violența domestică, protejarea victimelor este o prioritate, iar respectarea demnității umane, un principiu fundamental în construcția unei societăți democratice și echilibrate”, susțin reprezentanții DGASPC Sibiu.

Cazurile de violență pot fi sesizate:                                                                                                

– în scris, la sediul DGASPC Sibiu, strada Mitropoliei, numărul 2 Sibiu / prin email la adresa [email protected], sau telefonic la numerele de telefon: centrala 0269/232066 tasta 2, Compartiment Violență Domestică: 0269/215177;

– linia telefonică națională pusa la dispoziție de ANES, 24/7 la numărul de telefon 0800500333 destinată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane.

Pașii pe care trebuie să-i urmeze o victimă a violenței domestice pentru a cere sprijinul DGASPC

Pașii care trebuie urmați de o persoană care este victima a violenței în familie:  Sunați la 112, și explicați la telefon exact ce vi se întâmplă și unde vă aflați; Cereți și păstrați copii ale constatărilor Poliției sau plângerilor făcute de dumneavoastră. În cazul în care agresorul este considerat periculos, polițistul are dreptul să îl rețină timp de 24 de ore iar dvs să beneficiați de un ordin de protecția provizoriu, prin care să se poată dispune una sau mai multe măsuri sau interdictii cf. L.217/2003.

Obțineți un certificat medico-legal pentru a putea dovedi violența, în situația în care victima prezintă urme de agresiune fizică. Acesta este eliberat de către medicul legist sau în urma evaluării în cadrul UPU/medic de familie. Depuneți la Judecătorie cererea pentru emiterea ordinului de protecție. Pentru a fi judecată de urgență, cererea trebuie completată cât mai amănunțit, iar la dosar depuneți și alte dovezi: certificat medico-legal, procese verbale ale Poliției, etc. Apelați la un serviciu specializat din cadrul DGASPC Sibiu, în vederea găzduirii și îndrumării obținerii ordinului de protecție, cât și cu privire la obținerea altor drepturi.

De asemenea, în cadrul DGASPC Sibiu este înființat Compartimentul Violenţă Domestică care implementează  la nivel instituţional prevederile Legii 217/2003 actualizată şi HG 49/2011, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi organizaţiile private pentru atingerea acestui scop. Compartimentul sus-menționat asigură servicii de asistență și protecție individualizată victimelor violenței domestice și familiilor acestora, în conformitate cu OUG nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor și a altor acte normative, identifică în procesul de evaluare nevoile de asistență și protecție, precum și a serviciilor de sprijin și protecție adecvate pentru fiecare victimă în parte, întocmește referatul/ raportul de evaluare care trebuie să conțină nevoile de protecție specifice victimei, tipurile de servicii de sprijin și protecție de care victima poate beneficia, pune la dispoziția organelor judiciare, în condițiile legii, referatul/raportul de evaluare, în cazul în care victima participă la procesul penal în calitate de martor, persoană vătămată sau parte civilă, dezvoltă parteneriate și colaborează cu organizații neguvernamentale și cu alți reprezentanți ai societății civile în vederea acordării și diversificării serviciilor destinate victimelor violenței domestice și familiilor acestora, realizează intervenţia pe caz şi colaborarea multidisciplinară şi interinstituţională în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Specialiștii Compartimentului Violenţă Domestică din cadrul DGASPC Sibiu oferă servicii de informare cu privire la drepturile de care pot beneficia victimele violenţei domestice, asigură beneficiarilor servicii de asistenţă şi consiliere pentru depăşirea situaţiilor de criză şi soluţionarea adecvată a cazurilor expuse sau semnalate de către aceştia, desfăşoară activităţi de evaluare a riscului, nevoilor imediate ale clientului şi potenţialul risc privind expunerea copilului la situaţii de violență în familie; mediază situaţiile conflictuale şi asigură consiliere suportivă, elaborează actele necesare pentru admiterea victimelor violenţei domestice într-un adăpost sau centru specializat, implementează managementul de caz pentru adultul şi/sau copilul victime/victimă ale/a violenţei în familie care rămân în familie ori sunt găzduiţi împreună cu mama lor în adăpost sau centru şi pentru care se întocmește planul de reabilitare şi/sau reintegrare socială, efectuează evaluarea detaliată în context socio-familial şi întocmeşte planul de reabilitare şi/ sau reintegrare socială pentru adultul şi/ sau copilul victime/ victimă ale/ a violenţei în familie care rămân în familie ori sunt găzduiţi împreună cu mama lor în adăpost sau centru.

Neajunsuri de tot felul

„Principalele probleme cu care ne confruntăm o reprezintă faptul ca la nivel local nu sunt dezvoltate servicii sociale care să sprijine victimele în reintegrarea socio-profesională, atunci când aceasta alege separarea definitivă de agresor și începerea unei vieți independente; agresorii încă nu acceptă să se prezinte de bună voie la recomandarea DGASPC/SPAS/DAS/ONG la serviciile de consiliere oferite gratuit de centrul pentru agresori, ci doar în situația în care sunt obligați printr-o sentința de Serviciul de Probațiune; absența centrelor de recuperare pentru victimele violenței domestice în familie (singurul care există în momentul de față, cu o capacitate de 24 de locuri, este la Mediaș în cadrul Asociației Casa de Femei Creștină Germană); victimele se întorc la agresor”, ne-au răspuns responsabilii instituției sibiene, la solicitarea Sibiu 100%.

La nivelul județului Sibiu, DGASPC colaborează în domeniul violenței domestice cu Asociația ALEG, Asociația Casa de Femei Creștină Germană „Estera” Mediaș,  Asociația LUTHELO. 

Psiholog Eniko Gall: „Cele mai multe relații abuzive nu debutează cu violență, ci cu afecțiune și încredere”

„Toată lumea dă sfaturi victimelor ce să facă, dar prea rar se vorbește despre ce putem face noi, ca specialiști, vecini, colegi sau simpli membri ai comunității, care întâlnim persoane afectate de violența domestică și ne întrebăm de ce nu pleacă. Este esențial să privim dincolo de aparențe și să înțelegem mecanismele psihologice și obstacolele interne și externe care fac această decizie atât de dificilă. Cele mai multe relații abuzive nu debutează cu violență, ci cu afecțiune și încredere, ceea ce transformă acceptarea evoluției lor către control și agresiune într-un proces extrem de complex și dureros.

A rămâne într-o relație abuzivă nu este niciodată o alegere simplă și nu reflectă lipsa de voință, ci o realitate complexă, marcată de frică, dependență emoțională, presiuni sociale, teama de necunoscut și de traiul pe cont propriu, lipsa resurselor financiare sau lipsa unor repere pentru relaționare sănătoasă.

Pentru a sprijini cu adevărat persoanele aflate în astfel de situații, este important să renunțăm la blamare și la presupuneri, să întrebăm sincer cum putem ajuta, să le punem la îndemână surse de informare, să transmitem că le suntem alături oricând au nevoie și, atunci când nu pot cere sprijin, să ne implicăm în identificarea resurselor necesare sau chiar împărtășirea poveștilor de succes ale unor femei, oferind astfel încredere și curaj că se poate”, afirmă Eniko Gall, psihologă Centrul de consiliere A.L.E.G.

În ultimii 2 ani, aproape 400 de persoane au apelat la serviciile de consiliere ale centrului ALEG Sibiu. Acestea au fost consiliate individual, în grup de sprijin sau au primit sfaturi pentru asistență juridică sau mentorat. În 2024, au apelat la specialiștii centrului în jur de 300 de sibieni, în timp ce în acest an au venit aproape 100 de persoane.     

Spre o nouă legislație pentru combaterea violenței în familie și prevenirea femicidului

Luminița Popescu, secretar de stat al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse, a avizat, miercuri, favorabil, un proiect important al Ministerului Muncii Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care vine în sprijinul victimelor violenței domestice, pentru reintegrarea facilă  în muncă și, implicit, transferul către o viață independentă. Prin modificările aduse legislației, victimele violenței domestice, protejate prin ordin de protecție sunt recunoscute, oficial, ca persoane vulnerabile, cu acces dificil la piața muncii.

Asta înseamnă că statul le oferă sprijin suplimentar pentru a-și găsi un loc de muncă. Ce prevede noua reglementare? Angajatorii care oferă un loc de muncă, pe perioadă nedeterminată, unei persoane aflate în această situație, pot primi un sprijin financiar de 2.250 lei/lună timp de un an, cu condiția ca persoana să rămână angajată cel puțin 18 luni. Pentru a beneficia de acest sprijin, sunt necesare câteva documente simple, precum: actul de identitate (copie), dovada angajării, declarație că nu aveau alt loc de muncă la data angajării, dovada că sunt protejate printr-un ordin de protecție (provizoriu sau definitiv).

Verificarea ordinului de protecție se face de către Poliția Română sau Direcția pentru Evidența Persoanelor, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. Acest pas este un semn clar că statul își asumă rolul important de susținere a reintegrării  în societate a victimelor violenței, oferindu-le nu doar protecție, ci și o șansă reală la independență și stabilitate.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.