Românii din ţară şi cei din diaspora sunt aşteptaţi, duminică, la urne, să îşi aleagă viitorul preşedinte, pentru un mandat de cinci ani. 14 candidaţi îşi dispută fotoliul de la Cotroceni în primul tur al alegerilor prezidenţiale, programat pe 24 noiembrie. Este acelaşi număr de candidaţi ca la primul tur al scrutinelor din 2014 şi 2019. Dintre cei 14, doar doi vor merge mai departe, în turul al doilea, programat pentru data de 8 decembrie.
Este al 9-lea scrutin prezidenţial de după Revoluţia din decembrie 1989, iar prezenţa la urne la turul I a scăzut la fiecare rundă de alegeri prezidenţiale: 1990 – 86,19%, 1992 – 76,29%, 1996 – 76,01%, 2000 – 65,31%, 2004 – 58,51%, 2009 – 54,37%, 2014 – 53,18%, 2019 – 51,18%.
De această dată, în competiția prezidențială sunt înscriși 14 competitori.
Îi vom prezenta pe fiecare în parte, în ordinea înscrierii lor pe buletinul de vot.
Poziţia nr. 1: ELENA LASCONI (Uniunea Salvaţi România). Elena Lasconi este în prezent primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Haţeg. A absolvit Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Şcoala BBC – Televiziune (1999) şi este economist licenţiat al ASE Bucureşti, Managementul turismului şi comerţului (2001). A urmat cursuri în domeniile absorbţie, legislaţie, reglementări Fonduri Europene în ţară şi la Bruxelles. A fost realizator de radio şi director de programe la Radio T5 ABC (1995 – 1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996 – 2020). A câştigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel reprezentând alianţa USR PLUS şi a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianţa Dreapta Unită. Candidează cu sloganul electoral „O Românie pentru toţi, nu doar pentru unii”.
Poziţia nr. 2: GEORGE SIMION (Alianţa pentru Unirea Românilor). George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focşani. A absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (2005) şi este licenţiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti (2008). A absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. A fost, în 2006, lider al grupării „Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mişcării de stradă din 1990 şi care a promovat mesajul „Basarabia e România”. A înfiinţat, în 2011, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 şi, în 2017, „Alianţa pentru Centenar”, alături de alte organizaţii din România, Republica Moldova şi diaspora. Pe 1 decembrie 2019 a înfiinţat partidul Alianţa pentru Unirea Românilor, al cărui preşedinte a devenit pe 27 martie 2022. În urma alegerilor parlamentare din 2020 a obţinut un mandat de deputat. Candidează sub sloganul „Facem istorie prin curaj!”.
Poziţia nr. 3: MARCEL CIOLACU (Partidul Social Democrat). Marcel Ciolacu este în prezent prim-ministru al României. S-a născut la 28 noiembrie 1967, în Buzău. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti (1991 – 1995), cursuri postuniversitare în Management şi finanţare locală la Universitatea Ecologică din Bucureşti (2004) şi „Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti (2008 – 2009), precum şi studii de masterat în Managementul finanţelor publice, la SNSPA Bucureşti (2010 – 2012). Este preşedinte al Partidului Social Democrat (din august 2020), fiind membru din 1990. A fost consilier juridic în cadrul ALCOM SRL (1998 – 2007), prefect interimar al judeţului Buzău (noiembrie 2004), consilier judeţean (2004 – 2008), director executiv la URBIS SERV SRL (2007 – 2008), viceprimar al municipiului Buzău (2008 – 2012). A fost ales deputat din partea PSD în circumscripţia electorală nr. 10 Buzău la alegerile din 2012, 2016 şi 2020. Ciolacu a fost vicepremier fără portofoliu (2017 – 2018) şi a deţinut şi funcţia de ministru interimar al Apărării (6 – 12 septembrie 2017). Pe 13 iunie 2023, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Candidează sub sloganul electoral „Viziune pentru naţiune”.
Poziţia nr. 4: NICOLAE CIUCĂ (Partidul Naţional Liberal). Nicolae Ciucă este în prezent preşedinte al Senatului României. S-a născut la 7 februarie 1967, în Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova (1985), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (1988), Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş (1990), Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite (1995), şi mai multe cursuri în cadrul centrelor PfP Bucureşti şi Ankara (1997).
În cadrul Armatei, a avansat de la comandant de pluton (Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”, Craiova, 1988 – 1989), ofiţer de stat major (Biroul operaţii, Craiova, 1992 – 1996 şi 1997 – 1998, misiunea „UNAVEM III”, Angola, 1996 – 1997), şef de stat major (Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova, 1998 – 2001, Batalionul 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, 2000), comandant (2004 – 2014) la şef al Statului Major al Forţelor Terestre (2014), locţiitor al şefului Statului Major General (2014 – 2015) şi şef al Statului Major al Apărării (2015 – 2019). A fost ministru al Apărării Naţionale (4 noiembrie 2019 – 14 martie 2020), prim-ministru interimar (2020) şi ministru al Apărării Naţionale (decembrie 2020; 2020 – 2021). În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator pe listele Partidului Naţional Liberal. A deţinut funcţia de prim-ministru al României (decembrie 2021 – 12 iunie 2023), iar pe 13 iunie 2023 a fost ales preşedinte al Senatului. Este preşedintele PNL din 10 aprilie 2022. Candidează cu sloganul „Cu onoare şi credinţă în slujba ţării”.
Poziţia nr. 5: HUNOR KELEMEN (Uniunea Democrată Maghiară din România). Hunor Kelemen este deputat. S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cîrţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998). Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997 a fost redactor la revista culturală „Korunk”. În 1997 a devenit membru UDMR, iar din 2011 este preşedinte al formaţiunii.
A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997 – 2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012; 9 februarie 2012 – 7 mai 2012); vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie – octombrie 2014), vicepremier (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021; 25 noiembrie 2021 – iunie 2023). Este deputat UDMR începând din 2000.A mai candidat la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 2009, 2014 şi 2019. La acest scrutin candidează sub sloganul „Respekt pentru toţi”.
Poziţia nr. 6: MIRCEA GEOANĂ (candidat independent). Mircea Geoană a fost secretar general adjunct al NATO (2019 – 2024). S-a născut la 14 iulie 1958, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti (1983 – 1990). Din 1987, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti. A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa.
În 1991, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene. În 1994, a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO. În 1995, a fost numit director al Direcţiei Generale pentru Europa, America de Nord, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. A fost şi purtător de cuvânt al MAE (1993 – 1995). În februarie 1996, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii.A fost ministru al Afacerilor Externe (2000 – 2004) şi preşedinte al Senatului (decembrie 2008 – noiembrie 2011). Din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat (2005 – 2010), a candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, dar a pierdut în turul al doilea de scrutin în faţa lui Traian Băsescu. Sloganul său electoral este „Viziune. Respect”.
Poziţia nr. 7: ANA BIRCHALL (candidat independent). Ana Birchall este avocat. S-a născut la 30 august 1973, în Mizil, judeţul Prahova. A absolvit Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale „Nicolae Titulescu” (1996), fiind licenţiată în Ştiinţe Juridice la Universitatea Bucureşti. A absolvit cursuri de masterat (2000) şi de doctorat (2002) la Yale Law School, SUA.
A fost şef Oficiu Juridic la Omniasig S.A. (1996 – 1998); avocat în cadrul firmelor White & Case LLP New York (2002 – 2003) şi al reprezentanţei din Bucureşti (2008 – 2010), Biriş Goran (2010 – 2012), Muşat şi Asociaţii (2012); consilier la MAE (2003 – 2004), lector universitar la Universitatea „Dimitrie Cantemir” Bucureşti (din 2005), consilier al prim-ministrului (iulie – decembrie 2012). A fost membru PSD (2005 – 2019), fiind aleasă deputat în circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui la alegerile din 2012 şi 2016. A deţinut funcţia de reprezentant special pentru proiecte strategice şi relaţii internaţionale la Nuclearelectrica (2022 – 2024).
Candidează sub sloganul electoral „Clădim România încrederii”.
Poziţia nr. 8: ALEXANDRA BERTALAN-PĂCURARU (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională). Alexandra Bertalan-Păcuraru este cofondator şi coordonator naţional al Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională. S-a născut la 30 iunie 1987, la Galaţi. A prezentat emisiunea „8 într-o barcă”, difuzată de TVR2. A fost realizator şi moderator al emisiunilor „România Suverană” şi „Caravana România Suverană” la postul de televiziune Realitatea. Deţine calitatatea de asociat în cadrul companiilor ABP Consulting, Geopol International, Grup Financiar SA, Prestige Media Phg, Strategies Research Investments International şi Strategic Metals Investments.
Candidează sub sloganul electoral: „România se înalţă cu demnitate”.
Poziţia nr. 9: SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU (Partidul Noua Românie). Sebastian-Constantin Popescu este preşedintele Partidului Noua Românie. S-a născut pe 12 februarie 1982, în Balş, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (2006). A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în Bucureşti, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP şi preşedinte al Asociaţiei Romanian Tenis Premium. În 2015, a fondat PNR. A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2019. Sloganul său electoral, de la aceste alegeri, este: „Un preşedinte în slujba României”.
Poziţia nr. 10: LUDOVIC ORBAN (Forţa Dreptei). Ludovic Orban este deputat şi preşedinte al formaţiunii Forţa Dreptei. S-a născut la 25 mai 1963, la Braşov. Este absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988) şi de studii postuniversitare la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (1993). A debutat ca inginer stagiar la Izolatorul Târgu Secuiesc (1988 – 1990), apoi a fost inginer tehnolog la „Tractorul Braşov” (1990 – 1991); redactor la cotidianul „Viitorul Românesc” (1991 – 1992); director Relaţii Publice în cadrul Agenţiei de Politici Energetice din România (1997 – 1998); secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999); secretar de stat, şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000); secretar de stat, preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (2000 – 2001); viceprimar general al Capitalei (2004 – 2007), ministru al Transporturilor (2007 – 2008).
În 1992, a devenit membru al PNL, ocupând funcţiile de preşedinte al PNL Bucureşti (2002 – 2010), prim-vicepreşedinte al PNL (2009 – 2010) şi preşedinte al PNL (2017 – 2021). Începând din 2008, a câştigat trei mandate consecutive de deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. A fost preşedinte al Camerei Deputaţilor (2020 – 2021). A fost prim-ministru al României (noiembrie 2019 – martie 2020; martie – decembrie 2020). În decembrie 2021, a fondat partidul Forţa Dreptei.
Candidează cu sloganul „Cinstit cu românii”.
Poziţia nr. 11: CĂLIN GEORGESCU (candidat independent). Călin Georgescu este cadru didactic asociat la Universitatea din Piteşti (din septembrie 2021). S-a născut la 26 martie 1962, la Bucureşti. A absolvit studii de masterat la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului (1986) şi de doctorat în Pedologie (1999), în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, urmând studii în securitate şi apărare naţională în cadrul Colegiului Naţional de Apărare (2007).
A fost inginer la IEELIF Făgăraş (1986 – 1990) şi la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare (1990 – 1991); şef al Biroului senatorial pentru Mediu din Parlamentul României (1991); consilier al ministrului Mediului (1992); preşedinte al Asociaţiei Tineretului Ecologist din România (1993 – 1996); secretar general în Ministerul Mediului (1997 – 1998); director al Direcţiei de Organizaţii Economice Internaţionale din MAE (2004 – 2005); manager de proiect în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (1996 – 1997, 1998 – 2008); director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, coordonator al proiectului „Reprofesionalizarea României” (2006 – 2012) şi al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (2000 – 2011), raportor special al ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra drepturilor omului la OHCHR Geneva (2011 – 2013), preşedinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma (2013 – 2015), consilier special al directorului general al ONU (2015 – 2016). Din 2016, este consultant internaţional pe probleme de protecţia mediului şi dezvoltare durabilă. Sloganul său electoral este „Refacem România”.
Poziţia nr. 12: CRISTIAN DIACONESCU (candidat independent). Cristian Diaconescu este avocat. S-a născut la 2 iulie 1959, la Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti (1983), a urmat cursurile de specializare ale Centrului de Prevenirea Conflictelor în domeniul Măsurilor pentru Creşterea Încrederii şi Securităţii în Europa (1992) şi mai târziu studii de doctorat în Ştiinţe juridice (2007).
A fost judecător la Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov, la Judecătoria Sectorului 4 şi la Tribunalul Bucureşti (1983 – 1990). Diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv la Misiunea Permanentă a României pe lângă OSCE (1990 – 2004), a fost secretar general adjunct şi ambasador la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (2000 – 2001). A obţinut un mandat de senator de Constanţa pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR, în urma alegerilor din 2004. În 2004, a fost numit ministru al Justiţiei, finalizând negocierile privind Justiţia şi Afacerile Interne pentru aderarea României la Uniunea Europeană; apoi a deţinut portofoliul de ministru al Afacerilor Externe (2008 – 2009; 2012).
A mai deţinut funcţia de consultant pentru relaţii externe şi şef al Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale (2012 – 2014). A fost vicepreşedinte al PSD (2005 – 2010), preşedinte de onoare al UNPR (2010 – 2012). În 2013, s-a aflat printre iniţiatorii proiectului Fundaţia Mişcarea Populară, iar în 2014 s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară.Din 2013, este membru al Grupului Eminent al CTBTO din cadrul ONU şi profesor de Drept Internaţional, iar din 2016 profesor invitat la Universitatea Americană din Kuweit. În aprilie 2024, a fondat platforma independentă „Respect pentru România”, în calitate de preşedinte. Candidează cu sloganul electoral: „Preşedinte pentru România respectată”.
Poziţia nr. 13: CRISTIAN TERHEŞ (Partidul Naţional Conservator Român). Cristian Terheş este europarlamentar în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău. De profesie teolog şi specialist în comunicare, Cristian Terheş a fost preot şi director de business intelligence. În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 – pe lista AUR. A fost membru al Partidului Social Democrat (2019 – 2020) şi al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (2020 – 2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2019 – 2020). Sloganul său electoral este „Credincios Naţiunii Române”.
Poziţia nr. 14: SILVIU PREDOIU (Partidul Liga Acţiunii Naţionale). Silviu Predoiu a fost ofiţer de informaţii externe. S-a născut în 1958, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti. Şi-a început cariera managerială în 1998, ca şef de birou şi apoi şef de serviciu; a fost numit şef de direcţie la Combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus Direcţia de anti-terorism, iar din 2003 a fost şef de direcţie în structura de securitate a SIE. În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deţinut o perioadă funcţia de director interimar al SIE. A înfiinţat Asociaţia „România, implică-te!” şi, ulterior, Partidul Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Candidează cu sloganul „Meriţi un preşedinte în serviciul tău!”.
Atribuțiile președintelui
Conform Constituţiei României (articolul 80), Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive, precizează Legea fundamentală, informează Agerpres.ro.
Candidați la prezidențiale 1990-2024
În ultimii 35 de ani de alegeri libere, în turul I al prezidenţialelor au candidat:
1990 – Ion Iliescu, Ion Raţiu, Radu Câmpeanu;
1992 – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Gheorghe Funar, Ioan Mânzatu, Caius Traian Dragomir, Mircea Druc;
1996 – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar, Gyorgy Frunda, Nicolae Manolescu, Radu Câmpeanu, Adrian Păunescu, Ioan Pop de Popa, Tudor Mohora, George Muntean, Constantin Niculescu, Constantin Mudava, Nuţu Anghelina, Nicolae Militaru;
2000 – Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, Gyorgy Frunda, Petre Roman, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Eduard Manole, Graziela-Elena Bîrlă, Paul-Philippe Hohenzollern, Ion Sasu, Niculae Cerveni; 2004 – Adrian Năstase, Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, Marko Bela, Gheorghe C. Ciuhandu, George Becali, Petre Roman, Gheorghe Dinu, Marian Petre Miluţ, Ovidiu Tudorici, Aurel Rădulescu, Raj Tunaru;
2009 – Crin Antonescu, Mircea Geoană, Kelemen Hunor, Traian Băsescu, Sorin Oprescu, George Becali, Ovidiu Iane, Eduard Manole, Corneliu Vadim Tudor, Remus Cernea, Constantin Potârcă, Constantin Rotaru;
2014 – Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Teodor Meleşcanu, Szilagyi Zsolt, Gheorghe Funar, William Brînză, Constantin Rotaru, Mirel Mircea Amariţei;
2019 – Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor, Viorica Dăncilă, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian-Constantin Popescu, John-Ion Banu, Mircea Diaconu, Bogdan Stanoevici, Ramona-Ioana Bruynseels, Viorel Cataramă, Alexandru Cumpănaşu.
Noutăți electorale
Preşedintele AEP, Toni Greblă, a anunţat, marţi, că, în premieră, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi cu Institutul Naţional de Statistică, a fost realizat un program prin care va exista posibilitatea ca rezultatele la alegerile prezidenţiale să fie urmărite în timp real. „Dacă vorbim de rezultatul alegerilor, aş vrea să spun că, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică, sunt realizate două softuri, două programe prin care, pe de o parte, în timp real va fi cunoscută prezenţa la vot per total pe ţară, pe judeţe, pe localităţi, pe secţii de votare, astfel încât fiecare cetăţean al României poate să ştie la orice moment câţi au votat în toate secţiile de votare, câţi au votat pe ţară, câţi au votat în oraşul lor, în localitatea lor în judeţul lor”, a afirmat Toni Greblă.
Acesta a adăugat că după ora 21,00, pe măsură ce procesele verbale şi materialele necesare votării sunt trimise Birourilor electorale judeţene, verificate şi urcate în sistem, „în mod instantaneu” rezultatul va fi afişat pe site-ul Biroului Electoral Central şi al Autorităţii Electorale Permanente şi ”va putea fi văzut în timp real care este rezultatul votării pentru fiecare din cei 14 competitori înscrişi în cursa pentru desemnarea preşedintelui României”.
De asemenea, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a transmis că a dezvoltat o nouă funcţionalitate pentru site-ul prezenta.roaep.ro, odată cu alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie 2024, „în conformitate cu cerinţele operaţionale ale Autorităţii Electorale Permanente şi prevăzute în Decizia BEC nr. 151D din 14.11.2024”.
„Astfel, toţi cei interesaţi vor putea urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obţinute de către candidaţi, pe măsură ce preşedintele şi membrii secţiilor de votare transmit digital procesele-verbale cu voturile exprimate. Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afişarea rezultatelor: în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre. De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezenţa alegătorilor în secţiile de votare, fotografiile proceselor-verbale şi alte date de transparenţă”, a explicat STS.
Totodată, atât site-ul prezenta.roaep.ro, cât şi site-ul voting.roaep.ro vor fi disponibile începând cu deschiderea oficială a votării, potrivit agerpres.ro.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, STS a instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secţiile de votare, iar din punct de vedere tehnic a configurat, instalat şi pus la dispoziţie sisteme informatice, echipamente de reţea şi de telecomunicaţii, tablete şi telefoane, a mai arătat sursa citată. Greblă a precizat, marţi, la o conferinţă de presă, că pentru alegerile prezidenţiale au fost organizate 18.968 de secţii de votare la nivel naţional şi 950 de secţii în străinătate.
El a spus că au fost tipărite aproximativ 19 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale, care au ajuns la prefecturi şi urmează să fie distribuite sâmbătă în secţiile de votare, împreună cu ştampilele, procesele verbale şi toate materialele necesare.
Până la data limită, au fost primite 6.721 de solicitări de vot prin corespondenţă, au fost expediate 6.283 de plicuri conţinând buletinul de vot, pentru că aceştia îndeplineau condiţiile de reşedinţă în străinătate şi, până în prezent, 2.531 de români au votat prin corespondenţă, a mai spus Greblă.
Şeful AEP a arătat că se aşteaptă, cu trei zile înaintea votării, să vină plicurile cu votul prin corespondenţă din străinătate, menţionând, însă, că există zone în care poşta funcţionează mai greu şi plicurile ar putea să nu ajungă. Greblă a menţionat că în această situaţie AEP îi va contacta pe cei ale căror plicuri nu au ajuns cu trei zile înainte de vot şi îi va informa că au posibilitatea să voteze la orice secţie de vot din străinătate. „Niciunul nu va fi lipsit de posibilitate de a vota”, a adăugat şeful AEP.
Există posibilitatea ca preşedintele secţiei de votare să prelungească votarea până când ultimul alegător aflat în incinta secţiei să poată să-şi exercite dreptul de vot. Prelungirea votării se face până la 23,59 minute, când sistemul electronic se închide şi nu se va mai putea vota în nicio secţie.
