Guvernul a publicat proiectul de buget pentru 2026, un document care încearcă să echilibreze două realități economice dificile: un deficit bugetar ridicat și nevoia de a continua investițiile publice, în special cele finanțate din fonduri europene.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei. Diferența dintre acestea generează un deficit de aproximativ 135,7 miliarde lei.
În același timp, bugetul include credite de angajament de peste 712 miliarde lei, ceea ce reprezintă promisiuni de finanțare pentru proiecte care se vor desfășura pe mai mulți ani, potrivit HotNews..
Mesajul principal al proiectului este clar: statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează, dar încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în derulare.
Bugetele locale depind în continuare de transferuri de la stat
O componentă importantă a bugetului este redistribuirea resurselor către autoritățile locale.
Astfel, aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate către bugetele locale pentru finanțarea unor domenii esențiale precum: protecția copilului, sistemul de asistență social, transportul elevilor și programe educaționale.
În același timp, veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite între nivelurile administrației locale după următoarea formulă:
-63% către comune, orașe și municipii
-15% către consiliile județene
-6% către fonduri gestionate de consiliile județene
-14% într-un mecanism național de echilibrare
-2% pentru finanțarea instituțiilor locale de spectacole.
Prin această formulă, Guvernul Bolojan încearcă să reducă diferențele de dezvoltare dintre localitățile bogate și cele cu venituri mai mici.
Fondurile europene și PNRR devin prioritatea principală
Proiectul de buget oferă o flexibilitate ridicată pentru finanțarea proiectelor europene și pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministerele și instituțiile publice vor putea să realocheze fonduri între capitole bugetare pentru a susține proiecte europene și să acopere din bugetul național unele cheltuieli neeligibile pentru finalizarea proiectelor mai vechi.
În cazul PNRR, pot fi introduse investiții care pot fi finalizate până la 31 august 2026, iar bugetul permite realocări rapide de bani pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Practic, 2026 este tratat ca un an decisiv pentru absorbția fondurilor europene.
Sistemul de sănătate rămâne sub presiune
În domeniul sănătății, bugetul permite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să încheie contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde lei.
Acest mecanism este utilizat pentru medicamente inovatoare sau tratamente foarte costisitoare, ceea ce indică faptul că presiunea asupra bugetului sănătății va rămâne ridicată și în 2026.
Cheltuielile pentru apărare rămân o prioritate
Ministerul Apărării primește un regim mai flexibil pentru contracte multianuale și programe de investiții.
Acestea includ și proiecte finanțate prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing, ceea ce arată că, în contextul geopolitic actual, apărarea rămâne o prioritate strategică pentru România.
Statul continuă să sprijine compania TAROM
Proiectul de buget include un articol care permite statului să aloce fonduri pentru majorarea capitalului companiei TAROM.
Scopul este reducerea datoriilor și continuarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Măsura indică faptul că statul încearcă să stabilizeze financiar transportatorul național și să îi permită continuarea activității.
Ministerul Finanțelor introduce controale mai stricte
Pentru a preveni derapajele bugetare, proiectul introduce și mecanisme suplimentare de control.
Ministerul Finanțelor va stabili lunar limitele de cheltuieli pentru ministere și instituții publice.
De asemenea, instituțiile trebuie să transmită date detaliate privind numărul de posture și salariile medii.
Nerespectarea termenelor poate duce la blocarea finanțărilor.
Buget sub presiunea deficitului și a fondurilor europene
Bugetul României pentru 2026 arată un stat aflat sub presiunea a trei factori majori deficitul public ridicat, necesitatea menținerii cheltuielilor sociale și de sănătate și obligația de a absorbi rapid fondurile europene și PNRR.
Deși proiectul încearcă să mențină echilibrul între aceste obiective, realitatea economică rămâne dificilă: România intră în 2026 cu finanțe publice tensionate și cu o dependență tot mai mare de fondurile europene pentru susținerea investițiilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
